587 matches
-
bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
fără h ar fi apropiate de ram, rom, rum din limbile semitice cu metateză. Dar s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta“ și prin armonie vocalică orom ar însemna „înălțimea mea, înălțimea, ridicătura aceasta“. Din mai vechiul turcic or (ur) „deal, munte
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta“ și prin armonie vocalică orom ar însemna „înălțimea mea, înălțimea, ridicătura aceasta“. Din mai vechiul turcic or (ur) „deal, munte“ cei mai mulți specialiști deduc turcescul orman „pădure“. Întâlnim chiar în îndepărtata Coree cuvintele orom, oram „munte, înălțime“ (Sevortian, p. 473). Amintim aici și v. gr. oros „munte“. Concluzia noastră este că termenul pentru „înălțime, ridicătură“ este în
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
toma, astrul zilei în wiyot (nordul Californiei), ca și indonez. teman. • tc. arkadaș pare v. ind. arka „soare“ + suf. -das. • eskimo ilanaaq e în legătură cu Ilanga, soarele în zulu (Africa de Sud)? • mong. naiz < nar „soare“? • sl. drug se aseamănă cu daer „cerul“ (turcice), dara „stea“ (khmera). • magh. barát „prieten“ < beru „soare“ (dravid.) și abra „cer“ scitic? Și georgianul megobar „prieten“. Nimic despre ebr. haver, ar. sadiq, finl. ystävä, cor. chingu, chin. pengyou. Să adăugăm: în nama (khoe khoe, Namibia) sore-b “soare”: sore-b-i-s “prieten
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
românește vară ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian și polinezian. Bascul udă „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limba turcica). Sumer. emeș „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariția lui š, iar magh. nyár cu mong. nar „soare“, ngr. kalokeri „vară“ literal „vreme frumoasă“ cu kolo „roată“ (slav) < „soare“. Nu găsim o explicație pentru ebr. kaiț „vară“, dar „cald“ se
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
polineziana, gr. seiriao „be hoț“ e soarele cu r mai ales cf. seră- „soare“ în siagha - yen (Papua N. Guinee) și astrul diurn siri în kashmir. Și tc. kayna- „a fierbe“ se compară cu soarele kan, kon, kün ultimele în turcice. Vezi și warlpiri wanta „soare, vara“, ainu sak „vară“ ~ sak „soare“ în jicaque (nat. amer.); dagis „vară“ în prussiană ~ daga „soare“ în cercheza; așadar vară se compară cu vară- „soare“ în limba molima (Papua N. Guinee). Urmăriți comentariile în continuare
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
fel: siru „a râde“ în fanți, Ghana, prin sr se apropie iarăși de soare, sura, seir (greacă), ca și sirikka în tamilă, cf. kashmir siri „soare“; finl. naura seamănă cu mong. nar „soare“; georg. cin cu kin „astrul zilei“ la turcici și amerindieni (vezi lista); gesh în alb. și gosli în somaleza cu kashi „soare“ în amerind.; kata în maori - kot „soare“ în melaneziana, în idiomul manșilor pe Obi, kuat în camaiura, Brazilia etc., jap. warau cu araw „soare“ în tagalog
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1412661955.html [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
tien, jap. ten și, cum t'=k', și cu engl. sky ,,cer“, skin ,,piele“, kina „coajă“ în amerindiană. Este limpede că engl. tree ,,copac“ seamănă cu ciuvaș tura ,,cer“ fiind o paralelă a subst. cu d: *der, daer, din limbile turcice. În același timp nu putem să nu observăm că jap. ki ,,copac“ ne trimite cu gândul la sumer. ki „pământ“ ori, mai sigur, la ki din limba bari, unde are sensul „cer“ (în Ciad). La fel sl. donb „stejar“ e
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
v. engl. gor „murdărie“, după noi trebuie să ne referim și la garri „soare“ în ngadjon (Australia), la grian „soare“ celtic, gorri „roșu“ în basca. • Turcescul kan „sânge“ se compară cu soarele kan, kon în chimu, kün, kin, kiin în turcice, maya, primul *kan poate fi dedus din: can „a putea“ (engl.), caniș „câine“, kan „vier“ (maghiară) etc. Tibetanul trak „sânge“ e în relație cu thura „soare“ (burmeză) și terki „soare“ în chukchi. Chi „sânge“ (jap.) e identic cu chi „soare
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1427704943.html [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
în coreeană e pi, după noi, cf. bi „soare“ în otoe (nat. am.); în chineză (cantoneză) huet „sânge“ cf. hue „sânge“ în niger-congo, hae coreean, Hayt „soare“, în abhază. Nimic nu putem spune despre mong. tsus „sânge“. Poate i.e. și turcic *kes- „a tăia“? • Pers. khun „sânge“ cf. kun „soare“ turc. • Nu găsim explicație pentru alb. giak „sânge“. Relația cu cheag? Ori cu *siak < sekonok = siqiniq „soare“ (eskimo). • Caucazianul ird în limba budukh < skr. rudhira?, îra „soare“ singhalez, iar georg. siskhli
