241 matches
-
tel. 0257-283 010, fax 0257-280 070 și adresa de e-mail: ofrei@uvainext. ro. ( N. I.) „Frutti deliciu“ Compania „European Drinks“ a lansat pe piață un nou sortiment de băuturi răcoritoare, denumit „Frutti deliciu“, în două variante: cu aromă de portocale, respectiv, tutti frutti, ambalate la flacon pet de 1,5 l. Produsele se găsesc în rețeaua comercială. ( C. B.) Prețul semințelor Inginerii de la centrele agricole timișene pun la dispoziția agricultorilor orice informații legate de prețul semințelor, locul de unde pot fi achiziționate acestea
Agenda2004-9-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282134_a_283463]
-
a fost arestat pentru trafic de influență. Din păcate e un amărât de consilier din Timișoara (dacă îl putem considera amărât pe unul care cere 8000 de euro pe o intervenție). Mai e ceva până se ajunge la capo di tutti capi: un tur-două de scrutin și, poate, o renumărare. Apropo de ce scrie Jurnalul: mai ții minte anunțurile care împânziseră Bucureștii? Vând teren la Corbu, ideal vilă plajă!”. Dacă ai pus botul, ai luat țeapă: armata a ocupat plaja, scrie JN
Ziare, la zi: Cristi Tabără intră în partidul lui Dan Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/27990_a_29315]
-
opusurile sale cele mai reprezentative. Alternând momentele lirice, pastorale cu cele dramatice, frământate, puse în evidență de o excelentă orchestrație, această muzică impresionează de la prima ei audiție. De remarcat și faptul împletirii fericite a momentelor solistice cu cele orchestrale, de tutti. Având în vedere că autoarea a cultivat flautul de-a lungul a numeroase alte lucrări ea a ajuns la o maturitate și rafinament, mai ales în cultivarea timbralității și a stilului melodic ornamental demn de toată lauda. Maia Ciobanu - Concerto
Creația românească (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
fost concepută numai partitura viorii. În colecțiile cabinetului de muzică al Bibliotecii Academiei Române se află, însă, manuscrisul nedatat al unui concert în mi ème minor, intitulat „2eme Concerto pour Violon et Orchestre”, ce conține doar monodia cu indicații de tutti sau solo. Concertul nu este terminat, cuprinzând partea I (Allegro) și șapte măsuri din partea a II-a (Andante). Presupunem că anul compunerii este 1922, întrucât, în studiul Despre cântecul popular românesc, publicat în Muzică și poezie, în martie 1937, Cuclin
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
operei lui.”<footnote Dimitrie Cuclin, Tratat de estetică muzicală, (București: tip. Oltenia, 1934), 335 footnote> Temele sunt expuse întâi de orchestră, apoi de solist. Dubla lor expunere face ca planul tonal să mențină tonica Mi (tema I e expusă de tutti în eolian pe mi, tema secundă -expusă tot de orchestră în ionic pe Mi cu treapta a doua urcată și cu treapta a patra mobilă, tema principală re-expusă de vioară în frigian pe mi ) înainte de clasica modulație la relativa majoră
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
că funcțiunile au aceleași denumiri și în moduri, care, după Cuclin, reprezintă „sistemul diatonic în succesiune deformată”. Repriza debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la începutul părții de tutti, precum și tema secundară. O cadență marcată în partitură (Solo) precedă coda care încheie Allegro-ul de concert. Concepția lui Cuclin asupra ethosului diferit al temei secunde în raport cu cel al primeia, idee pe care o va detalia atât în Tratatul de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
dialogată în care factura narativă precumpănește, asigurând desfășurarea activă a discursului sonor. Pe de o parte, asistăm la “discuțiile” flautului cu clarinetul - întrebări, răspunsuri, cuplaje sau paralelisme; pe de altă parte, inițiatorul întâlnirii și relațiilor solistice, după teluricul ecou de tutti orchestral inițial, este violoncelul, care intervine cu monologuri, replici și comentarii. Despre ce ? În detaliile despre lucrare, pe care nu le expunem decât succint aici, Dan Dediu marchează cu trei subtitluri etapele comportamentelor sonore din cele trei mișcări ale lucrării
Dan Dediu - Conversații concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
care caută să se apropie de alți polit de putere. "Băsescu nu le comandă nici acum serviciilor secrete. Să fim serioși. Acest om face parte din servicii de 20 de ani și nu cred că a ajuns vreun cappo di tutti cappi. Este de văzut, dar nu cred că îi va fi foarte bine. Și serviciile sunt conștiente că nu pot ține în frâu o masă atât de mare de oameni furioși", a explicat Palada pentru DeCe News.
