105 matches
-
numire într-o funcție se recurge, ironic, și la terminologia istorică a relațiilor feudale: în primul rînd la verbul a mazili ("în ședința conducerii organizației, de săptămâna trecută, au fost maziliți doi dintre apropiații lui DIP" (EZ 13.02.2006), turcism transmis prin cărțile de istorie, dar și păstrat în limbajul familiar curent ("Rapid i-a Ťmazilitť pe gălățeni", compact.info) și aplicat chiar știrilor externe, într-un proces de adaptare și balcanizare lingvistică ("Directorul Paris Match, mazilit de patron", Gândul
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
Rodica Zafiu Turcismul manea face parte din categoria cuvintelor "reactualizate": care păreau la un moment dat învechite, dar și-au dovedit vitalitatea reapărînd, în mod surprinzător, ca termeni de uz curent. Cuvintele de acest tip s-au transmis în genere prin limbajul familiar
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
apărea, acum cîțiva ani, ca termen învechit, de explicat în subsolul unui text. în momentul de față, e folosit cu mare frecvență în limbajul familiar și, evident, în presă. De altfel, cuvîntul aparține și categoriei, bine reprezentate în română, de turcisme încărcate de conotații ironice și depreciative, motivate istoric dar și menținute în prezent de tendința ideologică a devalorizării noțiunilor din sfera "orientală", a "balcanismului". între termenii ironici la modă, manea are, oricum, o situație privilegiată, pentru că e înregistrat de majoritatea
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
ilustrări ale acestui model le oferă în română, ca și în alte limbi, cuvîntul atu (din fr. atout), cu sensul de element care "oferă un avantaj sau o șansă în plus". Netransparentă, deci cunoscută doar specialiștilor, e evoluția figurată a turcismului coz, care a circulat inițial cu sensul de origine - "atu", păstrîndu-se azi doar în limbajul basmelor, ca determinant de tip adverbial pentru adjective care descriu calități estetice ("frumoasă coz"). într-un moment mai favorabil jocurilor pe calculator, unele metafore din
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
Zafiu Despre cuvintele care au dezvoltat conotații ironice stabile am mai vorbit și altă dată; cum se știe, mulțimea lor în română e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă, apoi marcate depreciativ). Trebuie totuși să recunoaștem o anumită ambiguitate a situației: deși valorile stilistice suplimentare reprezintă o îmbogățire a limbii, iar codurile ironice permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
Rolul lui Caragiale în păstrarea și în accentuarea nuanțelor ironice ale sufixului în onomastică e cert (prin Trahanache, Dandanache, Anghelache, Tache, Lache, Mache etc.). La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile culturale ale grecismelor și ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă și apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar desigur și faptul că e vorba de un sufix diminutival: diminutivele dezvoltă adesea, prin contrastul dintre sufix și bază, valori ironice (scriitoraș, doctoraș). Într-un
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
Apar în paginile revistei și unele dialoguri mai vii, în texte independente sau în legendă desenelor umoristice. Pînă la urmă, strategiile lingvistice cele mai frecevente și mai pregnante sînt totuși cele de "amestec al limbilor": fie printr-un exces de turcisme sau grecisme într-un text obișnuit, fie prin simularea modului stîlcit de a vorbi românește al unui străin, fie pur și simplu prin folosirea macaronica a limbilor străine - pentru a ascunde parțial un mesaj ofensiv. Amestecul și contaminarea limbilor sînt
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
cititorilor (fiind de presupus familiaritatea acestora cu cel puțin o parte din elementele străine utilizate în revistă). Parodiile lingvistice iau de obicei formă epistolara. O "jalba a boierilor către Poartă" (Nichipercea, nr. 3, 1859) folosește procedeul comic al acumulării de turcisme: "Alah să te ție în husmeturi și berecheturi, bez peșcheșuri, cacirmale, gheliruri, chilipiruri și locmale". Un efect asemănător, produs de enumerarea termenilor religioși tradiționali (ortodocși), de origine slavona și grecească, este amplificat de contrastul cu restul textului (o scrisore atribuită
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
un caftan și cu verbul a căftăni (derivat din caftan, provenind din turcescul kaftan), ambele cu sensul secundar, metaforic, "a bate" (consemnat de dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu, DA; pentru expresie, și de Lazăr Șăineanu, în studiul său asupra turcismelor din română). Bătaia este văzută ca un act pozitiv, în avantajul victimei, și în alte cazuri similare: a altoi, a cârpi, a mângâia. În cazul căftănirii - în sens propriu, învestitura în funcția de domnitor sau boier - contrastul ironic al metaforei
