11,705 matches
-
căutând numai folosul său osebit și nu de obște, cum acești scriși mai sus căuta, pe urmă ocară și alte rele se întâmplă". O delegație este trimisă pentru a-l opri pe Haizler - orice mișcare de trupe ar atrage invazia turcilor și tătarilor și pustiirea țării. "Neamțul" însă vede în altă lumină situația, așa cum o vor vedea "occidentalii" până în ziua de azi: "c-ați trimis soli la împăratul nostru ca să vă așăzați cu pace și să vă supuneți creștinescului împărat, carii
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
și toate legăturile și ați stricat și parola". Cât despre "folosul de obște", și aici funcționează alte criterii, căci "Haizler zise că nu să poate nici o mântuință fără primejdie și făr' de pagubă". Până la urmă "neamțul" este luat prizonier de turci și mai are ocazia să-i spună lui Brâncoveanu câteva cuvinte memorabile: "...de sunt și rob, astăzi am căzut în robie, iară tu ești rob de când te-au făcut tată-tău". Adevărul este că relațiile lui Brâncoveanu cu Poarta sunt
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
el "propășirea și înălțarea patriei", sau cumva "împlinirea" individuală? Iată cum este prezentat el de anonim: "Și acea nădejde avea ca și vara toată să treacă cu pace în țară-și, cu plimbări, cu ospețe, privind numai ce vor face turcii cu nemții și cu muscalii [...] mersese la satul mării-sale, la Obilești, unde heleșteu mare este și plimbare foarte frumoasă de primăvară, unde nu o dată, ci de multe ori zicea măria-sa: că estimp numai plimbărilor grijă vom avea din Obilești
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
norocul, așa cum proorocise al treilea tun, îl părăsește pe Brâncoveanu. Dus la Constantinopol împreună cu fiii și ginerii, închis și torturat, "... i-au scos în zioa de Sântă Măriea mare, unde șădea împăratul la un foișor lângă mare, carele îl numesc turcii Iali-Kioșkiu, pe Constandin-vodă, și pe 4 feciori ai lui: Constandin, Ștefan, Radul, Matei și pe Văcărescul de le-au tăiat capetele. După aceia i-au rădicat în prăjini de i-au scos înaintea porții împărătești pentru privirea să-i vază
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
egoism și la prejudecata după care „diferit înseamnă mai puțin valoros”. Despre problema identității au discutat Carme Riera (Spania), Ory Bernstein (Israel), Lucian Alexiu, Marius Tupan, Pia Tafdrup (Danemarca), Riri Manor (Israel), cu o inspirată evocare a relațiilor istorice dintre turci și români, conciliați după atâtea conflicte prin tolerare reciprocă. Tot în sensul afirmării identității au mai vorbit Leo Butnaru și Valeriu Matei (Republica Moldova), Horia Gârbea, Puși Dinulescu, Elena Loghinovski, Ricardo Montserrat (Spania). O chestiune derivată a relației „eu - celălalt” este
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
pe picior pe vremea cînd mai juca la Galatasaray, antrenorul Hagi s-a întors în Turcia tocmai cînd procesul a intrat pe rol. Dacă va fi condamnat, fostul decar de la Galata ar putea sta vreo două luni în pușcărie la turci. Ba mai mult, își va pierde dreptul de a mai antrena în Turcia. Nu că vrem să-i luăm preventiv apărarea lui Hagi, dar convingerea Cronicarului este că el va scăpa basma curată, fiindcă un asemenea precedent ar umple pușcăriile
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
atributele puterii domnești găsindu-se în acest detaliu motivația pentru termenul crai: "s-au răsculat o ceată de apelpisiți, numindu-se crai de Curtea Veche"; aceștia au în frunte un grec, jefuiesc prăvălii, se îmbată, sînt prinși și spînzurați de turci. "De atunci, în istoria țării, se numește această revoluție epoca apelpisiților de la Curtea Veche, rămâind și zicătoarea de «crai de Curtea Veche»" (Dimitrie Papazoglu, Istoria fondărei orașului București, 1891, ed. Marcel-Dumitru Ciucă, București, Minerva, 2000, p. 112-113). Anecdota a fost
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
nu purta asupra sa decât tunul cu bătaie lungă și precisă, marca "Malraux", ( cum ai zice Krupp) tunul Malraux. Astfel vorbea pe atunci colegul, oferind și alte amănunte, tot atât de pitorești, pe care nu le mai reproduc, pe scurt, cum e turcul și pistolul. După el, după acest scriitor român plin de umor și mai ales lucid, dacă ar fi fost în locul domnului Iliescu, ( o ficțiune, nu dăm cu parul) întâlnindu-se cu autorul unui Veac de singurătate, l-ar fi luat