De ce se agaţă Băsescu cu disperare de scaunul de la Cotroceni () [Corola-journal/Journalistic/43331_a_44656]
-
place cum arăt. — Ridicol. — Șofer, la Peck and Peck. — Gura. La Vila Gracie, șofer. — Mă iradiezi, Alex, cu emanațiile tale otrăvitoare. — Eman un căcat. Am zis că n-am nimic. — Ai ochii ăia negri ca Hebe, omule, care spun totul. Tutti! — Liniștește-te, Maimuțo. — Ba tu să te liniștești. — Eu sunt liniștit. Dar hotărârea mea bărbătească de a nu-mi pierde cumpătul nu rezistă decât aproximativ un minut. — Da’ pentru Dumnezeu, îi zic, să nu-i pomenești lui Mary Lindsay de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Volkswagen își promovează ofertele pentru Programul Rabla printr-un spot amuzant. Compania a lansat campania "Al Cupone, îl capo di tutti cuponi". Cine este "îl cappo di tutti cuponi"? Ce au în comun jderii și rablele? Răspunsurile în spotul de mai jos.
Programul Rabla, promovat printr-un spot original - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70347_a_71672]
-
Volkswagen își promovează ofertele pentru Programul Rabla printr-un spot amuzant. Compania a lansat campania "Al Cupone, îl capo di tutti cuponi". Cine este "îl cappo di tutti cuponi"? Ce au în comun jderii și rablele? Răspunsurile în spotul de mai jos.
Programul Rabla, promovat printr-un spot original - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70347_a_71672]
-
actorul Wallace Langham, unul dintre personajele principale din această producție. Menghia nu este la prima apariție în scena lumii cinematografice internaționale. Ea a jucat în filmul "La città ideale" din 2012, în regia lui Luigi Lo Cascio, și în pelicula "Tutti i rumori del mare" tot din 2012, în regia lui Federico Brugia. VEZI AICI SEGVENȚA!
Modelul Catrinel Menghia joacă în serialul de succes CSI by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/72798_a_74123]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Considerat "capo din tutti capi" al unei grupări infracționale ieșene, care se ocupă de traficul de droguri de mare risc, Cosmos Tănase, un temut interlop supranumit și prințul țiganilor a fost condamnat la 15 ani de închisoare. Peste unul dintre cele mai mari dosare
Decizie șoc în lumea interlopă ieșeană. Un cunoscut lider, condamnat la 15 ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53432_a_54757]
-
Ea a fost imaginea Peroni și a apărut în paginile multor reviste de modă celebre. Menghia a cochetat și cu meseria de actriță, ea jucând în filmul "La città ideale" (2012), în regia lui Luigi Lo Cascio, și în pelicula "Tutti i rumori del mare" (2012), în regia lui Federico Brugia. De asemenea, pe 23 ianuarie a fost difuzat pe postul de televiziune american CBS un episod al serialului "CSI - Crime și Investigații/ CSI: Crime Scene Investigation" în care apare Catrinel
Catrinel Menghia, topless la gala Super Bowl 2013 - Video by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65055_a_66380]
-
dentro, qualche volta venti, qualche volta trenta e più notti, respirando le esalazioni più pestifere e în un'aria umida, vischiosa, corrotta dai gas acidi sviluppati dal cibo mal digerito e rigettato, e dagli odori insopportabili degli escrementi depositati în tutti i cânți, o per assenza assoluta di pulizia o per poltroneria, o infine perché îl mare mosso toglieva alle donne e ai bambini îl coraggio e le forze per salire sopra coperta".12 La storia dell'emigrazione italiană, come ci
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
migratorio. În quest'ambito parecchie soluzioni sono state proposte e tentate nel recente passato în paesi che prima di noi și sono confrontati con queste problematiche. Francia, Gran Bretagna e Germania în Europa, per non parlare degli Stați Uniți. În tutti questi Paesi și sono tentate soluzioni possibili, che non sempre și sono dimostrate all'altezza delle intenzioni. Negli Stați Uniți è stato adoperato în primis îl concetto di "assimilazione", che nel vecchio continente, invece, è stato tradotto în termini d
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
come invece a Gramsci sembrava, all'altezza dell'Italia fascista degli anni trenta) che rappresenta la maggiore novità del rapporto Stato-società nel Novecento, sia pure sempre all'interno di un rapporto dialettico, di unità-distinzione, tra Stato e società civile (în tutti i sensi, economico e no), come Gramsci ci insegna pur sempre a partire da Marx. Dunque, resta fermo per Gramsci che îl modo di produzione capitalistico ha nell'economia îl suo "motore primo". Resta fermo anche che per un marxista
