90 matches
-
se găsea la început o cetățuie dacica, întărită cu un val de pământ. Complexul arheologic de la Tirighina-Barboși se întinde pe aproximativ 10 hectare și cuprinde vestigii ale unui castru român, un "castellum" de pământ, două necropole române, dintre care una tumulara, trei depozite de amfore, așezarea civilă din șesul Șiretului și vestigiile locuirii române din zona de vest a cartierului gălățean Dunărea. Cronicarul Miron Costin menționează fortificația în Cartea pentru descălecatul dintăiu a Țarii Moldovii, capitolul V, cu numele de "Gherghina
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
se suprapune și o rezervație paleontologica, denumită "Punctul Fosilifer Barboși-Tirighina", cu o suprafață de 1 ha. În depozitele fosilifere de la Bărboși au fost identificate noi specii de fosile. În apropiere de castrul de la Tirighina-Barboși a fost descoperit un mormânt român tumular de incinerație. A fost descoperit și un mormânt care conținea, între altele, o fibula de aur cu greutatea de 21 g, având capetele în formă de bulb de ceapă, ușor proeminențe. Suprafață exterioară a fibulei este gravata cu o suită
Castrul roman de la Tirighina-Bărboși () [Corola-website/Science/314446_a_315775]
-
monumente de interes local. Două sunt situri arheologice situl de la „biserica Tufa-Costieni”, unde s-au găsit urmele unor așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III și Tei) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și necropola tumulară geto-dacică descoperită la ieșirea din Popești, pe partea stângă a drumului spre Novaci. Celelalte șase sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1870) din Drăgănescu; casa Maria Călin (1920); casa Marin Matei (1927); casa Maria State (1931), ultimele
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul secolului al XIX
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
localității Dudești nu există zone naturale sub regim de protecție. În ceea ce privește zonele construite protejate, în comuna Dudești există două situri arheologice inventariate de Comisia Naționalî a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice: movila BARBA LATA și MOVILELE GEMENE, ambele fiind morminte tumulare, cu datare incertă și propuse la categoria valorica „C”. În localitatea Dudești există o zonă verde de recreere și sport, reprezentată de stadion și în fază de proiect un nou stadion în localitatea Tătaru. În localitatea Dudești nu există obiective
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sezonier conduce la perturbări în ocuparea forței de muncă. 8. Necesitatea protejării siturilor arheologice În teritoriul administrativ al localității Dudești există două situri arheologice: Movila Barbă Lată și Movilele Gemene și este necesar a fi protejate pentru căa sunt morminte tumulare. Conform legislației în vigoare, dacă în perimetrul acestor movile se vor întreprinde lucrări de constucții și/sau de îmbunătățiri funciare care le pot afecta, Muzeul Brăilei trebuie informat din timp pentru a elibera terenul de sarcina istorică. Din consultările cu
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
sec. II d.Hr. Statiunea a fost cercetată de arheologul Viorel Căpitanu și obiectele descoperite, multe cu valoare de unicat în cadrul civilizației geto-dace, se află la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău. La aproximativ 1 km spre E se afla necropola tumulară asociată centrului rezidențial. Alte vestigii aparținând epocii geto-dace au fost semnalate la Pâncești - "Vatra satului" și Soci. Din Pâncești provin și vestigii carpice și medievale. Prima atestare documentară a satelor Pâncești și Dieneț datează din anul 1471, într-un act
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
cercetate. Se cunoaște totuși că multe așezări erau întărite, cele din Dalmația cu ziduri de piatră. Inventarul necropolelor cercetate denotă mare grijă pentru viața de apoi și pentru ceremonii funerare. O parte a lor au fost de înhumație, mai ales tumulare, familiale sau gentilice, unele de câteva zeci sau câteva sute. Inventarul funerar găsit conține arme de fier și multe podoabe de bronz. Cu o paletă foarte variată la iliri, acestea au fost elemente de cultură materială difuzate și în zonele
Iliri () [Corola-website/Science/298482_a_299811]
-
drept al pârâului Chileanca există și astăzi o movilă de pământ cu înălțimea de aproximativ 40 de metrii aflându-se la 148,2 m față de nivelul mării (cota 148,2). Se pare că aceasta movilă este de fapt o necropola tumulară deoarece în perioada comunistă în încercarea de a construii o clădire chiar pe vârful movilei s-au descoperit mai multe schelete umane în urma unui proces de nivelare a pământului. „Bătălia de la Finta (17/27 mai 1653), marchează momentul final al
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
o fosta balastieră a existat o țoță construită pe o „movilă de pământ” care din păcate astăzi nu mai exista fiind erodată în totalitate de râul Ialomița. Bătrânii afirmau că aceasta țoță era construită pe locul unui mormânt comun (necropola tumulară) necunoscându-se cu exactitate perioada în care au murit sau o eventuală lupta în care aceștia ar fi pierit. Cert este faptul că în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de metal
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
curțile acestora din Mărgineni sau Filipești de Târg, făcându-se o ceramică smăltuita fină pentru nevoile curților domnești. În jurul anului 1975, Ion C Iliant a înjghebat un fel de cerc al meșterilor. În satul Mărginenii de Sus există o necropola tumulara denumită „Movila”, ce datează din epoca bronzului.
