123 matches
-
Urecheni(3%), Țibucani( Județul Iași: Cristești(7%), Miroslovești(21%), Moțca(10%) Județul Suceava: Drăgușeni(10%), Forăști(2%) 344.ROSCI 0364 Râul Moldova între Tupilați și Român Județul Neamț: Boțești(10%), Cordun(14%), Dulcești(16%), Gherăești(21%), Horia(12%), Român(1%), Tupilați(14%), Văleni(37%), Țibucani( Județul Iași: Miroslovești( 345.ROSCI 0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși Județul Neamț: Drăgănești(3%) Județul Suceava: Baia(16%), Berchișești(9%), Bogdănești(1%), Boroaia(6%), Capu Câmpului(7%), Cornu Luncii(15%), Forăști(2%), Fântână Mare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
ția mai putea intra și ție în voie măi chirică mulți trăgeau nădejdea săl ia de ginere dar flăcăul era chitit la capul său și nu se da cu una cu două alăture cu casa socru tău este o căsuță tupilată în care șede un tălpoi de babă meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelul dracului baba când aude asta pune mâna la gură clatină din cap și zice fii bine încredințată că nare să ne știe nici pământul ba nu
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Țibucani este așezată în nord-estul județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre nord de Păstrăveni, Urecheni, Petricani, Grumăzești și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre sud de Tupilați, Bârgăuani (unde se intersectează cu DN15D), Făurei, Secuieni și Români. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibucani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
vestit han turistic situat de-a lungul unuia din principalele drumuri europene ce străbat România (E85), la o distanță de 27 km de municipiul Roman, înspre Suceava și la 350 km de București. Ca localizare, el se află în comuna Tupilați din județul Neamț. a devenit celebru prin plasarea aici a acțiunii din volumul Hanu-Ancuței (compus din 9 povestiri), publicat în anul 1928 de marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961). Aflat la intersecția drumurilor care duc spre Piatra Neamț și Roman, Hanul
Hanul Ancuței () [Corola-website/Science/316298_a_317627]
-
este un conac în ruine care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construit de către familia marelui logofăt Ștefan Catargiu în anul 1842, pe locul unuia mai vechi. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale din septembrie 2009 se referă astfel la Conacul
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
al moșiei, a venit o dată de la Craiova, unde locuia, pentru a vizita fosta moșie de familie și a rămas impresionat neplăcut de disprețul cu care era utilizat fostul conac părintesc. După răsturnarea regimului comunist, conacul a trecut în administrarea Primăriei Tupilați care nu s-a preocupat de reabilitarea sa, situația sa juridică fiind incertă. După cum declara în anul 2008 Elena Strâmbeanu, nora generalului Strâmbeanu, ""pe vremea colectivului, fusese ținut cât de cât în bună stare, dar după aceea a ajuns într-
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
vinovate de neglijență în serviciu din vina cărora conacul a ajuns într-o stare avansată de degradare. De asemenea, specialiști de la Complexul Muzeal Național Moldova din Iași și de la Institutul de Arheologie al Academiei Române, filiala Iași s-au deplasat la Tupilați pentru a alcătui un raport de evaluare a pagubelor. Din cauza faptului că noii proprietari nu au făcut nimic pentru a conserva conacul monument istoric și l-au lăsat în paragină, polițiștii din județul Neamț au aplicat trei sancțiuni contravenționale, în
Conacul din Tupilați () [Corola-website/Science/315965_a_317294]
-
comuna cea mai vece școală e cea de la Muncel, construită în 1865. Această școală e una cu tradiție pentru că aici se dădea examenul de absolvire a șapte clase, adunându-se elevii din toate satele din împrejurimi (de la Mogoșești, Hălăucești, Nisiporești, Tupilați). Cele două tabere care ofera și locuri de cazare, biserica veche și Hanul Ancuței - situat la 5 Km de satul Muncelu de Sus, la granița cu județul Neamț. Hanul Ancuței, locul de întâlnire al atâtor eroi sadovenieni, nu s-a
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Biserica “Sfinții Voievozi” din Tupilați este o biserică ortodoxă care se află în satul Tupilați din județul Neamț și care a fost construită în anul 1811 de către boierul Ștefan Catargiu (1789-1866), mare logofăt și caimacam al Principatului Moldovei. Biserica “Sf. Voievozi” se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Neamț 2004", ca parte a Ansamblului