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
latina și destul de bine italiana; avea, de asemenea, noțiuni fundamentale de engleză și de rusă. Ajuns la Constantinopol, se afundă însă cu delicii în învățarea limbii turce. Nu știm cu cît de profunde rezultate, dar textul său e împănat de turcisme pe care autorul ni le traduce. Inițial, ele par chemate de context, deoarece denumesc realități specifice locului; dar, treptat, cuvintele turcești se acumulează, transformîndu-se într-un fel de muzică de fond a relatării. Cititorul nu mai e atent la sensul
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
torso" a încercării comediografice, cît și la adresa polemică (primejdioasa) a satirei conținute. Oricum ar fi, incizia în materia istorică, în culisele Curții Vechi, pictură caracterelor și moravurilor șunt calități inegalabile în textul lui Rigas. Ele șunt amplificate prin coloritul lingvistic: turcisme și vocabule românești dau relief plastic monoloagelor sau replicilor; că și, de altfel, dozarea aparteurilor, comentariile de subsol ale autorului, conferind un pigment salvator ținutei pe alocuri didactic-expozitive. Curios, acest mic joc satiric - cu sarcasmul, fierea și cîteodată nuanță să
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
a lui Rett, care spune că poți face avere din construcția unei țări și tot așa din distrugerea ei. Domnul Cataramă, într-un interviu, a afirmat că a existat o perioadă semestrul I, 1990, cănd pentru 1 leu investit în turcisme, blugi, PC de la gunoi etc. se realizau în țară 4000, căci bani existau și în mod deliberat nu s-a făcut o reformă monetară că în 1947, cănd luarea puterii a fost finanțată prin stabilizare, reforma a banilor. Jaful a
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
mareșalul care a ordonat foc plutonului de execuție. Și așa am intrat în democrație, în libertate care a fost interpretată că LIBERTATEA DE A FURA. Cataramă spunea într-un interviu că a fost perioadă care la 1 leu investit în turcisme, mărfuri vest câștigai 4000 de lei în țară. Așa a fost, si eu am câștigat bani din asta. S au adus PC de la gunoi și au fost vândute la stat cu 100 $. Primele calculatoare intrate aveau anul de fabricație între
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
subiect pitoresc și chiar fascinant. Cărții funda-men-tale a lui Lazăr Șăineanu (încă nereeditată) - Influența orientală asupra limbii și culturii române (1900) - i s-au adăugat în timp alte cercetări, etimologice (Vladimir Drimba, Emil Suciu ș.a.) sau asupra valorilor stilistice ale turcismelor, asupra conotațiilor ironice și depreciative, a utilizării lor în literatură. Destul de complicată este problema componentei turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între două situații. În argou se pot identifica unele cuvinte de origine
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
incertă. Un argument pentru plasarea în categoria influenței turcești este și natura sursei: dacă termenul provine nu din turca literară, ci din argoul turcesc, șansele să fi fost preluat direct, pe cale orală, cresc. Cel mai probabil, argoul românesc a absorbit turcisme și grecisme în faza lui veche, de început, din secolul al XVIII-lea, despre care nu știm aproape nimic. În listele care se dau de obicei ca exemple pentru influența turcească în argou apar termeni cu statut discutabil (fie împrumuturi
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
argoului, înainte de a intra în registrul familiar, cuvinte precum sanchi, puști, chiul, cacealma. Sunt însă cu siguranță utilizări recente și inovații în interiorul limbii române chindie cu sensul de "pe-trecere" sau pluralul parai (în loc de vechiul parale) cu sensul "dolari". Un turcism care pare să reflecte o influență turcească directă este zula. Nu-l găsim, desigur, în dicționarele noastre generale, dar pare să fie destul de vechi: a fost atestat de V. Cota, în primul glosar românesc de argou, în 1936, ca și
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o serie întreagă de turcisme, grecisme și țigănisme folosite în ghicitori. Dincolo de aceste argumente, cele de mai sus rămîn o simplă ipoteză. Poate că e și drept ca semnalul de începere al unei ghicitori să ascundă o mică enigmă și să pună la încercare pasiunile
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
