5,483 matches
-
de ceață. Cînd fură alături, descălecară cu toții și dădură fuga spre noi, încîntați, pare-se, să dea peste niște semeni și peste un colț de verdeață. Se apropiară cu zîmbete largi și începură să ne salute cu formule în arabă, turcă, persană, armeană. Ai noștri erau stingheriți, dar nu se clinti unul măcar, nici unul nu se ridică în picioare, nici unul nu răspunse la salutul ce i se adresa. “De ce nu ne vorbiți? sfîrșiră ei prin a întreba. V-am ofensat cu
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
a apucat bine Cronicarul să se bucure că Hagi a fost primit ca un profet al fotbalului de suporterii echipei turcești Bursaspor, Adevărul anunță: "Pe Hagi îl paște pușcăria turcească". Dat în judecată de un arbitru (stîrnit și de presa turcă) pe care Hagi la înjurat, scuipat și călcat pe picior pe vremea cînd mai juca la Galatasaray, antrenorul Hagi s-a întors în Turcia tocmai cînd procesul a intrat pe rol. Dacă va fi condamnat, fostul decar de la Galata ar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
inventarea televiziunii, crahul de pe Wall Street, ca și victoria mișcării revoluționare conduse de Kemal Attatürk, ce nu numai că a pus capăt existenței Imperiului Otoman, dar a constituit și Începutul transformării radicale, sub toate aspectele, a Turciei și a poporului turc. Deceniul următor consemnează, pe lângă marea criză economică (din perioada 1929-1933), și marșurile foamei, dar și politica de New Deal, de inspirație roosweltiană și unele dintre cele mai dramatice momente ce vor fi cauza numeroase tragedii de pe plan european, dar și
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește, pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar și numai o mică parte
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
că cele mai dificile poziții de acoperit sunt cele pe tehnologiile Microsoft (C#/asp.net), cele care implică dezvoltarea software și specializări din inginerie, precum și joburile care solicită cunostiinte de limbi străine precum: engleză, franceza, spaniolă, germană, italiană, portugheză, maghiară, turcă, greacă. „Unul din profilele cele mai dificile îl reprezintă cel de Inginer programator Java SE/Eclipse RCP. Thales, făcând în România softul pentru semnalizare și siguranța feroviară, activează într-un domeniu safety-critical iar tehnologiile folosite nu pot fi cele mai
30 de companii, 60 de specialisti HR si peste 1200 de oportunitati de cariera la Angajatori de TOP Iasi [Corola-blog/BlogPost/94427_a_95719]
-
întrînsa, are. Dînsa. Eminescu-femeie: acest gînd este, pentru mine, cea mai dulce desfătare. 5. EMINESCU UNGUR. Eminescu adevărul este că vorbea cam stricat. Eminescu adevărat. Și scria cam stricat. Și noi am crezut, la început, că era grec, fanariot. Sau turc, de unde și porecla cu Emin-aga. Sau, mă rog, Emin-Pașa. Pînă și asta, ibovnica lui, una Veronica, numită așa pentru că, probabil, avea boli venerice, oh, daa, era o femeie ușoară, îl poreclea cu porecla asta. Cică îl dezmierda! Hait, dar cum
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
acea zonă a comunicării informale (sau neconvenționale) pe care o numim argoul sau limbajul tinerilor, merită să ne oprim măcar puțin asupra transformării semantice și a utilizărilor actuale ale termenului belea: cuvînt popular și familiar de mare circulație, de origine turcă, pe care dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, A-B, 1913) îl atestă deja la Neculce ("să nu facă vreo belea țării și tîrgului"), considerîndu-l "unul dintre puținele turcisme care sînt răspîndite și peste munți". În același
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
de menajamente și realitatea germană de azi. De la suficiența nativilor care privesc pe orice nou venit de origine germană (fie el din România sau din fosta RDG) cu un greu reprimat dispreț, pînă la exploziile xenofobe la adresa cetățenilor de origine turcă, totul indică faptul că Germania nu (mai) este țara paradisiacă la a cărei bunăstare visau mai toți locuitorii din partea comunistă a Europei. Germania a însemnat pentru Herta Müller, ca și pentru alți sași și șvabi emigrați din România, o nouă
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
ilustrînd una din întîlnirile Academiei della Crusca. Sau Stefano della Bella, probabil cel mai cunoscut artist florentin al secolului, singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano prin subiect și prin linia transparență, cu duct delicat și nervos, si desenul cu aceeași temă din expoziție, atribuit de curatori bunului său prieten Baccio del Bianco; dar compania selecta în care se află revelează faptul că
