586 matches
-
Confluente literare), de unde lat.ramus, rom.ram și ramură, dar a se vedea și în coreeană orom, oram ”munte” (Sevortian, Etim.Slovar’, passim). În tagalog (Filipine), ”piramida” e tagilo și o comparăm cu tag/tagh ”mountain” în limbile shor, uygur (turcice) +ilo, ridicarea, înălțarea, muntele, înălțimea cf. taga ”soare” în adyghe, Caucaz. Se înțelege că ram e în relație cu ra ”astru diurn” în egipt., maori, rapanui (Oc.Pacific) , dar și cu ultima silaba din sura ”luminatorul zilei’ în sanscrita. Un
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
dedus exclusiv prin lat. sic „așa“. Tc. ve (și ebraică) seamănă cu dravid. ve „soare“, we în limba yula (niger-congo), în timp ce țig. vi se compară și cu dakota wi „soare“. Finl. -kin „și“ poate fi apropiat de kin „soare“ în turcice și amerindiene (vezi lista), în timp ce and, und din germanice par a fi pierdut pe k- inițial din kan „soare“, dovadă kand „a lumina“ (gr.), can „a putea“, kan „sânge“ (tc.), cano „cânt“ (lat.) kan „mistreț“, canis „câine“, kon' „cal“ (sl.
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
în sami (lapona) eappel, ebel. În slavă și baltica întâlnim variante cu b: iablóko rusesc, iar în celtice cu f ori v: welsh afal și în cornică. Irlandezul ull se explică prin dispariția lui p inițial, fenomen arhicunoscut. În limbile turcice și mongole găsim: alma, ulma, alim, olma și se crede că reprezintă skr. alma „acru“; în erzya și livoniană umăr. Latină și greacă aveau mal- respectiv mel- ce par apropiate de numele astrului diurn ... Citește mai mult Fructul acesta e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în sami (lapona) eappel, ebel. În slavă și baltica întâlnim variante cu b: iablóko rusesc, iar în celtice cu f ori v: welsh afal și în cornică. Irlandezul ull se explică prin dispariția lui p inițial, fenomen arhicunoscut. În limbile turcice și mongole găsim: alma, ulma, alim, olma și se crede că reprezintă skr. alma „acru“; în erzya și livoniană umăr. Latină și greacă aveau mal- respectiv mel- ce par apropiate de numele astrului diurn ... XIX. ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB, de Ion
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
bani de lemn. Acad. Graur, Nume de locuri, B., 1972, p. 22 respinge ipoteza arătând că împrumutul este din română în maghiară fără a spune de unde vine în limba noastră. După părerea noastră Făgăraș vorbește de relațiile cu vechile popoare turcice: pecenegii, uzii, cumanii etc. de la care avem ape în-ui: Vaslui, Covurlui, Desnățui, Vedea etc. Astfel în ciuvașa (limba turcă bulgară) găsim văgăr „bou, taur“, corespunzător lui fuguor din mongură (lbă mongola, Sevortian, p. 523) ce conțin consoanele f, g, r
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în sami (lapona) eappel, ebel. În slavă și baltica întâlnim variante cu b: iablóko rusesc, iar în celtice cu f ori v: welsh afal și în cornică. Irlandezul ull se explică prin dispariția lui p inițial, fenomen arhicunoscut. În limbile turcice și mongole găsim: alma, ulma, alim, olma și se crede că reprezintă skr. alma „acru“; în erzya și livoniană umăr. Latină și greacă aveau mal- respectiv mel- ce par apropiate de numele astrului diurn cecen și anume malh, rom. măr
MĂR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352967_a_354296]
-
soare. Dar ul, apa, în ket, peninsula Taimyr, Rusia, e în legătură cu lat. Sol ori cu Apol? Nu spunem că mong. uș e inversul turcului șu căci poate fi fenicianul sapas>sopos>poș, cu p dispărut os >uș(e lege în turcice, mongolice, celtice). Bi,apa, în nganasan,Taimyr,Rusia, este exact soarele în idiomul otoe din SUA, iar păru, apa, în arară ,limba cariban în America de Sud seamănă cu pari, astru luminator în yupultepec, Mexic. Tot asa râno, “apă“ în malgașa se
ESTE APĂ CUVÂNT ARBITRAR ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353815_a_355144]
-
din i.e. *ost- (cf. gr. osteon) pare să fie înrudit cu sl. kost' „os“ care e și în lat.: costa. Fenomenul acesta îl mai întâlnim și în alte limbi: engl. ape: sanscr. kapi „maimuță“, i.e. *ouis „oaie“, irl. oi, v. turcic koy „oaie“ (azi koyun), germ. all „tot“, ebr. kl „idem“. Aceste ultime exemple nu sunt latinești și nu sunt deci probante, dar amo și astula se compară sigur cu sanscr. kamo, respectiv kašt, deci fără k-. Dacă acceptăm această idee
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
