128 matches
-
și tot mai frecvent, fete ale boierilor mari sau de rangul al doilea (ca Stana, fata unui logofăt, care va fi a doua soție a lui Pătrașcu cel Bun, ori ca Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceni, măritată cu Mircea Turcitul, alianță pe care Doamna Ecaterina o îndreptățea prin starea achiziționată - „orice ar fi fost Neaga înainte, va fi de acum Doamna țării” - și prin statutul „bărbatului [care] da preț femeii”) ajung Doamne ale țărilor Române. Mai înaintea lor, Maria (sau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
se grăbiseră să jure că prin vinele lombardului curge sânge domnesc (Vodă Alexandru le aflase numele, căci Miloș, fratele său, trăitor la Stanbul, făcuse rost de ele de la marele vizir) vor rămâne fără capete la începutul anului 157742. Și Mihnea Turcitul, feciorul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost sâcâit o vreme de un pretendent, Radu Vodă Popa, sprijinit de „boierii mehedinți” și de ardeleni. Mihnea Turcitul l-a bătut, însă, în 1582 și l-a obligat să fugă la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la marele vizir) vor rămâne fără capete la începutul anului 157742. Și Mihnea Turcitul, feciorul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost sâcâit o vreme de un pretendent, Radu Vodă Popa, sprijinit de „boierii mehedinți” și de ardeleni. Mihnea Turcitul l-a bătut, însă, în 1582 și l-a obligat să fugă la Timișoara, sub „aripa” turcilor. Drumul lui către Istanbul, în 1582, s-a prelungit, însă, către un loc de exil consacrat - insula Rhodos. Cel care intenționa să nu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Periș din 1547. Fiica lui Udriște și a Ancăi (pe care Radu de la Afumați o făcuse cu Voica), Elena sau Ilina, a fost soția marelui vornic Ivașco Golescu, boier credincios lui Alexandru al II-lea Mircea și fiului aceluia, Mihnea Turcitul. îi va fi dat lui Ivașcu să se stingă în pribegie, în Moldova (după ce fugise întâi în Transilvania, în 1583, apoi în Polonia), de „moarte năpraznică”. O fiică a lui Mircea Ciobanul, Stana, a fost măritată cu Ivan Norocea, catolicul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ionașco. S-a stins de tânăr acest Albu Golescu, într-o luptă cu Ion Vodă cel Cumplit, în 1574, la Jiliște, apărându-l pe Alexandru al II-lea Mircea, care fusese părăsit de ceilalți boieri. înrudit prin alianță cu Mihnea Turcitul, fiul lui Alexandru al II-lea Mircea, a fost și vistiernicul Dan Danilovici. Vlada (sau Vlădaa), soția sa, a fost una dintre văduvele pline de datorii. A fost apropiat de „Mihnești” și marele logofăt Pârvu din Cioroiași. După ce l-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al II-lea Mircea, a fost și vistiernicul Dan Danilovici. Vlada (sau Vlădaa), soția sa, a fost una dintre văduvele pline de datorii. A fost apropiat de „Mihnești” și marele logofăt Pârvu din Cioroiași. După ce l-a însoțit pe Mihnea Turcitul la Tripoli, în exil, a murit la Istanbul lăsându-i Benettei (sau Benedetta), soția sa și vară cu Mihnea Turcitul (căci era fiica Lucreției, soră a Ecaterinei Salvaressi, mama lui Mihnea), o mulțime de datorii. Și marele vornic Alexandru Alexeanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pline de datorii. A fost apropiat de „Mihnești” și marele logofăt Pârvu din Cioroiași. După ce l-a însoțit pe Mihnea Turcitul la Tripoli, în exil, a murit la Istanbul lăsându-i Benettei (sau Benedetta), soția sa și vară cu Mihnea Turcitul (căci era fiica Lucreției, soră a Ecaterinei Salvaressi, mama lui Mihnea), o mulțime de datorii. Și marele vornic Alexandru Alexeanu (un spirit malefic, se pare, dacă este adevărat că el l-a îndemnat - cum afirmă o cronică - pe Mihnea al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rod, cu cinste s-au îngropatu în zilele Radului vodă celui Mare, cela la anul, iară celalaltu în zilele lui Matei Băsărabu voevod, la anulu” 77. în privința lespezii (azi dispărute) de pe mormântul clucerului Vlaicu, (făcută în 1587-1588), socrul lui Mihnea Turcitul, nu există nici o îndoială. Văduva jupânița Anca, își declară singură participarea (după ce fiica ei, Doamna Neaga, zidise biserica necropolă): (trad. din slavonă): „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