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
de moară care trage și mai în jos lungmetrajul. Uite, al doilea film despre care voi vorbi, Gegen die Wand, tot hiperpremiat, merita să fie deschiderea festivalului, dar, ce să-i faci, emigranții din acest lungmetraj sunt de aceeași origine (turcă) și de aceeași naționalitate (germană). Autodestructivitatea acestor personaje e șocantă, își fac rău cu placiditatea și indiferența cu care oamenii normali își molfăie micul dejun. Mai mult, își întrețin stările emoționale paroxistice prin proximitate. Care degenerează în crimă, în viol
European și nu chiar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11681_a_13006]
-
a fost cea propusă de Gisele Vanhčse, care s-a oprit asupra relevanței "scriiturii nomade" istratiene, în contextul interesului manifestat astăzi pentru tot ceea ce presupune interferență, amestec, metisaj. Pe scurt, pornind de la o analiză foarte aplicată a "împrumuturilor" din română, turcă, greacă sau arabă (de tipul "cadâna", "kémir", "félidgeanes", "barcadgis" ș.a.m.d.), prezente în versiunea franceză a Chirei Chiralina, Gisele Vanhčse ajunge la concluzia că aceste împrumuturi îndeplinesc - dincolo de aparența lor exotică și decorativă - o funcție mai precisă. "Acești termeni
Simpozion Panait Istrati la Roma by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11733_a_13058]
-
Studii Neoelene, domnul Pashalis Kitromilides) deschide alte perspective. În lunga perioadă bizantină și în cea nu mai scurtă de ocupație musulmană, identitatea națională neoelenă s-a cristalizat prin convulsii ideologice și religioase, prin războaie și forme de colaborare cu ocupantul turc, prin pătrunderea ideilor occidentale, fie prin greci școliți pe "teritoriu catolic", fie direct prin personalități non-grecești, prețuitoare ale valorilor clasicismului elin. Mai puțin cunoscută tuturor cititorilor rămâne lupta de peste două milenii între două filosofii - cea a lui Aristotel și cea
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
între un franțuzism (duel) și un sufix turcesc (-giu). Nu era o combinație chiar neuzuală, fiind vorba de o epocă de tranziție a societății românești, în care limba și cultura franceză se înfruntau, dar și coabitau, cu limba și cultura turcă. Vasile Alecsandri a remarcat și el "denumirea cam turcită de duelgii ", dar percepția lui era favorabilă la adresa acestor "eroi civilizatori" ai societății moldovenești. În anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, "tinerii francezi și nemți, bonjuriști și duelgii - scria
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
aristocrației și al intelighenției ruse. În epocă, moda duelului ajungea la Iași din Paris, dar nu neapărat direct, ci prin Petersburg, dacă nu chiar prin... Chișinău. În 1821, în urma măcelurilor și a jafurilor făcute de eteriști și apoi de armata turcă, foarte multe familii de boieri și negustori din Moldova (dar și din Muntenia) s-au autoexilat în Basarabia țaristă. Se pare că populația Basarabiei s-a dublat cu acest prilej, iar cea a Chișinăului a crescut de la 20.000 la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
se arătau foarte dispuși „să facă de petrecanie” celor apropiați, cu ocazia aniversării. Chef - în DEX: „petrecere zgomotoasă cu mîncare, băutură (și cîntec)” - rămîne marcat de apartenența sa la registrul colocvial, fiind greu compatibil cu stilul formal, oficial. Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
partea a doua la alt festival. Nici pe Ken Loach nu l-a premiat. Nici pe Eric Rohmer. Gegen die Wand (în engleză Head On) a luat Ursul de Aur. Autorul lui, Fatih Akin, e un regizor tânăr de extracție turcă. Filmul lui tratează despre relațiile interrasiale, dar este în primul rând un love story între doi turci (un bărbat și o femeie) care fac ce fac și nu pot rămâne împreună. Un film ca-n viață, cu umor și tristețe
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
suitelor nouba. Acest instrument este considerat astăzi dispărut, atât din punct de vedere muzical, cât și organologic. Flautul oriental oblic, denumit nay, a apărut în muzica arabo-andaluză la o dată relativ târzie, fiind adus în Africa de Nord odată cu dominația otomană. În muzica turcă, instrumentele de suflat sunt adeseori asociate cu coardele și percuția. Nay-ul a rezistat în cadrul orchestrelor de tip nouba numai în anumite regiuni din Algeria. Instrumentele de tip european au pătruns în muzica arabo-andaluză relativ târziu, în a doua jumătate a
