130 matches
-
canadianului David Cronenberg, de nenumărate ori prezent în competiție iar acum cincisprezece ani președinte al Juriului se scaldă, în clișee, printre care și acela de a evoca personaje cu identitate reală, nu se poate să rămâi indiferent în fața revărsării de turpitudine, ipocrizie, de disponibilitate a răului, fără nicio tresărire. Copii care la 13 ani sunt vedete cinice cu mofturi și reguli nemiloase, maturi care transmit moștenirea incestului, gelozii criminale și câte și mai câte nu puteau să nu-l ațâțe pe
Cannes 2014: Debarcarea vedetelor cu tancul by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62216_a_63541]
-
din acest Ceaușescu a mai rămas doar un clișeu obsesional, este drept, unul care-l califică pentru tragedie în raport cu grotescul absolut al completului de judecată care în loc să-l incrimineze îl redă ficțiunii eroice a ilegalistului martirizat. Este ultimul act și, turpitudinea juraților, incapacitatea lor de a construi un autentic act de justiție îl scot pentru ultima oară în prim plan pe Nicolae Ceaușescu. Oricât de descompus, liderul își regăsește aici o demnitate pe care cei din jurul lui nu o au. Este
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
bastion al luptei împotriva vulgarității (și nu un focar al ei), un model de comportament civilizat (și nu un ecou al dezmățului din barurile aflate, nu întâmplător, în zona actualei televiziuni publice), un spațiu al sobrietății (și nu unul al turpitudinii). Televiziunea publică ar trebui să fie o entitate fără așa-zise vedete, dar mustind de profesioniști. Și pentru că veni vorba de profesioniști: am urmărit, pentru prima oară în viață, deși aflu că a ajuns la a douăzecea ediție, „Gala profesioniștilor
Scursura catodică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6256_a_7581]
-
De fapt, personajul relevă a doua față a sa. Defensiva, vulnerabilitatea, stângăcia, timiditatea camuflează rezistența, un nobil profil moral, capacitatea de a acționa conform cu idealurile naționale, la fel cum manierele și bărbăția lui Bronek deghizează demisia morală, violența și chiar turpitudinea. Întreaga familie, frate, mamă și bunică, ia parte la volatilizarea la propriu și la figurat a cadavrului, topit în acid într-o vană acoperită cu operele realismului socialist, opere realizate de fratele mai mare al Sabinei, Arkadiusz Jankowski (Lukasz Konopka
Reversul medaliei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6157_a_7482]
-
lui Judt devenea guvernatorul Băncii Angliei, despre faptul că „am ajuns să considerăm din nou șomajul o stare rușinoasă, asemenea unui defect de caracter” și despre cum „experți bine plătiți se grăbesc să le dea «veteranilor ajutoarelor sociale» lecții despre turpitudinea morală a dependenței economice, indecența beneficiilor publice și virtuțile trufiei.” După cîteva povestiri despre descoperirea Americii anilor ‘70 urmează poate cel mai bun fragment al cărții, care tratează identitatea cosmopolită, de frontieră, tot mai amenințată azi de așa-zise dezbateri
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
fiica doctorului, face ca Imaginarium-ul să renască, mai ales că la aceasta se adaugă noul pariu al lui Mr. Nick, pariu care revendică chiar sufletul Valentinei. În interiorul Imaginarium-ului măștile cad pentru a fi înlocuite de altele, măști ale ambiției, ale turpitudinii, ale voluptății, ale splendorii, ale angoasei sau ale împlinirii dorinței de tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Una dintre respectabilele doamne intrate pe poarta deschisă de mintea doctorului-magician se trezește în fața unei alegeri dificile, în fața imortalității întruchipată de cinematograf
Magicianul, Diavolul și ucenicul vrăjitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6534_a_7859]
-
stins, își pot lua adio de la el. Ironic până la mitocănie, adresându-se jignitor cu „nanny” femeii care se ocupă de menajul lui, noul Sherlock Holmes se simte în largul lui ca personaj de gag, într-o scenă de o picanta turpitudine, lăsat gol pușcă, legat de pat de către Irene Adler, isi potrivește o pernă între picioare pentru a diminua șocul asupra cameristei însoțind imaginea cu iz sado-maso dintr-un comic softcore de o glumă nereușită. Cei care nu cunosc originalul, vor
Elementary, my dear Ritchie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6552_a_7877]
-
care-l vor stigmatiza, prin vocea colectivului de oameni ai muncii, pentru activitatea dăunătoare statului sovietic, pentru ideile confuze, pentru parazitism, pentru faptul de a-l fi contrazis pe Marx așa cum sună rechizitoriul formulat de mutre stâlcite de imbecilitate și turpitudine. Însă dincolo de acest episod, acest tablou are ceva viu și delicat, iubirile și fetele se schimbă, iar camera trece în revistă chipurile amintirii. Se discută aprins despre literatură în termeni adesea paradoxali, Tolstoi, Gogol, Dostoievski sunt trași pe linie moartă
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
