148 matches
-
discursul său, oficialul turc a afirmat că femeile "nu ar trebui să râdă în public și ar trebui să-și păstreze decența în orice moment". Recenta declarație a lui Bulent Arinc a stârnit un protest inedit. Mii de fotografii cu turcoaice zâmbind sau râzând au invadat rețelele de socializare. La doar câteva ore de la afirmațiile vicepremierului Hashtag-ul #DirenKahkaha - ResistLaugh (RezistăZâmbind) - a urcat în top 10 trenduri pe Twitter. Mai mult, femeile din Turcia, revoltate de ceea ce li s-a sugerat, recomandă
Turcia: Femeile, revoltate de o declarație a vicepremierului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79100_a_80425]
-
doctor îl lua o melancolie. Nu se atingea de sticla cu vin pînă la apusul soarelui. Își arvunea curcanii prin toată Dobrogea, în așteptarea Bairamului. Dar grosul îl scotea de la bursă. Nevasta lui nu-și pierduse credința, totuși prietenele ei turcoaice cu care copilărise nu mai veneau la ea acasă și nici n-o mai invitau pe la ele. Asta n-ar fi deranjat-o prea tare pe Fatmine care urmase liceul, spre deosebire de ele, și se simțea mai la largul ei discutînd
Zizi și Radie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7697_a_9022]
-
iar șeful gării bea o cafea cu rom înainte de a da o raită, cu felinarul în mînă, la triaj, printre mărfare. Fănică se ducea acasă după miezul nopții. Virginia îl aștepta în pat. Învățase să dea în cărți de la o turcoaică și le întindea pe plapumă. Iar pînă venea el acasă le citea. Cărțile ei spuneau că războiul o să mai țină, cu bărbați la drum și femei înlăcrimate. Tinerii din oraș și din satele din jur primeau ordine de încorporare, peste
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
fortificațiile de cărămidă roșie ale lui Eugeniu de Savoia... Duzii de Damasc au fost și ei transplantați în alt pământ, prielnic firii lor orientale de sabie fină, tăioasă; chiparoșii, migdalii, smochinii, lalelele și rozele, tot negre, karaghiul, cum sunt mângâiate turcoaicele... Odată cu flora, va fi mutată și Dogma de bază (Kelimei-tevhid) formula în araba închisă în rama săracă a unui tablou, ca o ecuație de algebră, foarte frumoasă, numai dacă o privești, fără să o înțelegi... Cu Alah și cu profetul
Ada-Kaleh (1969) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7180_a_8505]
-
de Savoia... I-a fost dat acestui nevinovat petec de pământ, atât de urgisit, să piară definitiv pentru o... Hidrocentrală românească și sârbească. Am fost în ultima ei zi pe insula condamnată la înec... când - am notat acest lucru -, o turcoaică tânără și analfabetă mă tot îndemna cu o rodie în mână, făcându-mi semne pe care în cele din urmă le-am priceput -, îmi oferise astfel ultimele rodii care crescuseră pe insulă, înainte de a fi înghițită de ape... * Dunărea este
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
de imigranți greci. Actrița a avut parte de o copilărie fericită, chiar dacă familia ei ducea o viațăa modestă; tatăl ei fiind șofer de camion, iar mama casnica. Deși a fost crescută după dogmele culturii grecești, Vahide se simte mai mult turcoaica decât grecoaica, așa cum mărturisea într-un interviu apărut în presa turcă. Crescând în Turcia, mă simt mai mult turcoaica decât grecoaica. Cand strămoșii mei au plecat din Grecia, s-au convertit la islamism și poate de aceea simt că aparțin
Suleyman Magnificul: Schimbare importantă - Cine e noua Hurrem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36508_a_37833]
-
ei fiind șofer de camion, iar mama casnica. Deși a fost crescută după dogmele culturii grecești, Vahide se simte mai mult turcoaica decât grecoaica, așa cum mărturisea într-un interviu apărut în presa turcă. Crescând în Turcia, mă simt mai mult turcoaica decât grecoaica. Cand strămoșii mei au plecat din Grecia, s-au convertit la islamism și poate de aceea simt că aparțin mai mult Turciei. Însă am fost in Grecia și mă leagă o emoție puternică de această țară datorită originii
Suleyman Magnificul: Schimbare importantă - Cine e noua Hurrem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36508_a_37833]
-
urmă, răsfoind notițe și fotografii, că nici una dintre întîmplările mele fundamentale nu a fost fără Antoaneta. Prietenii ei au devenit și ai mei. În ani. Iar legătura cu Mama ei, Eugenia, poreclită Brichela din cauza voluptății cu care fuma ca o turcoaică ce avea în stăpînire lumea Antoanetei, și nu doar pe a ei, legătura asta a avut o intensitate ireală. Era, în unele sensuri, opusul fiicei. Pragmatică, ironică și caustică, punea diagnostice imbatabile unor situații complicate, oamenilor care se fluturau prin