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1427704943.html [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r
DESPRE FAGARAS SI TAMPA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1424156991.html [Corola-blog/BlogPost/369865_a_371194]
-
acestuia, Baku, s-a păstrat un Templu al Focului Veșnic. Azerbaidjanul istoric era locuit de o populație de origine iraniană, cu limba azeră veche, din familia limbilor iraniene, și cu zoroastrismul ca religie, dar între secolele XI-XIX, în urma invaziei neamurilor turcice din Asia Centrală, s-a produs, treptat, o turcizare a populației, care acum are o limbă turcică și religia islamică. În Antichitate, Azerbaidjanul, care era provincie în Imperiul Persan, a făcut parte din Imperiul Macedonean al lui Alexandru Macedon, apoi din
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
populație de origine iraniană, cu limba azeră veche, din familia limbilor iraniene, și cu zoroastrismul ca religie, dar între secolele XI-XIX, în urma invaziei neamurilor turcice din Asia Centrală, s-a produs, treptat, o turcizare a populației, care acum are o limbă turcică și religia islamică. În Antichitate, Azerbaidjanul, care era provincie în Imperiul Persan, a făcut parte din Imperiul Macedonean al lui Alexandru Macedon, apoi din Imperiul Seleucid (partea de nord-est a moștenirii Macedoneanului). Au urmat secole de istorie frământată a Azerbaidjanului
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
pământesc. Noi am explicat termenul „câine“ plecând de la ... soare! Să se observe că atât *kuen/*kuon din i.e., cât și kuan, etimologie globală (Ruhlen) prin cele două consoane trebuie să derive din numele soarelui kin, kün, kon etc. din limbi turcice, maya (Mexic), chimu (Peru) etc. Și tot așa slavul peș „câine“ e în relație, după noi, cu soarele fenician sepes, hawaianul ilio seamănă cu ilio „soare“ grecesc, în oromo (Africa) sare „câine“ este exact sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
Dictionary) cf. cerchez (Caucaz) daga „soare“. • Dacii trebuie să fi numit câinele kînu (= kânu?) căci găsim un nume de plantă la Dioscoride kinuboila, iar la Apuleiu cinubula, corespunzător gr. kuon, lat. caniș < i.e. * kuen, acesta asemănător cu numele soarelui la turcici kün sau la indienii din America kin „soare“. Este foarte ciudat că japonezii au inu „câine“ adică acel kinu traco-dacic cu k- eliminat. Numele dacic reprezintă plantă mutatoare, împărăteasa, tidva de pământ, în germ. Hunds - kürbiss adică „al câinelui dovleac
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1417599615.html [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
Budapesta, ca fiind organizate de confrații lor (etnia hunică conlocuitoare din România), pentru crearea așa-numitului Ținut Autonom Secuiesc. Parlamentul babilonic din Bruxell, al U.E. este bombardat de cererile ungurilor, pentru crearea acestui ținut. Acest popor ugro finic, de neam turcic, înrudit și cu tătarii, înrudit îndeaproape cu chazarii și sioniștii de neam iudaic, venit din pustele asiatice, deosebit de sângeros, născut pe crupa calului, ce a trăit chiar de la începutul său doar din jafuri, prădând triburile cu care au ajuns în
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486901772.html [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
par“ o fi sl. kolo „roată“ (< soare)? • tc. yün „lâna“ este comparabil cu siun „soare“ în tunguso-manciuriană cu s > y, fenomen cunoscut. • cană în sp. „fir de păr alb“ e legat de numele soarelui kon, kan, kün în cimușă, i.e., turcica, de unde caniș, kon', can etc. • rus. vors „par, puf la stofe“ vine din v. iran. varesa, sogd. wrs „par“ de fapt volos cu l > r (Etimologia 1970, 354), de aici și ainu rus „blană“. • Ch. fă „par“ trebuie legat de
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1426576674.html [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
men la gr., mensis la români. Aici trebuie să amintim și adjectivul românesc stingher „izolat, răzleț, singur“ dedus de L. Șăineanu din stingheri < stăngâni < slavă, dar lăsat cu et. nec. în DLRM, DEX, MDE, V. Breban etc. Poate fi cerul turcic tengher, precedat de s, cf. și engl. lone, lonely, alone „singur, stingher“ ~ luna. Sunt și numerale mai greu de explicat. - sl. edin e legat de magh. egy < ég sau de chin. tien, ambele „cer“? - armeanul mi, în schimb, se apropie
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