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
ideologia, vorba lui Revel, conduce lumea: nu doar ziariștii ori pacifiștii, dar și destui dintre liderii actuali de pe toate continentele iau minciuna drept realitate. Ei sînt antiamericani din naționalism. "Țărișoara mea", exclamă cu gura plină liderii de la Paris sau Ankara. Turcii au devenit brusc îngrijorați de marșul kurzilor spre Kirkuk. După ce n-au permis trupelor americane să le tranziteze țara, spre a ajunge în nordul Irakului, acum, tot ei amenință cu intervenția militară și cer kurzilor să stea în banca lor
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
exact o jumătate de veac de la moartea lui Stalin (un text de William Totok). l I-am mai recomanda dlui Antonesei și articolul profesorului Al. Andriescu, intitulat spiritual Fesul lui Ion Ghica și capra troiană sau ce gîndesc românii despre turci. Asta ca să-l întîrziem în drumul lecturii d-sale către pagina ultimă, unde poate citi, de exemplu, sub același condei pseudonim că dl Patapievici e așteptat cu mare nerăbdare în SUA, unde va conferenția, de comunitățile gay de peste ocean. Recunoașteți
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
în Țările Române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
șase milioane de locuitori, lăsând la vetre mai cu seamă pensionari și handicapați. Se mai consideră că fenomenul este general european, că, în linii mari, sosirea de mase de emigranți afro-asiatici va compensa pierderile. Dacă Germania a fost preferată de turci - visul lor istoric s-a spulberat la porțile Vienei -, iar Franța este agreată de vreo zece milioane de magrebieni, nu am idee cine și-ar așterne pentru vecie corturile de-a lungul lanțului nostru carpatic. S-ar prea putea, însă
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
înger cu cască și salopeta și mistrii mari cât aripile din icoane. s-ar apucă de treabă însă mai marele îngerilor din oraș, sfanțul gheorghe e-n lupta cu balaurul din cerneți ce are chipul pandurului dar s-a vândut turcilor. hai să-i spunem pasă de la dunăre (unul dintre ei). dar îngerul cu salopeta și cască nu se lasă iese cu ada-kalehul în brațe din apele dunării și ne arată ce poate. de câteva zile umblă cu motostivuitorul gol. ne
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
dintre riduri. Pe masă sunt resturi, sticle, pahare, stropi. Nu le ia nimeni. O să se usuce cu vremea. Tu ia șifonierul, cascheta de duș, stinghiile de la draperii, candela. Cutiile cu muzică de cameră, tampoanele mele pentru luna viitoare, bibelourile de la turci, costinești 2007, pozele din port cu părul desfăcut în briză. Eu iau pozele nedevelopate. Străinii care ne vor trece pragul vor da cu aspiratorul în camera aceasta, vor încerca să dezlipească de pe rafturi zâmbetele, cărțile poștale. Eu nu-ți dau
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
celorlalți. În iarna asta n-a fost ger să moară muștele. Dictatură militară cu berze gălăgioase clămpănind pe acoperișuri, vizavi: mai deschideți un geam! Dar e al treilea geam deschis, e curent. În sala mare a ședinței consiliului, fumând ca turcii: ce economisim, domnule? Economisim apa de ploaie, asta economisim: bea repede din ceașca de cafea. Când afară soldații noului regim se aliniază în acest minut: cum de puteți fi atât de calmi? N-a murit Ceaușescu. Părerea mea e că
Poezii by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-journal/Imaginative/6225_a_7550]
-
culorile și rasele, supte, întunecate, îndîrjite, sălbăticite în acel iad unde nu era milă, iertare și împăcare și unde fiecare se alia cu fiecare împotriva tuturor și toți se uneau spre a unelti împotriva fiecăruia - egipteni, irakieni, etiopieni, estonieni, lituanieni, turci, chinezi, kosovari, sîrbi, albanezi, slovaci, unguri, bulgari și cîți or mai fi fost. Nu vorbea nimeni engleza, nu exista o limbă comună și la o adică nici n-ar fi fost nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
