34 matches
-
după el. Era deja În fundul grotei, măturînd bolta cu fascicolul lanternei. - Dacă vrei cumva să cauți scoici, nu e chiar locul cel mai nimerit, Îl luă ea peste picior. - CÎnd m-ai strigat zilele trecute, erai lîngă menhiri și lîngă tumulus, iar eu eram aici, exact aici. Or, vocea părea să vină de sus. Cu cît mă gîndesc, cu atît sînt mai sigur că există o galerie care urcă spre faleză. - Chiar dacă ar exista un pasaj, le ce ne-ar servi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
avea decît șase ani și deja manifesta supărătoarea tendință de a se ține după noi peste tot. În panica de atunci, am uitat cu totul de el și a fost regăsit a doua zi, singur, rebegit de frig, ghemuit lîngă tumulus, de unde văzuse cu siguranță drama de parcă ar fi fost În fotoliu la teatru. De atunci n-a mai scos o vorbă. De altfel, nimic n-a mai fost la fel ca mai Înainte... Lăsă capul În jos, Împovărată. - Loïc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
pe tînăra femeie cu plete lungi care-i bîntuia nopțile de atîta amar de ani. Avea gîtul tăiat? Cum de fusese cu putință așa ceva? Era ultimul... Într-o străfulgerare, Își aduse aminte că văzuse o umbră mișcîndu-se printe ferigi lîngă tumulus... Să fi rămas unul din ei În urmă? Să se fi ascuns Christian acolo În loc să se ducă după ajutoare? Dar Pierric? Îl văzuse părăsind plaja cînd Îi cărau pe cei doi bărbați În grotă. Nu, Pierric avea doar șase ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Pierric se dădu pe spate, cu ochii Închiși, vocea lui se făcu mai limpede, deși mereu la fel de copilăroasă. - Gwen! Mi-e frică... Pierric nu mai era În camera de spital. Era În bătaia furtunii, avea șase ani, se refugiase lîngă tumulus, stătea tupilat sub ploaie, tresărea la fiecare fulger care lumina marea spumegîndă și dezlănțuită, la fiecare bubuit de tunet care izbucnea, apoi se rostogolea mai departe vuind. Tremura strîngînd la piept o legătură de cîrpe și nu-și lua ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
lui Pierric o făcu să revină cu toată atenția la el. - Nu! El nu! În dîra luminoasă a unui fulger, o siluetă Înaltă și neagră se decupa nu departe de copil. Înainta spre el, inexorabilă. Copilul terorizat se tîrÎ lîngă tumulus, pitulîndu-se Îndărătul lui, luînd din nou la piept grămada de cîrpe. Sinistra siluetă rămase nemișcată deasupra femeii care gemea și se răsucea la picioarele lui, Întinzînd brațele. Bărbatul, imens, scoase cu un gest brusc de la șold o lamă care sclipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
putuse povesti așa ceva? Pierric? Auzise spunîndu-se că acum vorbea iarăși, dar că Își pierduse memoria... - Bebelușul acela avea doar cîteva ore de viață, Christian, continuă ea cu voce sugrumată. Alergai pe faleză cînd te-a strigat Pierric. Era ascuns după tumulus, te-a rugat să-i duci de acolo, pe el și pe copilaș, dar tu l-ai lăsat de unul singur. - El ți-a spus asta? - Nu. O știu pentru că eram acolo. Îl văzu tresărind și Înghiți În sec Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
în sumar o constituie numeroasele traduceri ale lui Al.T. Stamatiad din poezia chineză și japoneză clasică, tot el tălmăcind câteva haikuuri franțuzești și poemul Moartea săracilor al lui Baudelaire. Se publică, de asemenea, o versiune românească a poemului dramatic Tumulusul de H. Ibsen. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
leș culturèmes roumains qui șont à retrouver dans des contextes comme " l'heure où meurent leș serpents frappés à l'aube ", qui signifie le crépuscule, le soir ; la divination dans le marc de chanvre ; leș tombes villageoises en forme de tumulus, etc.1302 À part leș difficultés liées au sens, le traducteur affirme que la forme des poèmes peut poser problème. Philippe Loubière avoue avoir étudié leș écrits critiques de Blaga et avoir remarqué que le poète roumain valorisait " la mise
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
463) ; " un oiseau " (Și je me perdais) (Romanescu, 1998 : 74). Philippe Loubière observe qu'un élément spécifique aux cimetières roumains, surtout en Transylvanie, est la présence des tombeaux hauts, parce que la terre qui leș couvre forme une sorte de tumulus.1572 À part Philippe Loubière, qui choisit de renoncer à l'adjectif, ne le considérant pas nécessaire, tous leș traducteurs gardent l'idée de " tombe élevée " ou " haute " : " morminte înalte " " leș hauts tombeaux " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]