Cosmin Ciotloș Alexandru Vlad, Măsline aproape gratis, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2012, 196 pag. În cronica de săptămâna trecută mă despărțeam ferm de cei care vedeau în recentul volum semnat de Nichita Danilov altceva decât ce este: publicistică resentimentară. Găsind, pentru turpitudinile de acolo, justificări de natură literară, aceștia greșeau de două ori: prin omisiune de denunț (căci, evitând să ofere citate, se mulțumeau să repovestească în termeni edulcoranți o serie de episoade pur și simplu stânjenitoare) și prin deviere de sens
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
calitățile sale, Ioan entuziasma și atrăgea la sine, umplea bisericile, zidea sufletește, fiind în vremea sa tot ce a avut mai bun Biserica, tot ce avea mai bun lumea. Peste larma vulgară, peste mizeriile, mașinațiile de culise, clientelismele, platitudinile și turpitudinile timpului, peste simțita delăsare morală, se ridică figura lui impunătoare, eroică și sublimă. În lumea lui el a reprezentat idealul moral creștin și a săvârșit o operă măreață și salutară, de apostol și reformator 36. {\footnote 32 Sfântul Ioan Gură
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
acceptă răspunderea pentru acțiunile lui și își duce povara consecințelor lor...”. Doamne ferește, nu facem așa ceva! Noi am uitat, mai toți, cum am trăit. Câtă umilință am îndurat fără să crâcnim sau, și mai rău, fără s-o simțim. În câte turpitudini nu ne-am lăsat antrenați, unii dintre noi. (T.S. Eliot: „...rușinea / Pricinilor târziu revelate și conștiința / Lucrurilor rău făcute...”). N-am fost, măcar, destul de cinici, n-am spus să-mi fie mie bine și puțin îmi pasă! Am vrut și
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
Coman, soțul Lolitei, el însuși un vizitator statornic al acestor așezăminte; comerțul cu fotografii pornografice e pandantul subteran al lozincilor oficiale; umanitatea ce populează paginile cărții ascunde, la rândul ei, sub masca onorabilității, maladii morale dintre cele mai grave: lașitatea, turpitudinea, abjecția, anomaliile sexuale (cu accent deosebit pe pedofilie), instinctul crimei. De aceste diformități sufletești nu sunt scutiți nici măcar copiii; fetițele se prostituează de la vârstele cele mai fragede, angelicul Tihomir, băiețașul Lolitei, încearcă, mai mult sau mai puțin intenționat, să-l
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
lui care calcă peste amorul propriu și peste demnitatea umană numai ca să-și atingă scopul meschin, apoi cameleonica lui însușire de a se adapta celor mai contradictorii situații, sunt numai continuarea fatală a unui trecut de meschinării, escamotaje, înșelăciuni și turpitudini. Și dacă ne-am constrâns aci să-l discutăm în treacăt ca pe un autor, n-am uitat o singură clipă că titularul unui cazier atât de sinistru nu poate fi, în ruptul capului, un scriitor. Omul care, după propria
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
inima noastră sau ficatul nostru/ vor suferi. //nimic nu mai e cum a fost.” (nimic) Întrucâtva, sordidul este câmpul de observație predilect al lui Jurebie. În acest sens, el face parte din familia poeților Acosmei și Ciupureanu, minus o anumită turpitudine maniacală, concrescentă a personajelor poeziei celor doi. Ceea ce vede Jurebie chiar și atunci când scrie poeme de amor este o constelație a nefericirii, ca tot atâtea țigări aprinse în noaptea singurătății personale, miriade de suflete incendiate de la un foc departe de
Liniștea după cataclism by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3342_a_4667]
-
demult o anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei existențe în care turpitudinile, mizeriile, nerușinările materiei în plină evoluție nu erau vrednice de arătat tineretului studios precum și oamenilor de treabă. Din contră, cu ajutorul cenzurii, am fi cunoscut doar partea în care materia ar fi avut doar calități decente, în ciuda dialecticii ei infernale". Așadar
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
decretează amnistia generală/ dar primăvara e întotdeauna o ocazie/ cînd pomii de pe marile bulevarde se spoiesc cu var pe trunchi și cu sînge pe ramuri" (ibidem). Nu lipsește nici conotația propriu-zis politică a statuii care funcționează ca un liant al turpitudinilor epocale împinse pînă la crimă: ,în bezna eclipsei statuia care vomită negociază cu teroriștii/ după un timp îi transformă în tot atîția ostateci/ apoi îi convinge ca pe niște prieteni/ s-o pornească împreună pe ocean/ și să fondeze o
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
reprezintă la nivel planetar? Cît de netrebnici pot fi niște indivizi-redactori de televiziune ca să își dea cu părerea despre calitatea literaturii unui autor român, în unul din momentele faste ale acesteia? M-am uitat la acele emisiuni cu sentimentul că turpitudinea a atins limita maximă. Dacă participanții la acele discuții publice de la televiziuni (dar și din presa scrisă, plus comentariile de pe internet, anonime) l-ar fi urît sincer pe Mircea Cărtărescu și i-ar fi disprețuit literatura, poate că ar fi
