60 matches
-
au coborât cu toții la beci. Au tras focuri de armă în lacăte, au deschi obloanele și ajunși în beci au slobozit alte focuri de pușcă, de data aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos până la înălțimea turetcilor de la bocanci, rușii s-au așezat pe chefuit, ca și cum ar fi ajuns la porțile Berlinului, timp în care Ion a împuns fuga, sosind, ca să-mi povestească pățania la care fusese martor și actor fără voie. Rușii despre care am spus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pornesc dealurile Buduioasa, Dealul Frasinului, șihla (Sihla), Dealul Stânii, Valea lui Pește, Rânza și Știubiana. Alt șir este format din dealurile La Jidogină, Dealul Bârgăuanilor, Dealul Morii, Dobreana, terminându-se La șintirim și, în fine, șirul dealurilor La Cireș, Runc, Tureatca, Beșicata, La Scaune, Dealul Petrii, Submargine și Hălmagi. în satul Lunca sunt cunoscute Dealul lui Cararău, Dealul Chetroșenilor, Lutăria, Dealul Bisericii și Izlazul comunal. Caracteristica acestei zone este dominarea nisipurilor, a nisipurilor argiloase care determină erodarea permanentă a solului, formând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de teren s-au datorat și se datorează despăduririlor masive care au început înainte de primul război mondial. Eroziunea și alunecările de teren au început să fie combătute în perioada zis comunistă, când s-a plantat o pădure de salcâmi în Tureatca, s-au format consolidări de maluri, terasări și drenări, stabilizarea solului prin baraje realizate de întreprinderea numită O.I.F., prin anii ’70. De asemenea, plantațiile de pomi, livezi și vii au avut urmări pozitive în stabilizarea solului. Spicuim din însemnările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dintre oamenii care locuiesc pe dealul Trandafireștilor au fost treziți de o bufnitură, dar nu i-au dat atenție, s-au întors pe partea cealaltă. Ce s-a întâmplat? în partea pârâului Dunavăț, spre asfințit, dealul Trandafireștilor care vine spre Tureatca și Fântâna Anichii, de la coama dealului se face o crăpătură și ruptură lungă de aproape un kilometru, alunecând pământul și coborând între 15 și 30 m pe unele locuri. Această masă uriașă de pământ a început a se mișca încet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultivare a plantelor: Tăieturi, După Grădini, în Vie (La), apoi sunt denumirile unor trupuri de moșie care au aparținut moștenitorilor Eufroseinei Rosetti - Sofica, Vasile, Petru: Dealul Velniței, La Mănăstire, La Curtea Sofiței, La Curtea lui Vasilică, Sub Margine, Dealul Petrii, Tureatca, Pe Cal, în Deal, La Scaune, în Huci (loc hucit, cu vegetație arboricolă, impropriu agriculturii, folosit la izlaz pentru oi și pentru vite mari). Dealul Velniței (dealul în partea de răsărit unde a fost „Velnița” lui Rosetti) este o prelungire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deal este Imașul satului, cu locuri de adăpat animalele, încă un Deal al lui Grigă, al lui Grigore, peste Imaș, sus în dreapta este Runcu, Fântâna Anichii (se făceau lângă ogoare și la drum de trecere, fântâni, pentru pomenire și mulțumire). Tureatca (loc strâmt între dealuri - acum zona e împădurită cu salcâm, la fel ca toate locurile unde s-au produs eroziuni, alunecări de teren). Dealul Petrii, Beșicata (amintind de vechiul proprietar Simion Beșicatul). Un toponim foarte răspândit în spațiul românesc este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se știe cu precizie unde este partea fiecăruia. Satul în care au locuit Gavril Dunavăț cu rudele sale și urmașii săi era așezat pe cursul mijlociu al pârâului Dunavicior (Salașu Roșu), în partea din sus - spre nord - de vărsarea pârâului Tureatca în Sălașu Roșu. între Sălașu Roșu și Tureatca care, de multe ori, seacă vara, se află prelungirea, pe direcția N-S a dealului care vine dinspre Runc numit „Pe Cal”, care se aplatizează la capătul dinspre sud. în acest loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Satul în care au locuit Gavril Dunavăț cu rudele sale și urmașii săi era așezat pe cursul mijlociu al pârâului Dunavicior (Salașu Roșu), în partea din sus - spre nord - de vărsarea pârâului Tureatca în Sălașu Roșu. între Sălașu Roșu și Tureatca care, de multe ori, seacă vara, se află prelungirea, pe direcția N-S a dealului care vine dinspre Runc numit „Pe Cal”, care se aplatizează la capătul dinspre sud. în acest loc trebuie să fi fost primele case și prima
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și Bucovina și, indiferent de statutul social pe care l-au avut în momentul așezării pe moșie, ei deveneau țărani dependenți, vecini sau clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și țării Românești), prefectul de Bacău preciza că țăranii „n-au arat deloc din cauză că li
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
saivanele, fierăria și atenansele (cele ce aparțin deî) 3. 3 ha - teren mlăștinos, impropriu pentru cultură, la Valea Boțului 4. 6 ha - imaș și râpi necultivate de la via căpitanului Boteanu 5. 2 ha - imaș și râpi improprii pentru culturi din Tureatca 6. 2 ha - moara cu locul ei de la Știubiana 7. 4 ha - coșarele și brutăria de la Știubiana 8. 6 ha - pornituri cu tufărișuri de la Cocolie 9. 6 ha - grădinile de zarzavat de la Dealul Velniței și Salcea 10. 8 ha - drumuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele proprietarului (Gura Știubienei) și până la pădure și moșia Tarnița, înspre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii, expropriat în 1919; 5. 360,5 ha pământ arabil expropriat în 1919; 6. 72 ha izlaz comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul numit Tureatca; 2. 6 ha imaș, impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu, începând din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