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
arheologice datează din neolitic, mai precis din epoca fierului. În mod cert în prima epocă a fierului au existat așezări umane aici, drept pentru care în Vatra Orașului s-au găsit vârfuri de săgeți din fier provenite dintr-un mormânt tumular datând din secolul IV î.Hr. La Barboși au fost descoperite vase grecești, datând din secolul V î.Hr. Barboșii au fost o importantă davă dacică, cetate fortificată ce a durat aproape 500 de ani. Aici s-a descoperit și un sanctuar
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Histria a fost înscrisă prima pe lista celor 5 zone de interes arheologic prioritar. Situl arheologic "Cetatea Histria" este inclus pe Lista Monumentelor Istorice, cu codul , cu trei sub-coduri: CT-I-m-A-02681.01 Cetatea Histria; CT-I-m-A-02681.02 Așezarea civilă; CT-I-m-A-02681.03 Necropolă tumulară și plană. În data de 13 Februarie 2007 Cetatea Histria a fost înscrisă oficial pe Lista Patrimoniului European. Prin hotărârea nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
fețele late o adâncitură longitudinală. (Din păcate nu se mai află la muzeul din Aiud.) În partea de nord a vetrei satului Geoagiu de Sus, pe culmea „Cuciu”, se află urmele unei așezări aparținând culturii Coțofeni și un mic cimitir tumular numărând 4 tumuli, identificați în 1972 de arheologul Horia Ciugudean de la Muzeul din Alba Iulia, care a efectuat săpături la unul din ei. Având o formă elipsoidală, cu axa mare de și axa mică de , tumulul era puternic aplatizat, înălțimea
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
aviație, care include 69 de aeroporturi. Începând cu multe mii de ani înainte de venirea europenilor în secolul al XVI-lea, Louisiana a fost locuită de amerindieni. În timpul , Louisiana a fost teritoriul pe care s-a construit cel mai vechi complex tumular din America de Nord care este în același timp una dintre cele mai vechi construcții complexe datate pe cele două continente americane, și anume site-ul de lângă . Mai târziu, cel mai mare și cel mai cunoscut complex tumular din acest stat a
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
cel mai vechi complex tumular din America de Nord care este în același timp una dintre cele mai vechi construcții complexe datate pe cele două continente americane, și anume site-ul de lângă . Mai târziu, cel mai mare și cel mai cunoscut complex tumular din acest stat a fost construit în apropiere de actuala localitate , la . a avut se pare un vârf de dezvoltare în jurul anului 1500 î.e.n. ceea ce face ca Poverty Point să fie primul complex cultural și posibil prima cultură tribală din
Louisiana () [Corola-website/Science/303868_a_305197]
-
satul Otomani Bihor stațiune eponimă a culturii Otomani (în punctul "Cetățuia") c)2. Așezare eponimă a Comuna Merei, satul Sărata Monteoru Buzău culturii Monteoru (bronz mijlociu), așezare Cucuteni, necropolă de incinerație; vestigii de locuire (în punctul "Cetățuia") c)3. Necropole tumulare Comuna Lăpuș, satul Lăpuș Maramureș epoca bronzului final - grupul Lăpuș c)4. Așezare eponimă a Comuna Suciu de Sus, Maramureș culturii Suciu de Sus satul Suciu de Sus (bronz final) și așezări aparținând culturii Suciu de Sus c)5. Așezare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Tulcea punctul "Cetățuia") d)9. Fortificație Comuna