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
Așadar, după alierea cu PSD și îmbrățișarea intimă cu PC Voiculescu, PNL se încurscrește cu PNG Becali. Minunat. O să apară pe FB câteva sute de comentarii indignate, despre Brătienii care "se răsucesc în mormânt" și vom merge mai departe. În turpitudine, prostie groasă, amoralism cinic - adică pe teritoriul "pragmatismului" cu o singură deviză: ciolanul uber alles :) vă spun, ciulamaua asta râncedă va provoca toxiinfecții epidemice. Politica nu mai poate fi reinventată decât de la zero...", scrie democrat-liberalul pe Facebook. Europarlamentarul Gigi Becali
Baconschi, despre o fuziune PNL-PNG: O ciulama râncedă () [Corola-journal/Journalistic/41861_a_43186]
-
un indiciu categoric în acest sens. Poetul nu apare nicidecum idilizat. Scenariul n-are nimic de melodramă, destinul nu se pretează romanțelor kitsch. Dimpotrivă. Tușele sunt adeseori crude, dar în esență firești, avantajând tocmai omenescul (care nu exclude, bineînțeles, nici turpitudinile maladiei). Eminescu al Florinei Ilis nu seamănă deloc cu statuia diafană, sculptată în fum de tămâie, a celuilalt Eminescu, cel mitizat. (Apropo de mitul acesta, o secvență transcrie fictiv și caricatural ședința de redacție în care, la „Dilema”, s-a
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
întâmplarea cu baia. Se simțea bulversată, dintr-o dată omul pe care îl crezuse în tot ce spunea, este adevărat că ea avusese oarece rețineri față de cinstea lui, dar niciodată nu avusese dovezi, a apărut în fața ei cu chipul hidos al turpitudinii. Nu știa cum să procedeze, nu avea cu cine să se sfătuiască, tot chinuindu-se cum să rezolve problema și-a amintit de femeia cu lănțicul care o întrebase de Manuela Pleșoiu. S-a gândit să o sune să stea
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
constituționale, Călinescu sublinia primejdiile care puteau veni din partea mișcărilor extremiste: "De altfel ce ne propun mișcările extremiste? Fie extremismul de dreapta, fie extremismul de stânga, ne propun dictatură. Este formulă care realizează forță (...) dictatură nu are control și accepta toate turpitudinile (...) dictatură este regulă în care se pregătește revoluția sau războiul." La 1 iulie 1933 el redactează un raport și un proiect de jurnal al Consiliului de Miniștri „pentru suprimarea mișcărilor extremiste și a batalioanelor de asalt”, insă prim-ministrul Alexandru
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
care ați pus și placa de beton a nesimțirii, Eminescu a rămas în pământ. Nu! Eminescu este de atunci în Sinaxarul Cerului, în Sânul Neamului Dac, la Dumnezeu. Păcat de umbra pe care-o purtați și-o călcați cu șenilele turpitudinii! Am mers gânditor să mă întâlnesc cu Bădița Mihai măcar la bustul său din incinta mănăstirii... Nu s-a gândit nimeni să-i așeze un lăcaș pentru aprins lumânări, nu arde nici o candelă... Nimeni nu a ridicat măcar o mână
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
scara devenirilor geomorfologice ale scoarței terestre. Porțile la intrarea limuzinelor se deschid sau se închid comandate de la sute de metri, greu găsești exact momentul de a te cățăra pe ceva pentru a arunca o privire „indiscretă” nesătulei dar bănuitei lor turpitudini, nu poți nici să stai să aștepți pentru că vigilența turnurilor de pază este mereu la post și-un fluierici sau o voce în megafon îți amintește că ești în apropierea unei proprietăți private și ca atare gestul tău este nerațional
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
Scriitorul Emanoil Toma izbutește, din puține linii, cu un epic ponderat să refacă defuncta societate socialistă multilateral dezvoltată și, în același timp, s-o pună față în față cu noua societate democrată. Damian privește în sine și descoperă întreaga mizerie, turpitudinea, meschinăria, lăcomia, cruzimea ființei umane, care zac ascunse sub lozinci și clișee propagandistice identice, dar folosite în împrejurări diferite. În acest consens, între cele două societăți nu câștigă nimeni pentru că una demolează ceea ce a construit cealaltă în folosul aceluiași grup
NOTE DE LECTURĂ: SINELE POLEMIC SAU EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI DE EMANOIL TOMA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 783 din 21 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352029_a_353358]
-
Strămoșească”, 2002, p. 16) Pentru mărturia veșniciei lui Hristos vorbesc deopotrivă și însemnările pro și defăimările contra, cu deosebirea că primele au măsura măreției, cinstirea și lumina Ucenicilor aleși, iar ultimele au micimea, mârșevia, schimonosirea, caricatura, paralizia, grotescul, ridicolul, fariseismul, turpitudinea și scurtimea celor care cârtesc, uneltesc sau Îl profanează, neștiind că de fapt ei sunt țintele favorite ale acestor odioase calomnii. Numai de la Hristos trebuie să plecăm pentru a-L cunoaște, pentru a ne înțelege pe noi înșine și pentru
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]