151 matches
-
Özel participă la Cupa EHF din 2002-2003 și la Cupa Cupelor, în sezonul competițional 2003-2004. În 2004, Yeliz Özel părăsește Turcia pentru Macedonia, transferându-se la campioana acestei țări, Kometal Gjorče Petrov din Skopje. Momentul cel mai important din cariera turcoaicei a fost în 2005, când, alături de echipa macedoneană, Özel a jucat finala Ligii Campionilor, dar a pierdut ultimul act în fața danezelor de la Slagelse FH. Özel a fost a doua marcatoare a echipei sale, cu patru goluri, după vedeta Bojana Radulović
Yeliz Özel () [Corola-website/Science/320930_a_322259]
-
capitala Franței, unde o cunoaște pe Jeanne Coitier, o văduva simpatică, căreia îi dăruiește un fiu, Olivier Coitier, născut în 1938, viitor specialist în fizică nucleară. Aventurile sentimentale nu se opresc aici întrucât la cazinoul din capitală Franței întâlnește o turcoaica bogată, pe care o va lua în căsătorie, părăsind-o pe Jeanne. În iulie 1938 pleacă pentru a petrece luna de miere în Turcia, implicându-se în afacerile cu minereu și mătase ale socrului sau. Dându-și seama că nu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
să o pățească. Și abia ce râsese cu Happy de poveștile acestuia de pe vremea când făcuse pe vânzătorul de loturi în perioada când pe toți îi apucase febra cumpărării de terenuri în Florida; și despre cum se încurcase cu o turcoaică și aia nu-i mai dădea drumul din casă; și cum trăsese prima lui doză, pe care a descris-o ca dându-ți o senzație „că te-ai trezit într-o cutie cu râme fierbinți pentru pescuit.“ Trecerea bruscă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
săracă, dorind mai mult să incite iubirea soțului prin gelozie, ea va sfârși prin a se sinucide. Cele două destine intră într-o acțiune cu multe fire laterale, desfășurată în cadrul exotic al insulei din mijlocul Dunării, populată cu ființe primitive (turcoaica Yllen ori contrabandistul Melinte). Și alte personaje episodice (Lina Soroceanu) sunt reușite, însă deficiențele din Adorata își fac simțită mai mult prezența. Târgul de fete (1933) conține un reportaj-eseu (era subintitulat „simplă călătorie mintală”), o nuvelă ce nu iese din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Franco Sivori - și îl înconjoară cu grădini, înălțând biserica domnească din incintă, unită cu palatul printr-o galerie pe piloni. Își surprinde însă conaționalii prin gestul exotic al căsătoriei pe care o face, în 1584, cu una dintre cele trei turcoaice aduse de la Stanbul; o creștinează întâi, botezând-o Stanca, dar pomelnicul bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului o ține minte ca „Doamna Sultana”. Toarnă în scurta sa domnie - șederea sa pe tronul Țării Românești se va încheia în 1585, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288802_a_290131]
-
218)"/>. O glumă a naționaliștilor șovini din România spune multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea odaliscei planturoase sau a dansatoarei „din buric”, cu unduirile ei erogene) <endnote id=" (563)"/> sau țiganca (vezi tablourile foarte „populare” și cel mai adesea kitsch reprezentând „țiganca focoasă” cu sânii dezgoliți ; țiganca „cu ochii sprințari, cu sâni ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În unele enclave etnoculturale izolate. Mihail Șolohov, de pildă, Își Începe romanul Donul liniștit cu o acțiune de xenocid ritual, petrecută Într-un sat căzăcesc de pe Don, cândva În a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cazacii ucid o turcoaică de la marginea satului, convinși că ea, nefiind creștină, a provocat molima care decima vitele comunității <endnote id="(140)"/>. În Memoriile sale, contele ruso-francez Langeron - vorbind despre „cruzimea rușilor” - relatează următorul fapt, petre cut În Moldova În timpul războiului ruso-turc : În iarna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu impresia că niciodată n-am mai regăsit același gust aparte și savuros, de plăcintă și de cafea, în alt loc din lume, nici măcar pe plaiurile turce unde mergem cu atîta drag, cît putem de des. Și ce frumoasă era turcoaica aceea care ne pregătea neagra băutură! Nimic nu părea că avea să se schimbe pe insula paradisiacă. Nimic nu evoca inevitabilul care avea să urmeze și pe care îl știam cu toții, localnici și vizitatori. Chipurile