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
alb. Vorbește bine românește. "Sunteți oameni de treabă", ne spune, "dar n-o să ajungeți nicăieri cîtă vreme vă conduc ăștia, care n-au nici o treabă cu capitalismul". Pe drumul de întoarcere de la Pamukale, cineva o întreabă pe Rita, ghida noastră turcoaică, de ce le obligă religia pe conaționalele ei să poarte voal pe față în public. Rita se inflamează și aproape se răstește la noi: "Asta n-are nici o legătură cu religia! Nicăieri în Coran nu scrie așa ceva, ci cu totul alt
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
încearcă să ne atragă și pe noi în lumea lor. Turcia nu este un stat musulman! Turcia este o republică modernă, cu religia majoritară musulmană!" Dacă la Kușadasî, în Antalia ori la Bodrum, stațiuni turistice, ai rareori ocazia să vezi turcoaice ascunzîndu-și fața, în schimb le vei găsi pe străzile Istanbulului. Din cîte ne explică Rita, este vorba de femei sosite, împreună cu bărbații lor, din estul Turciei, zonă aflată sub influența fundamentalismului arab. Un teritoriu în care nu numai modul de
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
străvechi otoman, de pe mijlocul fluviului, în ziua aceea fusesem invitat, împreună cu alții, s-o vedem pentru ultima oară, înainte de a fi inundată. Toți se retrăseseră, pe gânduri. Numai eu zăboveam... Și atunci s-a apropiat de mine o fată, o turcoaică, urâtă, strâmbă, diformă, având mințile rătăcite, și borborosind ceva ce cu greu înțelegeam... Fata bătută de soartă, scoțând în cele din urmă un muget lung-lung, a întins insistentă brațul spre mine, cu gestul acela elocvent când ții să dai, să
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
aș pune o întrebare. Pune-o, bre, - zise turcul - nu te teme, doar ți-am spus că nu-ți fac nimic, pe cinstea mea! Mă gândeam să vă-ntreb dacă toate cele șapte neveste pe care le-ați avut erau turcoaice - zise Metodiu - dar nu-mi dădeam seama în ce măsură nu merg prea departe cu nevrednica mea curiozitate. — Nu mergi! - răspunse turcul. întreabă-mă. — Toate cele șapte neveste pe care le-ați avut erau turcoaice? - întrebă Metodiu. — Nu erau - oftă turcul - trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
neveste pe care le-ați avut erau turcoaice - zise Metodiu - dar nu-mi dădeam seama în ce măsură nu merg prea departe cu nevrednica mea curiozitate. — Nu mergi! - răspunse turcul. întreabă-mă. — Toate cele șapte neveste pe care le-ați avut erau turcoaice? - întrebă Metodiu. — Nu erau - oftă turcul - trebuie să recunosc că nu erau, deși datina străbună asta ne cere și uneori când le adunam seara pe toate să mai stăm de vorbă, mi se făcea nițel rușine văzând că bătătura mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un sac de grâu, era să deșele bietu’ cal. Să bați până aici atâta drum pentru un sac de grâu! Da’ poți să spui cuiva lucrurile astea? Nu poți. — Și nevestele de unde vă erau de loc? - întrebă Metodiu. — Trei erau turcoaice, iar celelalte patru erau una din Herțegovina, alta grecoaică, una albaneză și alta poloneză, din Camenița. Când le-am redus la patru, am lăsat în casă două turcoaice, grecoaica și herțegovineza. Pe celelalte le-am trimis la Stambul, la Casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
poți. — Și nevestele de unde vă erau de loc? - întrebă Metodiu. — Trei erau turcoaice, iar celelalte patru erau una din Herțegovina, alta grecoaică, una albaneză și alta poloneză, din Camenița. Când le-am redus la patru, am lăsat în casă două turcoaice, grecoaica și herțegovineza. Pe celelalte le-am trimis la Stambul, la Casa Veteranilor. — De ce tocmai pe ele? - întrebă Metodiu. — Turcoaica era deja prea bătrână, într-un fel o moștenisem de la tata, n-avea niciodată chef, era acră, făcea totul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
alta grecoaică, una albaneză și alta poloneză, din Camenița. Când le-am redus la patru, am lăsat în casă două turcoaice, grecoaica și herțegovineza. Pe celelalte le-am trimis la Stambul, la Casa Veteranilor. — De ce tocmai pe ele? - întrebă Metodiu. — Turcoaica era deja prea bătrână, într-un fel o moștenisem de la tata, n-avea niciodată chef, era acră, făcea totul în silă, de parcă eram tata. Albaneza, deși foarte harnică și gospodină, era cam mică de statură și tușea mereu, era ofticoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vorbea ea cu ego-ul său. Georgeta nu se mai recunoștea. “Unde îmi sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări?” se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea și preceptele sale religioase, îmbrățișate în ultima vreme. Parcă nu mai era Condurache, “Zbirul”, profesorul de matematică din liceu
