76 matches
-
Izbucul Izverna; - m.n.: peștera Izvearea, - m.n.: Polja Nadanovei - fenomen carsic izbuc; - m. m.: Închinat eroilor din 1916-1919. - m.m.: monument comemorativ Închinat eroilor din 1877, 1944-1945 În sat Nadanova; - festival folcloric „Nedeia Mehedinților” În luna mai, sub numele de „TÎrgul de la Turbate”; - festival folcloric interjudețean - „Sărbătoarea Liliacului de la Nadanova”; - vatră folclorică; - formație de dansuri laureată; - elemente de port popular; - centru artizanal; - mari crescători de oi; - animale rare ocrotite de lege: ursul și cerbul carpatin. IZVORUL BÂRZII - OBICEIURI denumite ,, INSURATIT IN CARE martea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dopo la prima scorsa un po' frettolosa, e mi è piaciuta assai di più; né șo immaginare perché tu temessi che potesse dispiacermi. Io non vorrei che qualche parolă vivace scritta nelle mie lettere, dico, che qualche parolă ți avesse turbato. Credi pure che l'affetto e la stima mia per te sono oră, come sono stați sempre, fortissimi. E mi pare che abbiamo dato un bell'esempio di lealtà scientifică, portando alla pubblica discussione îl nostro dissenso; e ne daremo
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Giovanni Gentile, op. cît., pp. 597-598. 27 G. Gentile, Lettere a Benedetto Croce, op. cît., p. 193. E Croce, di rimando: "Io non ți ho risposto punto ab irato; come posso avere îra verso di te? Ți ho risposto forse turbato perché la tua lettera, inaspettatissima, mi ha turbato.[...] Non è colpa mia se ci sia un contrasto tra noi nel modo di considerare îl metodo filosofico: questo contrasto non poteva non venire în luce,[...] Io sono persuaso che, restando concordi
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Gentile, Lettere a Benedetto Croce, op. cît., p. 193. E Croce, di rimando: "Io non ți ho risposto punto ab irato; come posso avere îra verso di te? Ți ho risposto forse turbato perché la tua lettera, inaspettatissima, mi ha turbato.[...] Non è colpa mia se ci sia un contrasto tra noi nel modo di considerare îl metodo filosofico: questo contrasto non poteva non venire în luce,[...] Io sono persuaso che, restando concordi e collaboratori, faremo îl vantaggio degli studii italiani
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
să-și scoată guma cu foarfeca, apoi Cârnatu se apuca să povestească. - Mie mi-e milă de Șăfu, nenică! Cum să nu iasă așa, dacă mă-sa... o știți pe mă-sa? Io am avut-o profă în generală. O turbată. Durere, nene, cu aia! Bătea la tine de rupea. Mai ales pe băieți avea boală. Probabil era și neregulată, că nu se explică altfel. Venea, a’ dracu’, cu niște cizme din alea cu vârf ascuțit, îți marca una la fluierul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
la Stambul, e liniște. Ciuma să trăiască! Scoate-mi-o! Lepădare! Capisco?! Eliminare! Extirpare!... Presto, subito! face Batista semnul cleștelui. Oricum râde Ștefan îmi rămân destui dinți cu care să mușc. Tot se vaită unii și alții "că-s turbat"... "Turbato?!" Nooo! protestează Don Batista, păturindu-și sculele. Vitoria! Coraggio!... Eroico! se înclină el și dă să-i sărute dreapta, dar Ștefan și-o retrage. Ce-s eu, față bisericească?! Don Batista, cu legăturica, se retrage de-a-ndărătelea cu plecăciuni bolborosind: Illustrissimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
reînființata în 1918 în cartierul Corni. Școală din cartierul Corni (fost sat din comuna Epureni) datează din 1848, potrivit pietrii comemorative de pe fațada. Înființarea oficială este din 1898, cu un singur învățător Theodor Maleș, într-o casă închiriată de pe strada Turbata. Ulterior este numită școală nr 4. Piatră fundamentală a noului local de școală va fi pusă la 20 octombrie 1928. La Huși au mai funcționat școală catihetica (1846-1856; 1857-1859) și seminarul teologic ortodox (1852-1893; 1919-1932; 1996-si astazi 2013), dar
