52 matches
-
Cristina Puică - magistrat-asistent 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Comercială "Farmec" - S.A. din Cluj-Napoca, Mircea Liviu Turdean, Petru Iacob Pântea, Mihaela Turdean și Liviu Turdean în Dosarul nr. 40.876/300/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.354D/2015. 2. Dezbaterile au avut loc la data de 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
300/2015, Judecătoria Cluj-Napoca - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Farmec" - S.A. din Cluj-Napoca, Mircea Liviu Turdean, Petru Iacob Pântea, Mihaela Turdean și Liviu Turdean cu ocazia soluționării contestației împotriva dispoziției din ordonanța de clasare de menținere a măsurii sechestrului asigurător. 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind accesul
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
Cluj-Napoca - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Farmec" - S.A. din Cluj-Napoca, Mircea Liviu Turdean, Petru Iacob Pântea, Mihaela Turdean și Liviu Turdean cu ocazia soluționării contestației împotriva dispoziției din ordonanța de clasare de menținere a măsurii sechestrului asigurător. 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind accesul liber la justiție
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Farmec" - S.A. din Cluj-Napoca, Mircea Liviu Turdean, Petru Iacob Pântea, Mihaela Turdean și Liviu Turdean în Dosarul nr. 40.876/300/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală și constată că dispozițiile art. 250 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comercială "Farmec" - S.A. din Cluj-Napoca, Mircea Liviu Turdean, Petru Iacob Pântea, Mihaela Turdean și Liviu Turdean în Dosarul nr. 40.876/300/2015 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală și constată că dispozițiile art. 250 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secția penală și
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) și a fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice, fiind un unicat în Transilvania. Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-Turzii) podoabe de argint, brățări spiralice cu extremități ornamentate în formă de cap de șarpe și coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viișoara-Boian vase de lut ornamentate. Nu s-au descoperit urme din perioada stapânirii
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
ajung la grosime medie și persistă 60 de zile. Vântul predominant bate dinspre nord-est și dinspre sud-vest. Vântul sud-vestic reprezintă foenul, pornit în urma încălzirii și uscării aerului ce, coboară pe versanții estici ai Munților Trascăului. Vântul de nord-est se numește ,turdeanul” și bate rece în cursul toamnei. Clima blândă contribuie la crearea condițiilor optime de locuire a omului încă din zorii preistoriei, de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor. În 1759 trăia în mănăstirea de aici un călugăr-preot Inochentie
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
uniți" din părțile Turdei. Pe de o parte persecuțiile, pe de altă parte favorurile militare tentante, au fost puternicele stimulente pentru ca mulți să abandoneze ortodoxia și să îmbrățișeze uniația(grecocatolicismul). Satul era compus acum din boieri, iobagi, libertini și coloniști turdeni. Cert este că în cele din urmă, tunurile generalului Buccow, armonizate cu persecuția economico-confesională austriacă, cu șantajul violent practicat de către autoritățile grănicerești, cu aducerea coloniștilor uniți din zona Turdei, cu apostazia diplomatică și oportunismul materialist al unei părți a clerului
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
cu banii credincioșilor din "Dejani", ai celor din SUA și cu ajutorul Arhiepiscopiei Sibiu, s-a pictat interiorul bisericii sub conducerea pictorului bucureștean C-tin Șelariu, lucrare efectuată în timpul păstoririi preotului Atanasie Botu. La 30 august 1936, în timpul păstoririi preotului Tiberiu Turdean , fiu al satului, s-au încheiat lucrările de zugrăvire a bisericii, lucrări efectuate de către Gh.Bumbar ajutat de o echipă formată din Pareco Ștefan, P.Drăgușan și P. Dejenar. În anul 1982, în vremea păstoririi preotului Marian Burlan s-au
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