cu sensul „hoț“. - țig. ruw și jap. rou (haitianul creol lou) se aseamănă cu ruwa „soarele“ în limba chaga de lângă Kilimandjaro. - welsh blaidd < bel, beil „soare“ în rohingya. - mong. čono cf. kin, kün „soare“, dacic kinuboila „câine + boila“; mong. böri < turcice cf. drav. beru „soare“, abra „cer“ (scitic); în turkmena bri, bre în uigură, bore în uzbeca. - punjabi kutha se compară cu sciticul kutya „câine“. Nu putem spune mai nimic despre tibet. chang-ku, celtic. faol, tibetan bhangi, ul în udi, ubul
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
cecen malh „soare“, între udu „oaie“ (sumer.) și în udu „soare“ în uigură, între oița „oaie“ în baltice și Hayt, soarele abhaz cu dispariția aspirației, între chin. yang și taiyang „soare“. La fel tc. koyun poate avea o legătură cu turcic kün „soare“, oropom merek „oaie“ cu soarele meri din mitologia tupinamba (Brazilia). Turcii numesc berbecul koç, cuvânt ce se aseamănă cu soarele melanezian Kot și etruscul Kath. În schimb, ebr. keves „oaie“ pare apropiat de curd hev „luna“, erzya-mordvin kov
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
etruscul Kath. În schimb, ebr. keves „oaie“ pare apropiat de curd hev „luna“, erzya-mordvin kov „idem“ (fino-ugrică) și kab „cerul“ din prehitită. Și jap. hitsuji „oaie“ ~ hi „soare“. Cecenul cin (bațbică) se compară cu kin „soare“ în amerind., kün la turcici. Același cuvânt înseamnă și „nou“. În Irak oaia se numește tali comparabil cu Taal, soarele în tubatulabal (Mexic). În sfârșit, țig. bakri „oaie“ seamănă cu ar., ebr. bakar „vacă“, iar mong. honin = qonin cu numele soarelui kon în cimușă (America de Sud
LUP.OAIE.PISICĂ.URS. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354034_a_355363]
-
fără h ar fi apropiate de ram, rom, rum din limbile semitice cu metateză. Dar s-ar putea ca egeo-cretanul herma să fie înrudit cu armeanul kar „piatră“. Mergând mai spre răsărit întâlnim or „înălțime, a se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta“ și prin armonie vocalică orom ar însemna „înălțimea mea, înălțimea, ridicătura aceasta“. Din mai vechiul turcic or (ur) „deal, munte
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
se ridica“ în limbile turcice (Sevortian, Dicționar etim., p. 542) or se știe că în aceste idiomuri -m este desinența care înseamnă „al meu, acesta“ și prin armonie vocalică orom ar însemna „înălțimea mea, înălțimea, ridicătura aceasta“. Din mai vechiul turcic or (ur) „deal, munte“ cei mai mulți specialiști deduc turcescul orman „pădure“. Întâlnim chiar în îndepărtata Coree cuvintele orom, oram „munte, înălțime“ (Sevortian, p. 473). Amintim aici și v. gr. oros „munte“. Concluzia noastră este că termenul pentru „înălțime, ridicătură“ este în
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
fel: siru „a râde“ în fanți, Ghana, prin sr se apropie iarăși de soare, sura, seir (greacă), ca și sirikka în tamilă, cf. kashmir siri „soare“; finl. naura seamănă cu mong. nar „soare“; georg. cin cu kin „astrul zilei“ la turcici și amerindieni (vezi lista); gesh în alb. și gosli în somaleza cu kashi „soare“ în amerind.; kata în maori - kot „soare“ în melaneziana, în idiomul manșilor pe Obi, kuat în camaiura, Brazilia etc., jap. warau cu araw „soare“ în tagalog
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
nordul Perului) KOIAS în tătara (koiaš) = KOYASH KŐKI = KIKI în jebero (Peru) KOMARU în limba maori KOT în melaneziana, în mansi pe Obi (Siberia) KUARASY în tupinambá (Brazilia) KUAT în kamaiura (nordul Braziliei) KUIKAE în kapishana (Venezuela, Brazilia) KŰN în turcice = GŰN (turcă) LA (east pomo = nat. amer., în samoana, hawaiană) LACH în itelmen (Camceatka) LAK în atakapa (în Texas) LAL în l. matagalpa (Nicaragua) LAN în cacaopera (Sierra Leone) LÂNGĂ în xhosa (Africa de Sud) LARA în ins. Aru (Indonezia) LEBE (dogonă, Mâli
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
mire că în limba hausa din Nigeria sulița se numește maašii de la maš scris mash „soare“ în nubiană (la sud de Egipt) cf. și šamaš „soare“ la asiro-babilonieni? Japoneză are yari „sulița“ (vezi sări, sarisa cu s>y, ca în turcice). Ainienii numesc sulița op cf. op „soare“ în yawelmani, nativ americană, limba stinsa în sudul Californiei. Pare a fi < magh. nap cu n- dispărut. Iată alte ciudățenii. Germ. spiess și ucr. șpis „sulița“ seamănă cu soarele fenician sipis = sepes = sapas
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