confirma un act prin care „nimenea să nu aibă amestec, ci să fie celor rămași dintr-înșii și fiilor lor”, consfințind deciziile luate de logofătul Balaur și de soția sa Ana. Câteva decenii mai târziu, la 8 iunie 1580, Mihnea Turcitul întărea („am văzut Domnia Mea și am citit și cartea răposatului părinte al Domniei Mele la Alexandru voievod”) ocinile și vecinii jupâniței Neaga, văduva armașului Danciul, lăsați ei (în Ciocorăști și Văcărești) prin diată de soțul ei („ocinile și vecinii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-a supraviețuit lui Petru Rareș, cel care murea la 2/ 3 septembrie 1546. O listă a bastarzilor - recunoscuți uneori de părinții lor naturali, adăpostiți (rar) la Curte, alături de frații legitimi, de câte un tată neatent la conveniențe, precum Mihnea Turcitul, care l-a crescut lângă el pe Radu Mihnea, făcut cu o ibovnică, Vișa, urcați - câteodată - printr-un concurs fericit de împrejurări (forța unei partide bierești, ce îi propulsa după ce-i afla ascunși prin țară - „Bieții oameni!”, va exclama Nicolae
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să câștige (chiar dacă uneori nu reușesc să-i convingă pe judecători, cum i s-a întâmplat lui „Stoica cu ceata lui”, care, neizbutind să aducă 12 jurători „la zi și la soroc”, n-a reușit să-l convingă pe Mihnea Turcitul în privința ocinei solicitate; Vodă îi întărește jupâniței Caplea și fiicelor ei ocină în Cocorăști; peste o lună însă, la 27 iunie 1578, același Mihnea îi poruncește Caplei din Cocorăști „să-și ia cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Ariana, fiica logofătului Velisarie și mort în 1676) nu izbutesc câteodată să-și plătească nici dările (Pârvu din Cioroiași, însurat cu Benetta sau Benedetta -, nepoată a Doamnei Ecaterina Salvoressi, căci era fiică a Lucreției, sora Doamnei -, pribeag împreună cu Mihnea Turcitul, n-a putut să plătească - înainte de a muri la Istanbul - 40.000 de aspri, „birul lui în țară”) și își lăsau rudele în mare sărăcie (ca albanezul Leca Racotă - mort înainte de 17 august 1606 - trădător de profesie - l-a părăsit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și apoi cu Anița, fiica lui Isar negustorul. Trăiau greu oamenii sub asemenea stăpânitori nesățioși, dar grea era și viața după ce, dintr-o pricină sau alta, capul familiei dispărea (chiar dacă uneori - foarte rar - văduvelor li se restituiau bunuri confiscate; Mihnea Turcitul a făcut asemenea acte de dreptate; la fel Miron Barnovschi: „Io[an] Miron Barnovschi Moghilă [...] Iată am dat și am miluit și am întărit Gaftonii, cneaghina lui Nebojatco logofăt, dreapta ei ocină și cumpărătura din ispisocul de cumpărătura pe care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în care poate ajunge o soție dacă bărbatul ei suferă o „moarte spirituală” - potrivit dogmelor Bisericii -, dacă, adică, alunecă în erezie ori își neagă credința. Căci, în rândurile care urmează, va fi vorba despre Radu Mihnea, fiu al lui Mihnea Turcitul (Mehmed - pe numele lui islamic). Radu Mihnea, fiu făcut cu Vișa (sau Voica), o iubită a Domnului, a crescut la curte, alături de copii Doamnei Neaga (fiică a clucerului Vlaicu, pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
344), căci Mihnea nu pre era atent la conveniențe. După o a treia ședere în scaun, efemeră (câteva zile în lunile mai și iunie 1591, căci domnia nu a fost confirmată de înalta Poartă), „în iunie 1591, Mehmed beg (Mihnea Turcitul - care se și rebotezase, în taină, creștin în vederea acestei reîntronări - n.m., D.H.M.), în vârstă doar de 26 de ani, a început o nouă viață de renegat, despărțindu-se de doamna Neaga și de fiii ei, reveniți în țară, cu excepția celui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de iubita sa Vișa [două „văduve”!], cu copii ei, ulterior ajunși la Veneția, urmărind însă cu interes creșterea și progresele la învățătură ale fiului acesteia Radu Mihnea”345. Legături de familie, probabil, l-au ajutat pe Radu, fiul lui Mihnea Turcitul și nepot al lui Alexandru al II-lea Mircea și al Ecaterinei Salvaressi (coborâtor, deci, din Mihneștii care își făcuseră o stemă valorificând legenda „corbului cu inel” și își ziceau „Corvini”), să învețe carte în Apus. Fiul lui Alexandru al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie pictat în tabloul votiv și pe canaturile unei uși la Mănăstirea din Iviron de la Sfântul Munte (lăcaș de care se legau multe amintiri și unde a fost un generos dăruitor, ca și la Kostamonitu), împreună cu tatăl său, Mihnea Turcitul - care, între altele fie spus, a plătit pictura turlei bisericii Adormirea Maicii Domnului, ridicată de Neagoe Basarab -, îmbrăcat în straie de brocart lungi și bogat drapate, împodobite cu vulturul bicefal bizantin. A găsit și o