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cărare,/ Pe drumul cel mare./ Când la jumătate de cale/ S-o-ntâlnit cu sanca/ Șî săncoiul,/ Cu cataroaia/ Și cataroiul,/ Cu leoaica/ Și leoiu,/ Cu spăimoaia/ Și spăimoiu./ Cu strânsoaia/ Și strânsoiu,/ Cu fricoaia/ Și fricoiu,/ Cu întunecata/ Și întunecatu,/ Cu turbata/ Și turbatu” (RuscaVaslui). Funcția magic-curativă a acestui text cere o numire exhaustivă a surselor malefice ale bolii, motiv pentru care sunt pomenite în perechi feminin- masculin. Întâlnirea la mijlocul drumului marchează ieșirea din spațiul ordonat al lumii, iar faptul că întruparea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Broșteni în partea de sud, numit cândva Drăslăvățul, format din pâraiele Ochiul și Drăslăvățul, care izvorăsc dintre vii, apoi Schitul și Zavati. În partea de nord a orașului curge pârâul Răești, numit în trecut Temasa, alcătuit din pâraiele Șara și Turbata. Ambele se unesc, în partea de est a orașului, formând pârâul Huși. Clima, temperat-continentală, se caracterizează prin contraste de temperatură între iarnă și vară, ce pot atinge și chiar depăși 26o, mai ales în ultimele decenii, iar precipitațiile anuale abia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tradiției preluată de episcopul Melchisedec, husiții par să se fi stabilit mai spre nord, pe locul numit Bența, în marginea Dricului, mai jos de satul Epureni și pe aceeași vale, însă, din cauza unei molimi cumplite, s-au mutat spre văile Turbata și Șara. Cartierul de pe valea Șarei se numește Cotroceni. Episcopul Melchisedec a analizat planul Episcopiei și al orașului Huși, întocmit în anul 1771 de Iorest Dan, și a emis o altă ipoteză. În planul din 1771 se arată că, pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
probabil, de la numărul mare de plopi care se aflau pe malul Drăslăvățului. Podoleni. Comună în apropiere de Huși; oameni originari din Podolia; străini, cel puțin, în sens geografic. Răești. Astăzi - cartier al orașului Huși; pârâu format din pârâiașele Șara și Turbata, care curgeau prin partea de nord a orașului. Unindu-se cu pârâul Broșteni, formează pârâul Hușul. Cuvântul poate fi pus în legătură cu numele unui țăran răzeș - Răul. Conform tradiției, fiind răspândită râia, locuitorii au fost numiți o perioadă de timp „râioși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Ceea ce se numește astăzi Cartierul bulgarilor este mai nou și greu de stabilit data fondării lui. El datează, foarte probabil, de la începutul secolului al XVIII-lea. Noii veniți s-au așezat în prima etapă în zona dintre pâraiele Drăslavăț și Turbata, apoi locuirea s-a extins spre nord și est, ca o centură în jurul târgului, formând un nou cartier bulgăresc, vecin cu cartierul Răești. Oameni străini, printre care și bulgari, erau menționați în documentele din 11 mai 1720, în timpul domniei lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe toți robii noștri. Frumoasă zi a fost aceea când din balconul casei de la Mircești am declarat țiganilor adunați că sunt liberi”. Cartierul Răești este mai nou. Majoritatea locuitorilor, români, care se ocupau cu agricultura, s-au așezat pe Valea Turbatei și pe Dric. La începutul secolului al XVIII-lea, erau numai câteva case, dar multe fântâni. Centrul (Vatra târgului) s-a format mai târziu decât satele din jur. Se acceptă în mod general faptul că târgul Hușilor s-a dezvoltat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a fost corelată de necesitățile Curții, în jurul căreia gravitau eforturile de dezvoltare economică. În târg, în centrul așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
așezării, s-au așezat negustorii și meșteșugarii. Urmare directă a fost dezvoltarea târgului propriu-zis, pe direcția sud-est, în zona dintre pâraiele Drăslăvăț și Turbata, iar apoi târgul s-a așezat pe dulcea pantă spre Drăslăvaț și spre unirea acestuia cu Turbata. Sectoarele urbane Olăria și Lemnăria, toponime provenind de la ocupațiile locuitorilor, erau situate la marginea Hușilor. În secolele XVI-XVII, deși evoluția teritorială s-a desfășurat lent, în general, s-a înregistrat o extindere a târgului, spre satele vecine dinspre vest și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog oițele pe munci, / Ciobanii -s la Cernăuți, / Si oile umblă turbate / Zbiară că nu-s învățate / Cu ciobani din alte sate / Mi-a trimis chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
