227 matches
-
prezența unui mormânt distrus unde era depus un schelet uman flancat de resturile a două schelete de cal. Din alt mormânt distrus au fost recuperate fragmente din bronz care după V. Spinei datează din secolul X-XI și aparțin unui grup turanic (pecenegilor sau uzilor). În concluzie, principalele vestigii arheologice datează din: Paleoliticul superior, Cultura Cucuteni, sfârșitul epocii bronzului (Cultura Noua), Epoca fierului (Hallstatt târziu - La Tene timpuriu), Epoca migrațiilor (sec. IV și IX-X). Sunt dovezi și din perioada de trecere la
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
nu au fost niciodată ținuți în captivitate. Cu toate că a dispărut, reprezentanții subspeciei încă mai joacă un rol important în hinduismul balinez. Este cel mai mic tigru dintre toate cele nouă subspecii. Tigrul caspic ("Panthera tigris virgata"), numit și persan sau turanic, a dispărut la sfârșitul anilor '50; ultimul individ ar fi fost împușcat în anul 1959, însă după unele date specia a dispărut prin 1970 în sud-estul Turciei. Arealul istoric cuprinde Afganistanul, Mongolia, Iranul, Turcia și regiuni asiatice de sud ale
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
secolele al VI-lea și al VII-lea, ca parte din prima mare migrație a popoarelor indo-europene, mai multe valuri de slavi s-au așezat în această regiune, ducând la slavizarea aproape completă a populației de acolo. Protobulgarii, un popor turanic, care dețineau și elemente de origine scito-sarmată, au format Hanatul Turc Apusean. Între 630 și 635, hanul Kubrat a reușit să unească principalele triburi bulgare, creând o confederație puternică, denumită Bulgaria Mare, cunoscută și ca Vechea Bulgarie Mare sau Onoguria
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
și 6,2% peste 65 de ani. Țara este predominant rurală: doar o treime din populație trăiește în zone urbane. Densitatea medie a populației este de 29 de locuitori/km²). Principalul grup etnic al țării îl reprezintă kirghizii, un popor turanic, care reprezintă 69% din populație (în 2007). Principalele minorități sunt rușii (9%) concentrați în partea de nord a țării și uzbecii (14,5%) predominant în sud. Alte minorități mici sunt tătarii (1,9%), uigurii (1,1%), tadjicii (1,1%), kazahii
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
solidaritatea cu Imperiul Otoman.. Stindardul acestor secui era "Turul madár" („pasărea Turul") identificat cu șoimul pelerin ("Falco peregrinus"), pe turcește Tuğrul sau Toğrül, totodată numele unuia dintre fondatorii dinastiei turcești "selgiucide", din ramura oguză (vide supra), simbol comun al semințiilor turanice sau "altaice", repus în uz pentru o perioadă sub regimul horthyst. În anul 2006 liderii autonomiștilor secui din România au început să afirme din nou afiliațiile turanice (turcice) ale secuilor și au semnat un protocol de colaborare cu autonomiștii uiguri
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
fondatorii dinastiei turcești "selgiucide", din ramura oguză (vide supra), simbol comun al semințiilor turanice sau "altaice", repus în uz pentru o perioadă sub regimul horthyst. În anul 2006 liderii autonomiștilor secui din România au început să afirme din nou afiliațiile turanice (turcice) ale secuilor și au semnat un protocol de colaborare cu autonomiștii uiguri din fostul Turkistan, astăzi parte a Chinei. De altfel Ferenc Csaba, unul dintre lideri explică încheierea acestei alianțe subliniind "relațiile istorice de rudenie între maghiari și uiguri
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
cumanică majoritar!(?) Djuvara a lucrat pe latura cumană și a sintetizat argumentele sale justificat criticate, astfel: În final, Djuvara admite că fiecare ipoteză în parte nu constituie o dovadă, dar crede că, luate împreună, ar reprezenta un argument puternic, originea turanică a familiei Basarabilor fiind actualmente ipoteza de lucru a celor mai mulți specialiști medieviști. Potrivit istoricilor Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, nu este ceva ieșit din comun faptul că numele „Basarabă” (sau "Bassaraba") ar însemna în limba turcă veche „părinte
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