formulă ingenioasă de a „uni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țara Românească, unde îl instalase în scaun pe fiul său, Alexandru Coconul. Gând politic abil, aplicat cu pricepere de Voievodul școlit la Athos (de va fi fost pe acolo) și la Padova. Ca să ni-l confirme, parcă, Radu, fiul lui Mihnea Turcitul, a pus să fie încrustate pe o ripidă de la Mănăstirea Radu Vodă din București, sub „tabloul” familiei (Radu Vodă Mihnea, Arghira Doamna și Alexandru Coconul), stemele țării Românești și Moldovei într-o elocventă alăturare. * Prin suprimarea marelui vistiernic Hrizea Karydi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din femei singure ori căsătorite (ca acea jupâniță Neacșa, soția lui Ion Logofătul, acuzată de nepoata ei, nevasta popei Badea, că este „vrăjitoare și strigoaică” și că „îi otrăvea pe fiii popei”; pe reclamanți - aflăm din hrisovul dat de Mihnea Turcitul în 1586 - pâra i-a costat moștenirea 428) se îndreptau spre practici magice acute. Mereu în campanie diabolică și cu auxiliari specifici: despre o unguroaică se spunea (Șarolta Solcan, p. 263, trimite la o cercetare maghiară) că „umblă pe pisică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
e o replică sui-generis la Biserica de altădată. După ce travestise oarecum convențional cuprinsurile argeșene în ținut biblic, P. așază Grecia, nu fără îndreptățire de data aceasta, în pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică, din Țărm pierdut, ci o Helladă turcită, în care încape și Iudeea. Concurând pe Dărăscu, pe Iser, poetul pictează cu o pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
îi dă acestui prieten al ducilor italieni recomandări foarte bune pentru Henric al III-lea, regele Franței, la a cărui Curte P.C. ajunge în 1579. Urcă (după un nou stagiu constantinopolitan, urmărit cu atenție de Ecaterina Salvaressi, mama lui Mihnea Turcitul), în sfârșit, pe tronul Țării Românești în 1583. Zidește, ctitorește (a refăcut mănăstirea de la Curtea de Argeș, biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, a zidit mănăstirea Mislea), construiește palatul și biserica Aulei din Târgoviște (oraș în care și-a stabilit capitala, deranjându
PETRU CERCEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
stăm ca proasta-n răscrăcărată-n fân, de ne calcă toți în picioare, dacă nu și mai rău. Totdeauna dăm vina pe greaua moștenire a trecutului. Într-adevăr am moștenit o mulțime de cuvinte împreună cu metehnele respective de la fanarioții cei turciți care ne-au supt vlaga. Bacșiș, robie, bir, mazilire, corupție, peșcheș, lașitate, caftan, abuz, ciubuc, halal, complot, aga, jaf, lefegiu, lingușeală, alai, lulea, anteriu, trândăvie, cămătărie, calicie, samavolnicie, vizir, caimacam, politichie, tâlhărie, capuchehaie, viclenie, pricopsire, firman, lichea, bașbuzuc, buluc, bairam
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
este foarte grav că s-a putut întâmpla. Rușii spun și scriu cuvinte solemne, cum că ei doresc doar eliberarea bieților creștini de sub stăpânirea păgână și emanciparea acelui teritoriu sub oblăduirea unei stăpâniri pravoslavnice. Ca și cum noi am fi niște bieți turciți sau islamisiți. Se mai spune că acest teritoriu românesc ar fi primit și un nume. Ah, Iancule! Ai auzit tu de vreo țară basarabească rusească? FINAL PASAJ RETRAS Iancu lăsă scrisoarea și privi în jur. Stătea într-o cămară dărăpănată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și sîngele lui, Christos cam păgîn, sufletul etern al națiunii, inalterabil, identic cu sine, dar schimbător la prima bătaie de vînt, pur ca lacrima și degrabă ispitit de cei răi, latin învins de daci sau dac îndrumat de latini, pelasg turcit, barbar candid, delicatețe aspră, izvor ascuns lui însuși, mai viu cînd e mort, creat de noi din cap pînă în picioare, din păr pînă în unghii, oglinda pe care am lucrat-o să ne arate fața și reversul, țăranul român
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că s-a trezit, pasămite, într-un târziu, dintr-un "somn epimenidic"! Dar ce ne facem dacă îl judecăm pe Platon într-un context istoric, pe Platon pe care îl vedem într-o Atenă învinsă de Sparta lăudând Sparta? "Un turcit", am spune noi astăzi. Dar Aristotel, cu simpatiile lui macedonene? Dar Eminescu, cu obsesiile lui paseist-voievodale, într-o epocă în care România avea nevoie de sincronizare? Am ajuns să înțeleg târziu vorba lui Julien Benda din La trahison des clercs
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]