el visul era o viață și viața un vis?238 Alte elemente realiste ale înfățișării adolescentului sunt surprinse cu o ironie cvasi-grotescă: niște ciubote mari cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic 239, ironie care aduce aminte de o altă proză scrisă în acest registru Părintele Iermolachie Chisăliță, unde poetul realizează un autoportret ironic cu influențe din Creangă. Adesea sunt surprinse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari cărora nu le-ar fi pasat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru dispărea prin șiroaiele ploaiei, care dederă capului său aspectul unui berbece plouat, și te mirai ce mai rezistă torentelor de ploaie - hainele lui ude - sau metafizica
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1940; Atentat la bunele tabieturi, București, 1942; Pentru libertate, București, 1945; Plecări fără ancoră, București, 1946; Erată la... „Introducere în modernism” de Dinu Stegărescu, București, 1947; Poeme fără de imaginație, cu desene de Florica Cordescu și Ligia Macovei, București, 1947; Tâlbâc, Tureatcă & Co, cu desene de Marcela Cordescu, București, 1948; A fost odată...și nu va mai fi, București, 1949; Așa întrecere înțeleg și eu!... (în colaborare cu Maia Radovan), București, 1949; Cordonul sanitar, București, 1949; Misiunea trebuie îndeplinită, București, 1950; Teatru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
1936, 428; George Demetru Pan, „Iarba fiarelor”, „Lumea românească”, 1937, 144; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Silviu Andreescu, „Plecări fără ancoră”, „Chemarea”, 1945, 47; Octav Șuluțiu, „Poeme fără de imaginație”, „Apărarea”, 1947, 53; Ov.S. Crohmălniceanu, „Tâlbâc, Tureatcă et Co.”, CNT, 1948, 37; H. Zalis, Changements de garnison, REVR, 1966, 2; Al. Protopopescu, „Poeme și poezii...”, TMS, 1967, 1; Baconsky, Marginalii, 184-192; Piru, Panorama, 68-70; Cubleșan, Miniaturi, 119-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 206-218; Ion Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
monografie Peltz. În vremea asta, avangarda în primă ediție stă la păstrare (și la vînzare...), sub geam, într-un anticariat, pe Bulevard (vis-ŕ-vis, puțin în diagonală, de Scala). Găsești acolo, de-un exemplu, Paradisul suspinelor, al lui Vinea, și Tîlbîc, Tureatca & Co., de Sașa Pană. Nici unul din titluri nu ilustrează, pur și dur, avangarda. Sînt, iscălite de autori care au luptat în regimentul ei, doar fiole cu aerul timpului. Prima e mai bătrînă, din 1930, de la "Cultura Națională". Cînd o vezi
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
Volumul lui Sașa Pană, scos la Socec, în '48, cu zece desene de Marcela Cordescu (Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale lui Marcel Iancu) este documentul cu care se poate demonstra contribuția lui Caragiale la avangardă. Nu e, nici Tîlbîc, Tureatcă & Co., o proză care să spargă tiparele, doar un colaj (sic!), bine făcut, de povestiri realiste despre un real absurd. Al Armatei, zisă și "marea mută". Numai că și acolo, ca peste tot, se duce vorba. Bunăoară, zvonul despre O
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
cînd așa se va citi? Oricum, trece repede peste loisir-ul periculos (că-i rău, în armată, să faci pe deșteptu'...) al lui Solomon. Vine superiorul sanitar, să caute trupele la păduchi și la cămăși. Ce fac majurii Ursu și Tureatcă (Tîlbîc e din altă poveste, din care rețin atît: "cine i-a zis așa, avea simțul fotografierii onomatopeice a oamenilor.")? L-așteaptă pe fiecare trupete la ușă, îl șterg bine și-i dau singura cămașă curată, pe care o s-o
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
cum se definește el, care știe a mânui la fel de bine cosorul, dar și versul, bătându-l pe nicovală la cald și la rece, până se încovoaie și devine flexibil ca un râs sacerdotal. Având întotdeauna, cum se spune, arma la tureatcă, poetul nu se sfiește a o folosi cu grație, dezarmându-i pe prieteni și punându-i în gardă pe dușmani. Cuțitul, piatra și lemnul constituie elementele de bază din care se construiește printrun efort incantatoriu, șamanic, poezia sa. Sunt elemente
Despre urechile de tablă ale unui poet din Nord: George Vulturescu by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2609_a_3934]
-
De-acu să mergem, cucoane Grigoriță, zise pădurarul îndepărtându-se. O apucăm tot înainte... Ș-apoi la poteca aceea a lor, nu se poate să nu dăm peste capre... Le-am văzut și ieri... Porniră, călcând înăbușit, cu cizmele cu turetci lungi, pe potecă umedă. Cânii umblau liniștiți îndărăt, în lanțuguri. Iaca, aici, la marginea asta, am pușcat cei doi lupi anul trecut, zise Vasile. Chiar aici? întrebă cuconu Grigoriță. — Chiar aici! Aici, doi. Da’ peste alții am dat eu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să muncească... Gândurile ei, ce folos mi-aduc mie? Mama și fata îl priveau uimite. De mulți ani nu rostise Leiba Sanis atâtea cuvinte. El știa atâta: când se înturna acasă de la abator, scotea de prin buzunări și de prin turetci bucăți de carne și le arunca pe leasa care aștepta sub tingirile de aramă, pe urmă tropăia cu cizmele-i pline de sânge, se așeza la locul lui și nu zicea nimic, pânăce nu-l chema nevastă-sa la mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]