ciment pe un culoar dintre corpurile de paturi, luînd aminte cum în jurul ei, din certurile pe paturi se iscau bătăi în care se scoteau cuțitele și nu doar pentru a amenința. Kosovarii păreau să fie cei mai răi; lăsaseră un turc într-o baltă de sînge. Cîteva ceasuri, pînă nu veniră gardienii la ora ieșirii la plimbare, nu avu nimeni curaj să se apropie. Spre deosebire de majoritatea rezidenților pe care Mariana îi văzuse dormind cîte doi într-un pat, kosovarii, care ocupaseră
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
desigur ceea ce se și simțea: o curvă ajunsă în ultimul hal de degradare. Ca proprietară a patului, devenise și proprietatea bărbaților ăia violenți și focoși, sub care trebuia să joace cum i se cînta, avîndu-l în permanență în cap pe turcul ăla ghemuit în balta de sînge pe ciment. Nimeni din dormitor n-a avut curaj să le spună gardienilor cine-l tăiase și de bună seamă că nici el nu și-ar fi deconspirat agresorul, dacă ar fi avut norocul
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
personală (mediată, pesemne, de învățarea pe de rost a unei lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu poporul, iar poporul îl ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și începea să-i măcelărească. Cel mai mult și mai mult îi plăcea să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
de rost a unei lecții școlare debile și politizate) despre Mihai Viteazul: “Mihai Viteazul. Mihai Viteazul a izbîndit în multe lupte. El ținea cu poporul, iar poporul îl ascundea cînd veneau să-l prindă turcii. ș...ț Cînd vedea că turcii vin să ne cotropească, el se enerva, smulgea armele din mîna soldaților și începea să-i măcelărească. Cel mai mult și mai mult îi plăcea să se lupte în mlaștini.” (pp. 119-120) Descrierea deopotrivă trivializată juvenil și ideologizată politic a
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
istorice ale documentelor PCR. De altfel, clișeul politic al lui Mihai Viteazul “din popor, pentru popor” pare placat aici pe stereotipia populară a glumei cu Baba Novac și fustele sub care eroul s-ar fi “ascuns”, o dată în plus, de turci. Cînd “poporul” vorbește, “reporterul” (alături de cititorii săi) ascultă smerit și respectuos.
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
în intervalul care începe cu vandalismul lui Tudor Vladimirescu și care nu s-a terminat nici astăzi. Slugerul Tudor însuși, bogat în rîvnă și sărac în prejudecăți atunci cînd se punea problema soldei, în bune relații, după caz, și cu turcii, și cu grecii, și cu rușii, se simte dator să-l consilieze pe Caragea, cu prilejul unei audiențe la Palat, în legătură cu necesitatea modernizării drumurilor pentru călători și mărfuri, a căilor de comunicații, în general, ,,așa cum am văzu prin țara nemțească
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
carte în care povestește cum, în vremea comunismului, scriind o cronică la cartea lui Iorga, Viața lui Ștefan cel Mare a avut surpriza să constate, atunci cînd a citit gazeta, că din text fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în care trebuia să apară cronica se derula o vizită a prim-
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
surpriza să constate, atunci cînd a citit gazeta, că din text fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în care trebuia să apară cronica se derula o vizită a prim-ministrului Turciei la București (după mai mulți ani de răceală diplomatică) și vigilenta cenzură comunistă hotărîse să ia toate măsurile pentru ca sensibilitățile
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
încât noaptea le-am visat viteze și intransigente mame de... Ștefan cel Mare din poezia bolintineană (și Sfânt după ce a rezolvat cu turcoaica de la Soci...), spunându-i marelui domnitor venit să se jeluie la ușă, după o bătălie pierdută cu turcii: De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu... Bineînțeles, ton rece și insensibil. Aerim! Fix ca turcii care nu prea știu de glumă, fiind conservatori și iubitori de tradiții și de strămoși, precum bașkanii de la Galatasaray purtându-se cu
... alte Sporturi televizate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12036_a_13361]