lor, gesturile lor, vorbele lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace care o situează în linia epicii lui Ioan Slavici și a lui Ion Agârbiceanu. Teza e devorată, sublimată de creație. Fiu al țăranului Tudor Fierăscu și al unei turcoaice, Constantin e, spre deosebire de potolitul Badea, fratele său după tată, un impetuos, o natură focoasă, vădit meridională, dificilă, având ca sigiliu o permanentă stare de nemulțumire. Neiubitor de muncă, avid de „comori pe pământ”, muncit de dorința îmbogățirii rapide pe orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol și iarna și vara. Baroneasa de Weicum Femeia perceptorului din Somova nepoata unui doctor neamț de la Heidelberg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul și unul din sfetnicii lui, înțelept care e plin de apropouri și proverbe orientale. Acesta se adaoge la Brăila, unde e cadiu și a judecat și pe Jder cel tânăr. iașma vălul pe față al turcoaicelor La Brăila, moschee mihrab un fel de altar nimbar locul predicilor Brăila Când e închis Ionuț și Stratonic îl ajută să scape. Este un popă care vorbește rău românește și împreună cu dascălul lui îi aduce scule pentru fugă. Isaiia hoave
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai ales pentru ce au ei toate bune, frumoase și scumpe. Nevasta lui Dămian înțelege că, în familie, trebuie să menajeze pe jupâneasa Ilisafta și, în consecință, își menajează bună voința ei. Ionuț fuge dela Brăila cu ajutorul a două fete turcoaice, pe care le duce apoi în adăpost la o sfântă mănăstire. Acolo găsește o familie care se duce să așeze pe o fată la mănăstire. Fata ar vrea să rămâie în lume. Atunci Ionuț o fură cu voia ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și-au purtat pe aceste meleaguri visurile (din păcate am aflat că locul nu corespunde, adevărata cafenea aflându-se undeva în port, unde noi nu am ajuns, dar asta nu ne-a împiedicat să visăm), cișmeaua la care se adunau turcoaicele să ia apă, toate au fost mai mult intuite, ele fiind abandonate sau transformate. Apoi, chiar ne-am rătăcit, sub soarele torid, ieșind din greșeală din oraș, pe lângă unul din munții-dealuri, formațiuni stâncoase albe, caracteristice zonei. După câteva minute de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Aici este altă climă decât la noi. Am admirat palmierii de pe margini și grădinile oamenilor și un soi de flori agățătoare care pe la noi nu cresc. Am văzut cum arată măslinul, arborele chivi. Erau și flori care cresc în România: turcoaice, petunii, trandafiri. Ne așteptam ca trandafirii să fie mai arătoși aici, într-o climă caldă. Vezi, trandafirii lor nu arată ca ai noștri. Parcă sunt mai zgribuliți, era de părere Janeta. Probabil că în clima mediteraniană nu se sunt în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Notez la repezeală impresii, în autobuzul care ne duce la Cascais, o localitate de vacanță, situată la vreo 60 km vest de Lisabona. Pornim îmbarcați în trei autocare, din fața hotelului. Discut cu Sevgi Oktay, attendentul românilor și francezilor. O tânără turcoaică, foarte grijulie față de colegii noștri. Este născută în Germania, dar locuiește la Paris. Nu reprezintă singura ciudățenie de acest fel printre „pasagerii” Literatur Express-ului. Grupul german, de pildă, include o scriitoare pe nume Dubravka Ugrešic, care este croată stabilită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la gară. În această primă săptămână de călătorie, am învățat pe cine trebuie să evit, lângă cine nu trebuie să mă așez pe scaun pentru a nu avea, Doamne ferește, vreun scurtcircuit nervos. Mă feresc, cât pot de elegant, de o turcoaică în vârstă, „simpozionistă” cu experiență și ea, care e îngrozitor de zgomotoasă. Vorbește cu voce tare, în mai multe limbi, și râde năvalnic. L-am întrebat pe Richard Wagner ce spune tipa în germană de se veselește atât de mult, uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