noi în România, a deposeda turci, tătari, români și bulgari pentru a parcela pământul lor, câștigat cu sudori și cu sânge, la coloniști ar însemna a-și atrage de la început ura populațiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice din Dobrogea ne trebuiesc tocmai pentru că nu sânt slave. Ele trebuiesc cruțate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administrație. Cumcă prin aceasta slavii de acolo n-ar fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Din mileniul al doilea, intelectualii tot mai numeroși ai Apusului au ajuns în mai multe rânduri să fructifice, prin instituționalizări, hibridizări și alte căi de ambiguizare, valorile culturilor popoarelor noi din Vest și ale culturilor esticilor europeni, majoritari de origine turanică. Minoritarii latini de o parte și de alta a Dunării s-au lăsat purtați o vreme de curentul slavonilor născuți în contact cu Bizanțul, de greci și de albanezi. Mai târziu, toți esticii au fost obligați să-și restrângă folosirea
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înflorească spiritual cu biblioteci, biserici, mânăstiri, universități de renume din secolul al XIII-lea înainte dacă bizantinii cu numeroasele lor popoare nu și-ar fi sacrificat viețile și averile timp de secole, ținând piept năvălirilor și jafurilor distructive ale popoarelor turanice. Un fapt elementar nu trebuie niciodată uitat: partea estică a "casei europene gorbacioviste" va fi mereu mai expusă evenimentelor imprevizibile față de partea vestică, apărată natural de Atlantic, Canalul Mediteranei, Marea Nordului etc. Vestigiile rămase de la bizantini sunt numeroase și insuficient cunoscute
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de dezvoltare. Începutul dezvoltării așezării medievale. Se presupune ca citadela din lemn și pământ a fost edificată în această perioadă. Localitatea e cucerită de Hoarda de Aur, care îi schimbă numele în "Orașul Nou" (în arabă "Shehr al Jedid", în turanică "Yanghi Shehr"). Din această perioadă datează cetatea din piatră. Conform unor surse, în perioada 1363-65, Orheiul Vechi a fost reședința conducătorului Hoardei de Aur, Abdallah han. În ultimul sfert al secolului XIV, tătarii Hoardei de Aur sunt alungați din Orheiul
Orheiul Vechi () [Corola-website/Science/302741_a_304070]
-
cel puțin a răspânditului popor românesc plutea înaintea vederilor acelor venerabili bătrâni al căror curaj războinic nu avea egal decât în curajul moral de-a dezlipi o dată pentru totdauna elementul etnic {EminescuOpXII 269} al latinității din Orient de masele slave, turanice și grecești cari [le] încunjurau. Și-n adevăr, daca citim documentul lui Matei Basarab de la 1639, ne încredințăm că el își pricepea misiunea lui istorică: Doamne! - zice el - veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mînile lor cu mite
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe frânghie, însoțit de vestitul vizir în calitate de clown. Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice. [1 septembrie 1876] TURCIA ["UN HAT... Un hat căruia i s-a dat publicitate spune următoarele: Sultanul Abdul-Hamid declară că a mănținut vechiul ministeriu, care va avea îngrijire să deie libertatea cuvenită tuturor supușilor fără deosebire, să asigure liniștea publică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Hrsg. von Alexander Rubel, Konstanz, Iași, 2002 (în continuare: Solomon, Die Rumänen), p. 23-24. • P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii românești, București, 1969, p. 328-330; Victor Spinei, Realități etnice și politice în Moldova Meridională în secolele X-XIII. Români și turanici, Iași, 1985 (în continuare: Spinei, Realități), p. 86; Răzvan Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident. La începuturile culturii medievale românești (secolele X-XIV), București, 1974, p. 173; Istorii mai noi, printre care și cea slavo-bulgară din 1762 a călugărului Paisie de Hilandar 18
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
recentă, amintim două așezări Dridu, identificate cu prilejul cercetărilor de suprafață (2002-2009), de pe teritoriul comunelor Vinderei și Zorleni - Vaslui, săpăturile preventive de la Negrilești - Galați și pe cea din 2004, de la Bârlad-Dealul Țuguieta, unde colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță completată cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