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
întreținere. Nemaifiind îngrijit, el a început să se degradeze. Într-un raport din 1978, conacul este prezentat ca fiind degradat, iar grinzile și acoperișul pe punctul de a se dărâma. După răsturnarea regimului comunist, conacul a trecut în administrarea Primăriei Tupilați care nu s-a preocupat de reabilitarea sa, situația sa juridică fiind incertă. De-a lungul timpului, degradarea conacului s-a accentuat, o parte din acoperiș și peretele de est cu plafoanele s-au prăbușit, iar pe clădire și pe
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
din Cernăuți). După documente, în 1814 activau aici trei profesori care predau scrisul, cititul, aritmetica, elemente de teologie și muzica bisericească. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, cărturarul Gheorghe Asachi scria că Școala de la Biserica Sf. Nicolae Domnesc, "tupilată sub zidul ce înconjura biserica", era singura școală românească din Iași și se susținea din "milostenie". În interior, lângă paraclisul Sf. Varvara, se afla mormântul pregătit pentru sine de domnitorul Antonie Ruset (1675-1678). Acesta nu a putut fi înmormântat acolo
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
Hârtop, Homiceni, Talpa și Vlădiceni. Comuna se află în centrul județului. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman și Vaslui. La Baratca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ155I, care o leagă spre nord de Tupilați, Păstrăveni, Urecheni, Petricani și Târgu Neamț (unde se termină în DN15C) și spre sud de Făurei, Secuieni și Români. Din DJ155I, la Bârgăuani se ramifică șoseaua județeană DJ208P, care duce spre nord-vest la Dragomirești. Tot din DJ155I, la Talpa se
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
pe care, aflați în bezna totalitară, îl copleșeam cu lumina unor speranțe excesive: „Cu ochii arși mă întorc. Ici și acolo amintire să iști. / Trăiesc acolo/ aici căutători de comori, / jalnici negustori, bărbați curajoși, / ziditori ocnași, caralii, caramani, tăinuitori, bărboși, / tupilați surugii, crupieri, mecenați cusurgii” ( o ). Cu sufletul împovărat de o deziluzie ce are alura definitivului, Dan Culcer își asumă o misiune: „Cu ochii arși mă întorc,/ Ca să spun” (ibidem).
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
să se rostogolească pietricelele. Am mers o distanță considerabilă ca să ajung la prima răscruce și să urmez drumul care să mă ducă până la șosea. La o curbă lumina unor faruri s-a proiectat pe peretele unui șopron și m-am tupilat. Era o mașină de poliție, și n-aș fi știut să răspund dacă mă întrebau ce făceam pe un drum lăturalnic ca ăsta, în afară de autostop. Cu siguranță Gorman nici măcar nu se ostenise să schimbe plăcuța cu numărul mașinii. Am ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
căpitan cu numele de Stihi XE "Stihi" și un alt ofițer cu numele de Mihăilescu. După terminarea gropilor civilii au fost alungați din ordinul căpitanului pe o rază de 2 km de soldați călări. Eu În acel timp m’am tupilat Într’un lan de porumb la circa 400 m. de unde am continuat să văd și mai departe cele ce se Întâmplă. În acest timp au fost adunați soldații din unitățile din pozițiile apropiate. După aceia am văzut pe căpitanul Stihi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
momentul să dea lovitura, atâta vreme cât fuga lui nu fusese descoperită. Voi să încalece balustrada, dar se aruncă instantaneu înapoi; un șir de vreo șase oameni înarmați trecu pe sub balcon. Când aruncă o privire un moment mai târziu, văzu doi bărbați tupilându-se în niște boscheți, la mai puțin de treizeci de metri. Gosseyn se întoarse în mijlocul camerei. Nu-i trebui decât un minut ca să inspecteze din ochi cele patru încăperi care alcătuiau apartamentul tinerei fete. Își alese salonul de toaletă drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