nu l-a găsit. Pe unde umblă?... Chingiz îi răspunde nervos că este un om liber, face ce vrea, iar aici, în Franța, unde a fost de atâtea ori și are un agent literar, chiar nu dorește să fie dădăcit. Turcoaica nu se lasă, ține să aibă ultima replică și să puncteze decisiv. Spune ceva de genul: voi, cei din Est, chiar trebuie să fiți urmăriți. Veniți dintr-o zonă în care KGB-ul a racolat rodnic și printre scriitori, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Jessica Falzoi) și Inga Lindqvist. Amândouă sunt grizate, abia de îngaimă ceva, izbucnesc în râs la fiecare frază, ca niște școlărițe isterice. Lumea consemnează faptul printr-o rumoare aprobatoare, un abur de complicitate și de voie bună învăluie sala spațioasă. Turcoaica Sezer Duru (numele său îmi evocă o marcă de săpun care a invadat de câtva timp bazarurile românești și basarabene) - cel mai pitoresc personaj din echipa „tehnică” a Trenului (the attendants - cum li se spune în engleză) -, turcoaica, așadar, mânca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sala spațioasă. Turcoaica Sezer Duru (numele său îmi evocă o marcă de săpun care a invadat de câtva timp bazarurile românești și basarabene) - cel mai pitoresc personaj din echipa „tehnică” a Trenului (the attendants - cum li se spune în engleză) -, turcoaica, așadar, mânca, șezând în primul rând de scaune, în fața primarului de Dortmund, care ni se adresa de bun-sosit, și nu se sinchisea nici unul din ei de ce făcea celălalt. VASILE GÂRNEȚ: Nelly Möller, din stafful german, a adunat într-un buchet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele țării. Este bruiat de „kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și dansează cazacioc, strigă „bravo” și „spasibo”, bea vodcă. O urmează și nemțoaicele, care sunt luate la dans de tinerii ruși în costume populare. „Petrecerea” ține vreo 15 minute, mai mult decât era programat. Apoi urcă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aflat încă la hotel, prind un fragment dintr-un interviu TV al unei doamne pe nume Kalinina, din stafful organizatorilor, care declară cu seninătate că scriitorii europeni sunt încântați de orașul Kaliningrad. „E o exagerare”, ar fi spus Petre Țuțea. Turcoaica Sezer Duru, care a dansat la intrare în Kaliningrad și s-a străduit să articuleze rusește, aruncă acum câteva vorbe în engleză și în turcă oamenilor de pe peron. O spune și pentru urechile noastre: Good bye, russians! Poore peoples! See
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vinzi atât de scump? Cred că 5$ îți ajung.“ (Rusul cerea 8$.) Fără să mai aștepte răspunsul sau să se târguiască, Sezer Duru pune obiectul în sacoșă. Rusul dă a lehamite din mână, copleșit de turația verbală și de îndrăzneala turcoaicei. Sezer mi-a și explicat de ce procedează în felul acesta. „Rușii sunt foarte nehotărâți și, abia scăpați de comunism, nu prea știu să facă afaceri. Noi, turcii, avem comerțul în sânge, așa că nu le forțez mâna, de fapt, îi ajut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ridicase fesul asudat de pe fruntea asudată și netedă pe cari erau urcate de dinapoia capului vițe de păr alb ca argintul, și-și scoase din sânii * antiriului basmaua mare, neagră cu flori verzi, și tabacherea [de] tinichea zugrăvită c-o turcoaică cu ciubucu-n gură. - Ș-apoi am mai auzit că nu mai trăiești sub un acoperământ cu dânșii. - Nu, zise Rufă, luând din chiseaua cu dulceți pe care-[ o] adusese pe o tabla frumoasă Maria, știi casa cea veche din vie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și fételor chinteșă”; tot aceia „singuri își da muerile lor și copiii lor și rudele lor robi în mâinile turcilor”; „Iar pre jupânesele lor le muncea și le lua toată agoniseala” [Mihnea al III-lea Radu]; „și au robit turci, turcoaice, copii, de i-au adus în țară” [Mihai Viteazul într-o campanie sud-dunăreană]; ori stârnind persecuții sau compasiune când rămâneau fără sprijin („har Constandin vodă [Brâncoveanu] încă nu i-au lăsat [este vorba de Maria Cantacuzino și de fiul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
catolicism, primind - ca un „vir catholicus și unit cu Sfântul Scaun” - ajutorul Vaticanului în demersurile sale], după ce a refuzat planul surorii lui Murad al III-lea de a-l însura cu o protejată a ei, s-a căsătorit cu o turcoaică botezată; primise, după convertire, numele de Stanca, dar pomelnicul bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului îi zice „Doamna Sultana”7) și prepară, pentru vremea veche, „căsătoria împărătească” (N. Iorga) a lui Neagoe Basarab. Vlăstarul Craioveștilor, unul dintre „marii bastarzi” ai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]