interzice prin lege a se mai ține cursuri aici, declarând localul necorespunzător.Cu toate acestea la 1 septembrie 1910 s-a ridicat o nouă școală, tot confesională, prin hotărîrea senatului școlar la cererea preotului Nicolae Recean și a dascălului Gheorghe Turdean. În 2006 atât Școala cât și grădinița au fost modernizate prin grija invatatoarei pensionare Receanu Maria. Casa parohială a fost cumpărată în timpul păstoririi preotului Vasile Bîrsan (1971-1975) cu bani adunați din sat și este prima casă pe partea stângă la
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
sesiune, întemeietorul Bisericii Unitariene, David Francisc, a prezentat și a obținut recunoașterea religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura a fost depozitată timp de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul de cultură clujean Gáspár
Palatul Princiar din Turda () [Corola-website/Science/307060_a_308389]
-
La acea sesiune, întemeietorul Bisericii Unitariene, David Francisc, a prezentat și a obținut recunoașterea religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura este depozitată de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean, imobil aflat în renovare. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul
Francisc David () [Corola-website/Science/306849_a_308178]
-
principelului Transilvaniei Gabriel Báthory, a reușit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenționat de către naționaliști fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troițe, așa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820, achiziționată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, preotul greco-catolic Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
Fortificația medievală din Turda-Veche a înconjurat actuala Biserică Reformată din Turda Veche, în evul mediu biserică romano-catolică cu hramul Sf. Maria. Bisericile turdene și-au creat după marea invazie tătară din 1241 fortificații de jur-împrejur. Cea mai importantă fortificație s-a construit în jurul actualei Biserici Reformat-Calvine din Turda-Veche. În secolele XV-XVI actuala Biserică Reformată-Calvină era deja împrejmuită cu un zid gros de apărare
Ruinele fortificației medievale din Turda-Veche () [Corola-website/Science/306928_a_308257]
-
galeria de trasare a noii mine Ghizela a interceptat neașteptat o veche lucrare minieră necunoscută. Scopul și datarea acestei vechi lucrări (probabil un puț) este incertă (perioada romană sau Evul Mediu timpuriu). Informații interesante referitoare la exploatarea ocnelor de sare turdene sunt documentate în anul 1767, prin apariția la Cluj a lucrării mineralogului iezuit Joanne Fridvaldszky. El înfățișează astfel situația ocnelor și a tăietorilor de sare de la Turda în acel an: Salina de la Turda numără cinci ocne mai importante, dintre care
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
partea sudică (spre piață). Poarta fortificației a fost demolată cu ocazia clădirii acestei case cu etaj, care a folosit materialul din acea poartă. Zidurile au fost construite exclusiv cu pietre aduse din castrul roman (ca, de altfel, multe din clădirile turdene, de pildă Tribunalul, fosta Primărie). Un puternic incendiu a afectat lăcașul la începutul secolului al XIX-lea, când acoperișul incendiat a provocat prăbușirea bolților corului și navei, deteriorând grav interiorul bisericii. A urmat reconstrucția, în manieră neobarocă, prin introducerea unor
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
revine la numele Ariesul Turda.Insa,din cauza problemelor financiare,echipa este exclusă din Liga a III-a și se înscrie în Liga a IV-a sub numele de Sticlă Turda Arieșul Turda s-a înființat în 1907. Până în 1936, formația turdeana a participat doar la competiții situate valoric sub nivelul campionatului divizional românesc. Primul sezon în Liga Nord a Diviziei C, 1936-1937, l-a terminat pe locul șase, iar în campionatul următor s-a retras din competiție la sfarsitul turului. Arieșul
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
în campionatul următor s-a retras din competiție la sfarsitul turului. Arieșul a revenit în Divizia C după 20 de ani de la ultima participare, reușind să ocupe locuri fruntașe în clasament: 3 în 1957-1958 și 4 în 1958-1959. În 1960 turdenii au câștigat campionatul regional, prevestind performanțele din anul următor. Sezonul 1960-1961 este cunoscut ca unul de referință în istoria Arieșului Turda. Echipa antrenată de Ștefan Wetzer a ocupat locul șase în seria a treia a Divizia B, iar în Cupă