dacă-i stârnește așa de tare. Merseră către altă japșă, dar fără vreun folos. În cea de-a treia găsiră un șarpe care Înghițise un ou și-l omorâră cu un băț. Blondul se ținea departe. Lică și Scurtul dibuiră, tupilat printre mustățile unei sălcii, un cuib gol. Mai apoi, prinseră În plasă și găinușa care, de frică, se scufundase. Scurtul o apucă de aripi și-i suci gâtul. Ceilalți Îl priviră cam strâmb. „Ce vă uitați așa? Oricum murea. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unde mergem. Am alergat pe nisip de ne-au ieșit limbile, că aveam de gând să-i Împiedic să facă treaba aia rușinoasă. Altfel nu mai puteam să mă Însor cu ea, așa cum aveam În minte pe atunci. Ne-am tupilat ca șerpii și ca gușterii, ne-am târât prin iarbă și pe sub tufișuri, ne-am zgâriat coastele, burțile, genunchii și coatele. Și până la urmă am dat de ei, da’ era prea târziu. De unde stăteam eu pitit, din ea nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
frumoasă și tăcută. Nu-mi dădea semne că s-ar fi omorât cine știe ce după mine, dar se arăta cuminte și supusă. Chiar Îmi plăcea, așa, de ea. Aveam grijă, când mă duceam s-o curtez, să nu miros a băutură. Tupilam, Însă, În fundul servietei, sub lucrările scrise ale elevilor, o sticlă de tescovină la care umblam numaidecât ce ieșeam din casa viitorilor socri: boala Își cerea tributul. Cum-necum, am Început pregătirile de nuntă. I-am cumpărat rochie de mireasă, am tocmit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
roșu vara și vânăt iarna. Mingea cu care jucam fotbal ajungea mai mereu În curtea lui, printre aracii cu viță de vie, și săream cu rândul gardul de ciment cu ochiuri Închipuind niște romburi. Al dracului moș ne pândea câteodată, tupilat după câte o viță, și ne altoia cu un băț de sânger ori de corn, apoi tăia cu un cuțitoi mingea de cauciuc și ne-o azvârlea. Nu izbutisem niciodată să deslușim ce Îndruga bătrânul: mormăia numai, supărat și agresiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Dumnezeu este». Multă mulțumire și liniște au adus aceste cuvinte În sufletele celor ce le-au ascultat. De-acum Încolo lucrurile se puteau dezlega mai ușor. Se știe din bătrâni ori nu prea se știe că acela ce s-a tupilat sub urzici și nu se mai trezește niciodată moare, În cele din urmă, sau poate fi omorât și Înlocuit de către un altul care se pricepe să-l găsească și care se arată gata să-i ia locul. Șeful de post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
alte prostii, ori dacă Mintoșii le Împodobiseră cu ele pe femeile pe care le comercializau ca să Împrospăteze sângele feluritelor triburi ce-și trimiteau reprezentanții la marele Târg de toamnă. Când vorbele porcoase și scăldate În vin ale celor patru băieți tupilați În lanul de porumb Începuseră să se Învârtă În jurul fiicei grecului Dagdelinis, pe Mihai Enin, băiatul fără poreclă, și pe Ectoraș Îi podidise sângele pe nas, iar ceilalți doi Închipuiseră un fel de doape pentru nări din hârtia albastră pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întuneric cu pușca În mână aveau să se termine cu o bătaie crâncenă. Într-o noapte, pe când Ectoraș se afla pe marginea drumului și aștepta ca văru-său să aprindă lanterna și să țintuiască În sfoara ei de lumină un cuib tupilat Într-un dud, de pe altă uliță cotise spre ei o căruță trasă de un singur cal. Omul care ținea hățurile aprinsese o lanternă ca să se lămurească ce era cu mogâldeața de lângă drum - Ectoraș Își luase o poziție de tragere cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
un nor ca o palmă uriașă cu degetele răsfirate. Strigă către ea, făcându-l pe Repetentu să-și astupe urechile: ― Am venit cu forțe proaspete, Doamne! Te mai suplinim nițel. Te mai amânăm. Ia și Te odihnește de acum! Zăriră, tupilați printre tulpinile buruienilor, cu trupurile parcă din cenușă Întărită, zeci și sute de Adormiți. Erau acoperiți și prinși Între ei de o pânză străvezie, din fire subțiri, precum cele din gogoșile de mătase. ― Ia uite, domnule! Și noi care credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu Ivănești; 33. Chilia de Ivănești se contopesc cu Ivănești; 34. Golgofta de la Ivănești se contopesc cu Ivănești, 35. Valea Cânepei de la Ivănești se contopesc cu Ivănești; 36. Polocinul-de-Sus de la Ivești se contopesc cu Polocinul-de-Jos, realizându-se satul Polocin; 37. Tupilați de la Lălești devin Cristești; 38. Chilienii de Sus de la Mireni se contopesc cu Chilienii de Jos, realizându-se satul Chilieni; 39. Angheluță de la Mireni devin Hreasca; 40. Dobârceni de la Mânjești devin Mânjești; 41. Gura Munteni de la Muntenii de Jos se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]