din i.e. *ost- (cf. gr. osteon) pare să fie înrudit cu sl. kost' „os“ care e și în lat.: costa. Fenomenul acesta îl mai întâlnim și în alte limbi: engl. ape: sanscr. kapi „maimuță“, i.e. *ouis „oaie“, irl. oi, v. turcic koy „oaie“ (azi koyun), germ. all „tot“, ebr. kl „idem“. Aceste ultime exemple nu sunt latinești și nu sunt deci probante, dar amo și astula se compară sigur cu sanscr. kamo, respectiv kašt, deci fără k-. Dacă acceptăm această idee
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1462867758.html [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
nu le poate deghiza, și din problema Ciprului. Totuși, poate că și UE dorește să se abată de la standardele sale privind drepturile omului. Doar așa poate fi explicată obediența sa față de decretele Beneš. Turcia se consideră puterea supremă a popoarelor turcice. Drept urmare, problemele UE s-ar înmulți doar după aderarea Turciei, după cum a reieșit în mod clar și repetat din acțiunile sale. Aspectele pozitive, precum îmbunătățirea securității energetice, se pot obține și prin intermediul unui parteneriat privilegiat. Este timpul să începem să vorbim
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Vassilenko, viceministrul de externe din Kazakhstan: Sigur. Știți, Kazakhstan este aproape de Rusia, istoric și este apropiat și de Turcia, cu relații mai vechi de mii de ani, rădăcini comune, istorie și cultură comune, pentru că ambele popoare sunt vorbitoare de limbi turcice. Când a apărut această situație între Turcia și Rusia ne-a afectat și pe noi, pentru că dacă doi dintre prietenii tăi se ceartă, acest lucru nu are cum să fie bun pentru tine. Acest lucru a afectat comerțul nostru cu
Guvernul din Kazakhstan supraveghează conflictul dintre KazMunayGas și România by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103929_a_105221]
-
Lotus callis-viridis D. Bramwell amp; D. H. Davis Lotus kunkelii (E. Chueca) D. Bramwell et al. Ononis maweana Ball Oxytropis deflexa (Pallas) DC. ssp. norvegica Nordh. Sphaerophysa kotschyana Boiss. Țeline rosmarinifolia Webb amp; Berthel. Țeline salsoloides Arco amp; Acebes. Thermopsis turcica Kit Tan. Vural amp; Kucukodu Trifolium pachycalyx Zoh. Trifolium saxatile All. Trigonella arenicola Hub. - Mor. Trigonella halophila Boiss. Trigonella polycarpa Boiss. amp; Heldr. Vicia bifoliolată J. D. Rodriguez Vicia dennesiana H. C. Watson LENTIBULARIACEAE Pinguicula crystallina Sibth. amp; Sm. Pinguicula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137256_a_138585]
-
față de studiul limbii străine și recunoașterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală și îmbogățirea orizontului cultural - Interesul pentru lectură și plăcerea de a citi - Gândirea reflexivă și critică în raport cu diversitatea mesajelor receptate - Interes pentru cunoașterea unor aspecte semnificative ale spațiului cultural turcic - Toleranță în dialogul social și disponibilitate pentru comunicarea interculturală - Atitudine constructivă și responsabilitate civică în rezolvarea conflictelor dintre persoane în mediul cultural Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a V-a 1. Forme de prezentare a conținuturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
schimbare: statut profesional, obiecte și ustensile, tehnologii moderne, mijloace de comunicare în masă - Aspecte sociale: structuri administrative, servicii publice, instituții reprezentative - Oamenii și locuri: obiective economice, turistice și culturale, corespondență și schimburi școlare, competiții sportive - Obiceiuri și tradiții: diversitatea spațiului turcic, geografia administrativă și regională, sărbători tradiționale, tradiții regionale - Incursiuni în universul cultural: personalități marcante din literatură, știință și artă Acte de vorbire 1. a descrie persoane, obiecte, acțiuni și împrejurări 2. a caracteriza personaje sau acțiuni ale acestora 3. a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
și râul Don. În acest teritoriu au ajuns sub influența creștinismului bizantin. În timp ce Imperiul Bizantin trecea printr-un tot mai accentuat declin economic și politic, cultura sa continua să influențeze Rusia în timpul secolelor ei de maturizare. Hazarii erau un popor turcic care au stăpânit zona stepei bazinului inferior al râului Volga, între Marea Caspică și Marea Neagră, între secolele al VII-lea și al XIII-lea. În secolul al VIII-lea, hazarii au trecut la religia iudaică. Capitala lor era Itil, în
Istoria Rusiei () [Corola-website/Science/301491_a_302820]