Beidaud, satul Beidaud Tulcea ────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── e) Fortificații dacice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ────────────────────────────────────────────────���────────────────────────────── e)1. Fortificație dacică Comuna Săsciori, satul Căpâlna Alba (în punctul "La Cetate") e)2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică, zona Comuna Ormeniș, satul Augustin Brașov sanctuarelor e)7. Davă dacică (în punctul Comuna Vernești, satul Cârlomănești Buzău "Cetățuie") e)8. Cetate și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Zânelor" - Dealul Florilor) e)13. Cetate dacică Comuna Coțofenii din Dos, Dolj satul Coțofenii din Dos e)14. Cetate dacică (în Comuna Calopăr, satul Bâzdana Dolj punctul "La Cucuioara") e)15. Așezare fortificată Comuna Mihăilești, satul Popești Giurgiu geto-dacică; necropolă tumulară (în punctul "La Nucet") e)16. Fortificație geto-dacică; Orașul Polovragi, satul Polovragi Gorj așezare (în punctul "Crucea lui Ursache") e)17. Cetate dacică cu zid Comuna Zetea, satul Sub Cetate Harghita din piatră, 3 șanțuri și valuri de pământ (în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Cozla") e)28. Așezare fortificată Municipiul Piatra-Neamț Neamț dacică (în punctul "Dealul Bâtca Doamnei") e)29. Cetate dacică cu două Comuna Tilișca, satul Tilișca Sibiu turnuri-locuință (în punctul "Dealul Cătinaș") e)30. Cetate geto-dacică Orașul Zimnicea Teleorman e)31. Necropolă tumulară Orașul Zimnicea Teleorman și plană; necropolă epoca bronzului; așezare și necropolă medievală (în punctul "Câmpul morților") e)32. Cetate getică Comuna Mahmudia, satul Beștepe Tulcea e)33. Cetate traco-getică Comuna Arsura, satul Arsura Vaslui (în punctul "Cetățuia Mogoșești") e)34
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Orașul Ocnele Mari, localitatea Ocnița Vâlcea complex de așezări civile aflate în jurul unor înălțimi fortificate, cu terase, palisade și turnuri de apărare (în punctul "Cosota") f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
și turnuri de apărare (în punctul "Cosota") f) Necropole și zone sacre - epoca fierului ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul f)1. Necropolă tumulară de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
de Comuna Poiana Lacului, satul Cepari Argeș incinerație de tip Ferigile-Tigveni (în punctul "Toplița") f)2. Necropolă tumulară de Comuna Tigveni, satul Tigveni Argeș incinerație (în punctul "Bălteni") f)3. Zonă de tumuli funerari; Comuna Cucuteni, satul Cucuteni Iași mormânt tumular f)4. Zonă sacră - gropi Municipiul Sighișoara Mureș rituale; așezare dacică (în punctul "Dealul Turcului") f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
f)5. Zonă de gropi rituale Comuna Mîrșid, satul Moigrad Sălaj dacice; incintă fortificată cu val și șanț (în punctul "Dealul Măgura") f)6. Aliniamente de tumuli Comuna Valea Nucarilor, Tulcea funerari și tumuli satul Agighiol izolați f)7. Necropolă tumulară de Comuna Costești, satul Costești Vâlcea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Ferigile - Bârsești f)8. Necropolă tumulară de Comuna Bârsești, satul Bârsești Vrancea incinerație - stațiune eponimă pentru grupul Bârsești - Ferigile (în punctul "Lacul Dumbrăvii") g) Castre și așezările civile aferente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]