conferă semnificație (unele interjecții sunt populare, altele regionale; unele vechi, altele inovatoare...). Inventarierea și interpretarea fenomenelor lexicale confirmă rolul esențial din punct de vedere stilistic al straturilor celor mai pitorești din limba populară și familiară a epocii lui Caragiale - al turcismelor și al grecismelor -, dar oferă și o serie de surprize: atrage atenția asupra ponderii și a importanței italienismelor, a prezenței directe sau indirecte a anglicismelor (care nu se reduc la five o'clock și high-life; autorul rezumă aici spectaculoasa sa
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
din expresia a-i trage checocuri apilpisite, p. 254), a rusismelor (maladeț, mazu, muscal, niznai) și germanismelor (unele neașteptate: "Mițo, să mă vezi cu ghete de brunel cu bizeț pe catafalc") etc. Cititorul lui Caragiale va găsi aici explicații pentru turcisme ca budala, geanabet (la cocoana Lucsița: "Mă! dzenabet!"), laf ("ședeam cu socru meu la lafuri"), locma ("Nu se știe încă cine va mânca locmaua"), mangafa ("mangafaua pleacă mâine la Ploiești"), merchez ("Am merchezul meu"), nacafa ("Asta era nacafaua mea"), schembea
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
caraimanul plin de parai" (Mihai Avasilcăi, Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: 65) și în dicționarele de argou ale Ninei Croitoru Bobârniche (1996, 2003), și G. Volceanov (1998, 2006). În lipsa unor atestări mai vechi, rămîne de explicat cînd și cum a pătruns turcismul în română. Un cuvînt cu atestări mai vechi, cuprins și în DEX, este mahăr, al cărui sens pune în prim plan nu averea, ci puterea socială, desemnînd un personaj important, puternic, influent. Termenul circula în perioada interbelică, fiind atestat în
Baștani și mahări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7667_a_8992]
-
o domnișoară care să nu se asorteze cu el" (mony.weblog.ro); "itinerariul unei adevărate fashioniste" (mayra.ro); "este greu să fii fashionistă de provincie" (dadamoda.info) etc. Câteodată, hibridul discursului despre modă revine, de la anglicisme și derivatele la tradiționalele turcisme: Ideea e să cumperi un obiect de valoare, branduit (deh, de tot, de tot, nu ai cum să scapi de fashionista din tine), și să-l combini cu multe... chilipiruri!" (cosmopolitan.ro).
Limbajul chic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7341_a_8666]
-
ideea pozitivă a priceperii la cea a înșelării e foarte puternic și recurent în limba română: în prezent fenomenul se poate observa, de exemplu, în sensurile familiar-argotice ale substantivelor meseriaș și meserie. În limba veche, evoluția era ilustrată de un turcism dintre cele mai pitorești, dispărut între timp: iușchiuzar. În memoria noastră culturală, persistă mai ales derivatul său turcesc, iușchiuzarlâc, care apare într-o celebră replică din Ciocoii vechi și noi: „Iată-mă în sfârșit ajuns în pământul făgăduinței; am pus
Om al trebii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6033_a_7358]
-
sunt încă fixate: interviu, de exemplu, oscilează între scrierea interviev și interview. Unele franțuzisme recente în epocă sunt transcrise fonetic, dar puse între ghilimele, ceea ce arată că vorbitorii le simt ca încă neadaptate total: „duș”, „colaj”. Sunt în circulație multe turcisme colocviale: hap, dever, peșin etc. Numărul de termeni familiari și argotici nu e însă prea mare („iar pilesc”, „ne-am afumat”, „își spoiește «fațada»”, „le-a tras clopotele o vară-ntreagă”, nr. 1 etc.). Printre cuvintele cu sensuri uitate, contextuale
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
decenii. Vocabularul poetului nu se înfățișează prea variat; cu excepția unor noutăți limitate, lexicul poeziilor ne apare mai degrabă restrîns, fără strălucire, repetitiv și previzibil; dar poetul compune o melodie nouă cu materialul deja familiar cititorilor. Singurele pete de culoare - cîteva turcisme pentru crearea atmosferei de basm oriental, basm în care peisajul și obiectele vor fi receptate sub regim pur ornamental: „Feregeaua-i se-mlădie Pe kiahiul, bogat cerchez, Cu dalga de selemie, Cu șalvari largi de gianfez. Cînd Esmé umblă prin
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
etc. - se răspândea deja „prin influența unor denumiri internaționale de coloratură engleză” (p. 250). Mioara Avram constata că atestarea cea mai veche a modelului englez‚ de pe la 1900, e Automobil Clubul Român; găsea totuși exemple asemănătoare ale unor influențe străine anterioare (turcisme ca alai-ceauș, germanisme de tipul concertmaistru). Față de exemplele discutate acum patru decenii, Național Arena prezintă un factor agravant: lipsa acordului între adjectiv și substantivul centru, feminin. De altfel, cei care folosesc formula nu prea știu dacă să o trateze ca
„Național Arena” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5333_a_6658]