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
populații sau exiluri timp de mai multe sute de ani. În sec. XVI, Imperiul Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință de apropiere către muzica Orientului Mijlociu
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
lungul anilor o evoluție spectaculoasă. Specific majorității localităților bucovinene este reunirea tuturor personajelor mașcate în cete mari ce poartă diverse denumiri locale: malanca, pârtie, banda, turcă sau ceață. De obicei, conducătorul fiecărei cete este un fecior frumos, numit calfa său turc, cunoscut în comunitate ca având o conduită morală ireproșabila. El este întotdeauna îmbrăcat într-un costum țărănesc tradițional iar ca semn al rangului ceremonial pe care îl deține, poartă pe cap o căciulă împodobita cu șiraguri de mărgele și panglici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
a urcat pe locul al nouălea în topul New Age. Spectacolul din România va avea loc pe data de 15 noiembrie, de la ora 19.00, la Auditorium Pallady Hall din București. SedaBağcan va fi acompaniată la pian de faimosul artist turc Dr. Õmer Ōnder, absolvent al Conservatorului de Stat din Turcia, dar și al Facultății de Medicină, domeniu în care s-a specializat și în cadrul unei rezidențe la Viena. Õmer Ōnder este o stea a televiziunii turce, cu peste 15 premii
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
pian de faimosul artist turc Dr. Õmer Ōnder, absolvent al Conservatorului de Stat din Turcia, dar și al Facultății de Medicină, domeniu în care s-a specializat și în cadrul unei rezidențe la Viena. Õmer Ōnder este o stea a televiziunii turce, cu peste 15 premii naționale și internaționale câștigate pentru excelență în media. Alături de acesta, la nai va cânta artistul turc Bilgin Canaz. Sunetul, care trebuie să fie la o calitate de excelență pentru acest gen de spectacol, va fi asigurat
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
Medicină, domeniu în care s-a specializat și în cadrul unei rezidențe la Viena. Õmer Ōnder este o stea a televiziunii turce, cu peste 15 premii naționale și internaționale câștigate pentru excelență în media. Alături de acesta, la nai va cânta artistul turc Bilgin Canaz. Sunetul, care trebuie să fie la o calitate de excelență pentru acest gen de spectacol, va fi asigurat de tehnicieni turci care și-au testat măiestria atât în spectacole și festivaluri internaționale, cât și în ritualuri tradiționale, cu
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
15 premii naționale și internaționale câștigate pentru excelență în media. Alături de acesta, la nai va cânta artistul turc Bilgin Canaz. Sunetul, care trebuie să fie la o calitate de excelență pentru acest gen de spectacol, va fi asigurat de tehnicieni turci care și-au testat măiestria atât în spectacole și festivaluri internaționale, cât și în ritualuri tradiționale, cu misterioșii derviși sau alți inițiați sufi contemporani. Biletele pentru acest concert vor fi puse în curând în vânzare online, pewww.biletoo.ro, www
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
a deschis noi orizonturi. Mă refer aici la întâlnirile cu artiști români, actori, scriitori, poeți și intelectuali, la posibilitatea pe care am avut-o de a împărtăși aceleași idei cu ei, de a descoperi afinități sau chiar diferențe între culturile turcă și română, ca fiind parte a unei culturi mai mari balcanice si europene. Toate acestea m-au influențat profund producând o impresie deosebită asupra mea. În plus, am învățat limba română, lucru care m-a ajutat să mă integrez în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Drept urmare, ele s-au amestecat între ele și cu diferitele aspecte geografice, devenind, în cele din urmă, ceea ce numim dialectul turco-balcanic de astăzi. Putem spune deci că, de-a lungul secolelor până azi, poezia, tradiția literară urmate de alți scriitori turci de naționalitate română, au reușit să ajungă până în prezent. Acest gen de literatură sau poezie nu a mai avut un caracter oral, ele dobândind unul scris, începând, în special, cu sec. al XIX-lea. Este vorba despre ceea ce noi astăzi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]