transformări decisive de ordin politic, economic, cultural și etno-lingvistic. Romanicii, iar ulterior populația veche românească, au fost nevoiți să adopte un mod de viață care să implice relații bilaterale de conviețuire umană, mai întâi cu slavii, iar mai târziu cu turanicii. Dacă perioada anterioară a fost marcată de invaziile triburilor slave (desfășurate în valuri succesive), care au creat un climat de instabilitate, pentru intervalul cuprins între secolele VIII-XI, situația se schimbă în sens pozitiv: retragerea unor grupuri slave, spre sudul Dunării
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad (Vaslui) se integrează
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cai, potcoave, scări de șa, zăbale. De cele mai multe ori (poate 80-85% din cazuri), orientarea defuncților alogeni este identică cu cea a localnicilor creștinați (V-E), precum la Banca, Grivița, Bârlad-Dealul Țuguieta (Vaslui), însă componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație ne determină să fim rezervați în atribuirea unor autohtoni creștinați, a acelor schelete, lipsite de inventar și orientate V-E. Cu alte cuvinte, argumentele unei siguranțe în privința apartenenței etnice și religioase trebuie să fie aduse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
secundară, decorat cu trei șiruri de impresiuni (unul pe buză și două pe gât), sub care se aflau zece semne, alfabetiforme, care imită săgețile (pl. LXXV/6 a, b). Cele mai veridice analogii în privința semnelor s-au găsit pe vasele turanicilor de la Sarkel - Belaja Veja. Cât privește forma și decorul alveolat similitudini se întâlnesc și în mormântul alogen de la Tuzla - Tatarbunar (Odessa). 2.2.1. Inventar funerar Multe din descoperirile funerare alogene erau situate în interiorul unor movile, la adâncimi care variau
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
din piese de harnașament (zăbale, potcoave, șa), arme (vârfuri de săgeți, cuțite, arcuri), obiecte de podoabă și de vestimentație (pandantive, aplice, catarame, verigi, nasturi globulari), se află în preajma celui îngropat. Tabelul următor permite diferențierea pieselor, întrebuințate de autohtoni sau de turanici și indică apartenența religioasă a celui înmormântat: Statistica de mai sus indică un inventar arheologic modest, dar specific autohtonilor și alogenilor. Populației creștine îi revine un singur obiect (cosorul de vie) în timp ce pentru călăreții nomazi sunt caracteristice piesele de harnașament
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere cu cimitirul de la Hansca-Limbari. Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări, din punct de vedere etnic, au fost furnizate de acele piese mai intens folosite, precum zăbalele de la Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în mormintele nomazilor din bazinul amintit; ele nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte turanice de la Banca, Bârlad-Parc, Matca, Drăgănești și Grivița să fi aparținut tot pecenegilor. În pofida acestor dovezi, prezența și superioritatea militară a migratorilor turanici în viața socio-politică a zonei geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte turanice de la Banca, Bârlad-Parc, Matca, Drăgănești și Grivița să fi aparținut tot pecenegilor. În pofida acestor dovezi, prezența și superioritatea militară a migratorilor turanici în viața socio-politică a zonei geografice stabilite nu s-a materializat și în privința nivelului de civilizație, fapt dovedit de izvoarele istorice și cercetările arheologice care au demonstrat inferioritatea culturii materiale nomade față de cea locală, veche românească. Chiar dacă inițial au impus
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iar din teritoriul nord-pontic, de la Sarkel - Belaja Veja și Bykov. Deși piesa de la Brăhășești este bizantină și a circulat în secolele X-XI, astfel de pandantive sunt puse nu doar pe seama populațiilor de la Dunărea de Jos ci sunt atribuite și triburilor turanice (pecenegi, uzi, cumani), din stepele nord-pontice (îndeosebi exemplarele foliacee, cu decor fito-florar). În privința utilizării lor există mai multe păreri: s-a afirmat că erau obiecte de podoabă pentru migratori (purtate singular ori în asociere cu mărgele), că stilizau piese de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]