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
să îmbine armonios cartea cu sportul. A evoluat în Bistrița și apoi la Turda, unde a câștigat Cupă României. Pentru ambele activități a primit titlul de "cetățean de onoare" al orașului Turda. Alți importanți jucători care au evoluat la echipa turdeana: "Anton Doboș", turdean care s-a format la juniorii Arieșului sub comanda antrenorului "Mera". A apărat culorile naționalei în multe meciuri internaționale. Reprezentativă la care a ocupat funcția de antrenor secund. A evoluat la AEK Atena și a ocupat funția
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
A apărat culorile naționalei în multe meciuri internaționale. Reprezentativă la care a ocupat funcția de antrenor secund. A evoluat la AEK Atena și a ocupat funția de conducător la echipele Poli Timișoara și U Cluj. Alt important jucător cu origini turdene e "Cosmin Tilinca". Și el s-a format că jucător la pepiniera Arieșului, talentat și serios în ceea ce a făcut, a fost achiziționat de clubul CFR Cluj. În acea perioadă a fost remarcat și selecționat în echipa națională. Un alt
FC Arieșul 1907 Turda () [Corola-website/Science/310630_a_311959]
-
liderii Bisericii Române Unite în perioada de clandestinitate. Descendent al Familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul secolului al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. ("Părintele Lani", cum îi spuneau turdenii) a fost fiul lui Nicolae și Valeria (născută Fodoreanu) Sabău. Bunica dinspre mamă, Maria, născută Rațiu, a fost sora mai mare a Protop. Nicolae Portos Rațiu din Turda. A urmat cursurile Liceului German din Bistrița. După ce și-a încheiat studiile
Coriolan Sabău () [Corola-website/Science/317946_a_319275]
-
factor important la dezvoltarea vieții economice, comerciale și bancare a orașului. Un numar destul de mare erau posesori de pământ, de mori, fabrici. Multe persoane au participat la viața politică, administrativă și culturală a orașului și județului. O parte a evreilor turdeni erau comercianți, alții lucrau că muncitori în fabrici și ateliere. Erau și intelectuali, cu titluri academice. Datorită statutului de oraș cu caracter minier, existau restricții de stabilire a evreilor în regiunile miniere, introduse în 1693-1700 de autoritățile imperiale austriece. Turda
Evreii din Turda () [Corola-website/Science/322912_a_324241]
-
2010), ambele volume apărute la Editura "Jurnalul" (București). A publicat, la Editura Cartex (București), volumul "Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare" de Constantin Bacalbașa - ediție îngrijită și prefațată, cu câteva sute de note și anecdote. A prefațat volumele: "Rețete culinare turdene", Dana Deac, editura reDescoperă, Cluj Napoca, 2005; "Cărticică folositoare" (reeditarea primei cărți de economie domestică publicată la București, în 1806), Editura Jurnalul, București, 2005; "Carte de bucate. 190 de rețete alese și încercate de o prietenă a tuturor femeilor celor casnice
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
La acea sesiune, întemeietorul Bisericii Unitariene, David Francisc, a prezentat și a obținut recunoașterea religiei unitariene și libertatea religioasă, proclamată de principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya, prezent la sesiune. Pictura este depozitată de peste zece ani într-un pod al muzeului turdean, imobil aflat în renovare. În tablou sunt reprezentați principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (în stânga, pe jilț), încadrat de nepoții săi, Ștefan Báthory și Cristofor Báthory, ajunși ulterior și ei principi ai Transilvaniei. În pictură mai pot fi identificați, în dreapta, omul
Aladár Körösfői-Kriesch () [Corola-website/Science/322596_a_323925]
-
înființat la Turda Asociația femeilor greco-catolice „Reuniunea Sf. Maria” („Reuniunea Mariană”) și corul Bisericii Rățeștilor din Turda-Veche. În timpul primului război mondial a organizat colecte pentru soldații români răniți internați în spitalul din Turda. În această perioadă se alătură intelectualilor români turdeni pentru înființarea Gărzilor Naționale. Este arestat și închis de autoritățile maghiare la Cluj sub acuzația de înaltă trădare. După eliberare primește credențional și participă la Marea Adunarea Națională Alba Iulia. Pentru participarea la Marea Unire a fost decorat cu „Crucea
Nicolae Rațiu () [Corola-website/Science/322853_a_324182]