lumină“ (soarelui), poate și cu lak „soare“ (atakapa, Texas). Iată și în limba bukusu (bantu, Africa) „război“ e soolo față de sol „soare“ în latină. CUI. Și cuiul e ascuțit că o săgeată sau o rază de soare. Lat. cuneus cf. turcic kun „soare“; fr. clou se compară cu sl. kolo „roată“; kala și kalynda „soare“ în hawaiană, respectiv sanscrita, col „soare“ în achumawi (amerindiana). Germ. nagel pare apropiat de mong. naga „cer“ (aici și engl. nail), iar magh. szeg [seg] de
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
provine din *porex. Se vede legătură cu soarele Palk la coreeni, cu pari „soare“ în amerindiana, „foc“ în australiană și iarăși cu pur, por, pară, amintitele denumiri ale focului. În schimb diren, dirgen din turcă par a aminti de cerul turcic și de daire, un fel de toba de forma rotundă că cerul, soarele. German. heugabel, misstgabel, gabel nu știm cum să le explicăm. Cf. ebr. gab „bolta“ cerului? Sau cf. gbei „soare“ în ogoni (niger-congo)? Ori cu soarele guba din
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
de unde savanții explică rom. sfânt provine din indo-europeanul *k'wen"holy",iar acesta nu se știe cu ce e în relație.Comparați "soare" în nauru(Oc. Pacific) ekwan,akona în kabadi(Papua Nouă Guinee), kon în chimu(Peru), kin în turcice și uto-azteca,Mexic etc. 8) În legătură cu slavul sventu este irano-scitic șpanta,pe care-l comparăm cu epang"soare" în cochimi,California, pungă în ayapathu,Australia, și cele scrise la p.7 ekwan,akona etc.știind că p/k se întâlnește
SOARE SFÂNT de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340938_a_342267]
-
v. engl. gor „murdărie“, după noi trebuie să ne referim și la garri „soare“ în ngadjon (Australia), la grian „soare“ celtic, gorri „roșu“ în basca. • Turcescul kan „sânge“ se compară cu soarele kan, kon în chimu, kün, kin, kiin în turcice, maya, primul *kan poate fi dedus din: can „a putea“ (engl.), caniș „câine“, kan „vier“ (maghiară) etc. Tibetanul trak „sânge“ e în relație cu thura „soare“ (burmeză) și terki „soare“ în chukchi. Chi „sânge“ (jap.) e identic cu chi „soare
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
în coreeană e pi, după noi, cf. bi „soare“ în otoe (nat. am.); în chineză (cantoneză) huet „sânge“ cf. hue „sânge“ în niger-congo, hae coreean, Hayt „soare“, în abhază. Nimic nu putem spune despre mong. tsus „sânge“. Poate i.e. și turcic *kes- „a tăia“? • Pers. khun „sânge“ cf. kun „soare“ turc. • Nu găsim explicație pentru alb. giak „sânge“. Relația cu cheag? Ori cu *siak < sekonok = siqiniq „soare“ (eskimo). • Caucazianul ird în limba budukh < skr. rudhira?, îra „soare“ singhalez, iar georg. siskhli
THE ORIGIN OF LANGUAGE.BLOOD. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340987_a_342316]
-
toma, astrul zilei în wiyot (nordul Californiei), ca și indonez. teman. • tc. arkadaș pare v. ind. arka „soare“ + suf. -das. • eskimo ilanaaq e în legătură cu Ilanga, soarele în zulu (Africa de Sud)? • mong. naiz < nar „soare“? • sl. drug se aseamănă cu daer „cerul“ (turcice), dara „stea“ (khmera). • magh. barát „prieten“ < beru „soare“ (dravid.) și abra „cer“ scitic? Și georgianul megobar „prieten“. Nimic despre ebr. haver, ar. sadiq, finl. ystävä, cor. chingu, chin. pengyou. Să adăugăm: în nama (khoe khoe, Namibia) sore-b “soare”: sore-b-i-s “prieten
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
românește vară ne vine din lat. ver, vera „primăvară“. Acesta se compară cu ciuvaș veri „căldură“ cu văr „a fierbe“ în sl., *uer- în i.e., toate legate de soarele dravidian și polinezian. Bascul udă „vară“ ~ udu „soare“ în uigură (limba turcica). Sumer. emeș „vară“ seamănă cu ebr. šemeš cu dispariția lui š, iar magh. nyár cu mong. nar „soare“, ngr. kalokeri „vară“ literal „vreme frumoasă“ cu kolo „roată“ (slav) < „soare“. Nu găsim o explicație pentru ebr. kaiț „vară“, dar „cald“ se
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
polineziana, gr. seiriao „be hoț“ e soarele cu r mai ales cf. seră- „soare“ în siagha - yen (Papua N. Guinee) și astrul diurn siri în kashmir. Și tc. kayna- „a fierbe“ se compară cu soarele kan, kon, kün ultimele în turcice. Vezi și warlpiri wanta „soare, vara“, ainu sak „vară“ ~ sak „soare“ în jicaque (nat. amer.); dagis „vară“ în prussiană ~ daga „soare“ în cercheza; așadar vară se compară cu vară- „soare“ în limba molima (Papua N. Guinee). Urmăriți comentariile în continuare
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]