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
să revin la ceea ce am început să-ți spun, parcă de la nevasta doctorului pornind. După ce mesenii au băut cafelele, sora acestuia, Anica, s-a arătat numaidecât dornică să li se ghicească în cafea. Cu acest scop a fost chemată o turcoaică bătrână, cu feregea pe obraz, soția doctorului rămăsese chiar la urmă cu ghicitul, lipsită de prejudecăți nici măcar nu și-a întors cu gura în jos ceașca din care băuse, i-a întors-o cumnată-sa aproape cu de-a sila
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
a întors cu gura în jos ceașca din care băuse, i-a întors-o cumnată-sa aproape cu de-a sila. După ce sporovăiala celorlalți a reînceput, amuzați mai mult sau mai puțin de ceea ce li s-a deslușit în ceașcă, turcoaica s-a apropiat și de dânsa. Eu m-am nimerit chiar în vecinătate, să-ți văd și înălțimii tale viitorul, bayan, i-a șoptit turcoaica prin feregea, ea nu, că n-o interesează, că astea-s copilării. Două vorbe, numai
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
reînceput, amuzați mai mult sau mai puțin de ceea ce li s-a deslușit în ceașcă, turcoaica s-a apropiat și de dânsa. Eu m-am nimerit chiar în vecinătate, să-ți văd și înălțimii tale viitorul, bayan, i-a șoptit turcoaica prin feregea, ea nu, că n-o interesează, că astea-s copilării. Două vorbe, numai, a insistat ghicitoarea, și i-a ridicat ceașca de pe farfurie. Doctorița, o femeie prea stilată pentru a atrage atenția prin împotrivirea ei, a rămas cu
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
vorbea ea cu ego-ul său. Georgeta nu se mai recunoștea. “Unde îmi sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări?” se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea și preceptele sale religioase îmbrățișate în ultimul timp. Parcă nu mai era Condurache, “Zbirul”, profesorul de matematică din liceu
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
vorbea ea cu ego-ul său. Aglae nu se mai recunoștea. “Unde îmi sunt preceptele religioase? Credința că numai Duhul Sfânt poate mântui lumea de răutățile abătute asupra populației acestei țări?” se tot întreba ea în continuare. Acum pufăia ca o turcoaică adevărată, tolănită într-un fotoliu confortabil, lângă o sticlă cu o licoare divină, afrodiziacă și un bărbat prea arătos pentru ea. Parcă nu mai era Panait Zbirul, profesorul de fizică din liceu. Era o statuie grecească din cea mai fină
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
onirice va fluidiza perpetuu orice limită: să fi tras încordați la marginea mării/ de restul vieții ca de-un edec de argint/ eu Virgil magicianul Daniel cel sființit/ și Leonid cu biciclistele sale dinspre Corint/ și unduindu-ne toți după turcoaica Safina/ să fi șfichiuit iar răsăritul și marea/ cu glas de muezini (Urkmez lângă Smirna). Evocarea boemei bucureștene din anii șaptezeci, braț la braț cu omniprezentul Thanatos, deschide și acum răni nevindecate: Deceniul șapte: vânare de vânt vânare de carte
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
aminti cu nostalgie că, o cunoscuse pe fată pe Internet, în urmă cu un an, de sărbători. Era singur acasă și se jucă un pic. Intră pe rețele de socializare. Cunoscu astfel o japoneză simpatică, cu o poză drăgălașă, o turcoaică atrăgătoare, o chinezoaică fascinantă, o poloneză dulce și ...pe Consuelo, din America de Sud, din Chile...sau mai bine spus, așa zicea ea, că văru’ Manuel a găsit-o în Pensylvannia. În magia sărbătorilor de iarnă i se păru totul atât de
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “ÎNDRĂGOSTIT DE-O UCIGAȘĂ-N SERIE DE PE INTERNET” SAU „IUBIRE CRIMINALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381839_a_383168]
-
Bărbații și femeile mai învârsta nu participau.(dată fiind educația religioasă de așa natură ),iar prezenta fetelor mai tinere nu era privit de asemenea cu ochi buni. La consiliu referent a fost D.Marinescu, care s-a căsătorit cu o turcoaica și dl.Popeangă de asemenea Cules de Varvară M. Măneanu în 1986 ADA KALEH......ADA KALEH... Popescu Mihaela( colega noastră de liceu) Născută 28 iunie 1957 Craiova ,Dolj. Numele acestei insule îmi este legat de amintirea unei călătorii făcută la
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]