pirați; politicieni; posesie; posibilitate; povață; povești; prestare; privat; probleme; răutate; responsabilitate; rubin; safeu; sat; satisfacere materială; scop; scump; sinceră; spirituală; stare; stimă; strămoși; strînsă; suflet cald; sufletească; superficialitate; superioritate; știre; testament; tot; tot ce se poate; trecător; trist; tristețe; trudă; turbată; unchi; vacanțe; valori; valută; vilă; aș vrea; zero; zgîrcenie; zgîrcit (1); 792/174/45/129/0 babă: bătrînă (174); bătrînețe (83); moș (55); bunică (37); bătrîn (31); urîtă (26); bunica (23); moșneag (21); femeie (18); înțelepciune (13); rea (10); riduri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ori: "Mulțime de pisici-femei stăteau în baldachin" (Înger în fereastră spre răsărit). Ori: "oameni nefolositori se ascundeau în paturile cu jucării/ și gîngăveau că maimuță"(Semproniu). Ori: " Telefonul e o femeie rujata isteric pe pleoape" (Jim călărește șarpele). Ori: "Femeie, turbata ești, oasele ți le zdrobești de-un zid în vid,/ despicata ți-e inima și pîlpîitoare că o șopîrla./ Ți-am vîndut capul și mîinile bibliotecilor antice,/ din piele să facă papirusuri și-un palimpsest cumplit"(Trupul). Capul de femeie
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
de elementele realității, suportând povară lor familiară, deci cu atat mai insidioasa: "Eram aidoma unei biserici amenințate cu demolarea/ - fapt care există și an realitate/ pe care al puteam pipai cu privirea zilnic/ an orașul meu prăfuit./ Clopotele ămi băteau turbate sub piele,/ an creier/ și nu puteam sa ma ăntreb pentru cine.(...) Când tocmai am ămplinit treizeci de ani/ aveam an spate o zestre frumușica de morti/ și ăntre patru pereți mă ămpiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
ajun de carnaval -, pe un potop neobișnuit în anotimpul acela și cu treizeci și doi de pesos bani gheață ce ne-ar fi ajuns anevoie să ne putem întoarce dacă nu vindeam casa în condițiile stabilite. Alizeele erau atît de turbate în seara aceea, încît în portul fluvial mi-a fost greu s-o conving pe mama să se îmbarce. Avea și de ce. Șalupele erau imitații de dimensiuni reduse ale vaselor cu aburi din New Orleans, dar cu motoare cu benzină
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
celor două lumi. Și n-ar fi de mirare dacă, pe meleaguri valahe, cititorul ar recunoaște un substrat familiar: „Vedem două cursuri, cel autohton grecesc și cel oriental: ba curg paralel, fără să se unească, ba se unesc și luptă turbate, ba, rareori, au ajuns chiar la o unire organică. Grecul nou iubește viața, se teme de moarte, își iubește patria și în același timp este în mod patologic individualist, îl lingușește precum bizantinul pe superior, îl asuprește precuma aga pe
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
cotoi scîrbit de pește, în creieri de rea mîță - cu dambla Mîrtan bătrîn, știrb, negru mai ales; De frica apei - știrbă, neagră, bearcă, De javră, care tot atît plătește, Și de bătrînă javră, ce-ar umbla, în balele-i curgînd, turbate ce-s; Turbată, și cu bot de bale leoarcă; în spume de catîr cu tignafes, în spumă de catîr cu draci, măcar că Tocat mărunt de foarfeci, întru totul; L-ai mărunțí, tocat c-un cuțitoi; în ape-n care șoacăți
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]
-
sine putere, cuvântul hoardele, transformân- du-l în hoarde, pentru a reface metrul (nu însă și ritmul, ceea ce e cam subtil de observat). Astfel estropiat, versul lui Macedonski : Căci urzesc turbate hoardele străine devine, prin scrupul editorial : Căci vin dese turbate hoarde străine. Ne uităm din nou la Note (scrise de Coloșenco, nu-i așa?) și constatăm trimiterea riguroasă la "Oltul", 1874, 26 mai (p. 1877). Numai că în "Oltul" e urdesc, dar ce mai contează. Și apoi dacă eroarea tot
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
are/ rotite în sinele ei firav”, doi termeni ai enumerației „greutăți, arcuri” fiind eliminați complet și figură de stil desfigurata; „the simple instant” (p. 58) devine, desigur „momentul”, așa cum, rezumat, versul „a friendless dingy female frenzy bubbles” (64) devine „femelă turbata face spume”, atributele „fără prieten, spălăcita”, fiind considerate probabil de către traducător un balast inutil, la fel ca si adjectivul „sweet” din expresia „for society’s sweet sake” (p. 96), care devine, în traducere „de dragul societății”. Probabil că tradus într-o
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
cănd tratamentul e cam același, cu nuanță agravanta că ești plimbat în cătușe, asemeni lui Dan Erceanu, ca să se vadă cine distruge .bunurile întregului popor.; și cu totul alta e să fi devalizat bănci, să fi omorât nevinovați în viteză turbata a jeep-ului, să fi vândut sentințe judecătorești ori să fi făcut trafic cu tone de arme sau droguri. Că poliția și armata se mențin sus de tot în stima românilor continuă să fie, cel puțin pentru mine, o enigmă
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]