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
consenso attivo dei governati"19. Qui l'accento sembra battere più șui processi che sulle forme. Non è detto però che gli "apparati" di cui altrove și parla vengano meno. A mio avviso, soggetti, processi e forme hanno în Gramsci tutti îl loro spazio, în un rimando continuo soggettivo-oggettivo che ne costituisce gran parte del fascino (e della difficoltà). Gramsci non rinnega, neanche indirettamente, le riflessioni e definizioni sullo Stato che abbiamo visto fin qui, che anzi vengono riproposte anche în
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un centro di ricerca inglese șui temi del lavoro e della condizione della classe operaia di ispirazione rivoluzionaria. Scriveva Gramsci a questo proposito, "crediamo utile la creazione di un ufficio di ricerche economiche che lavori per îl partito e raccolga tutti gli elemenți necessari per la sua lotta e per la sua preparazione intellettuale"1. A parte la parentesi inglese, i rapporti tra Gramsci e Sraffa riprendono, șu un piano più politico, a partire dal 1924. Non che gli articoli di
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mostră îl vero problemă, cioè îl problemă della salvezza dell'intera comunità come scopo ultimo dell'attività intellettuale/filosofica. Dice Gramsci: "[La filosofia și pone] innanzitutto come critică del "senso comune" (dopo essersi basata sul senso comune per dimostrare che "tutti" sono filosofi e che non și tratta di introdurre ex novo una scienza nella vită individuale di "tutti", mă di innovare e rendere "critică" un'attività già esistente)"2. E' interessante notare îl frequente ricorso che Gramsci fă al termine
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
filosofica. Dice Gramsci: "[La filosofia și pone] innanzitutto come critică del "senso comune" (dopo essersi basata sul senso comune per dimostrare che "tutti" sono filosofi e che non și tratta di introdurre ex novo una scienza nella vită individuale di "tutti", mă di innovare e rendere "critică" un'attività già esistente)"2. E' interessante notare îl frequente ricorso che Gramsci fă al termine "tutti" în questo passaggio. Egli ragiona în termini politici, cioè matură l'idea che da una parte non
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sono filosofi e che non și tratta di introdurre ex novo una scienza nella vită individuale di "tutti", mă di innovare e rendere "critică" un'attività già esistente)"2. E' interessante notare îl frequente ricorso che Gramsci fă al termine "tutti" în questo passaggio. Egli ragiona în termini politici, cioè matură l'idea che da una parte non vi sia alcun linguaggio e, soprattutto, alcuna trasformazione del linguaggio ("innovare") che non veda coinvolti 'tutti' i parlanti, tutta la comunità dei parlanti
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
frequente ricorso che Gramsci fă al termine "tutti" în questo passaggio. Egli ragiona în termini politici, cioè matură l'idea che da una parte non vi sia alcun linguaggio e, soprattutto, alcuna trasformazione del linguaggio ("innovare") che non veda coinvolti 'tutti' i parlanti, tutta la comunità dei parlanti. I processi di trasformazione linguistica sono processi profondi che richiedono îl coinvolgimento o, se și vuole, la responsabilizzazione, dell'intera comunità che ușa îl linguaggio în oggetto. Mă qual è lo spazio della
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
per mantenere una unità al basso livello delle masse, mă appunto per costruire un blocco intellettuale-morale che renda politicamente possibile un progresso intellettuale di massa e non solo di scarsi gruppi intellettuali"3. Îl legame forțe tra îl filosofo e tutti gli altri și esprime non tanto nell'attività di ricerca, per così dire, di avanguardia. Questo legame è strutturato come un doppio legame: se è vero che îl ritorno del filosofo alla caverna è un momento illuministicamente importante, è anche
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
usare îl linguaggio (ovviamente attraverso la prassi linguistica). E' șu questo punto che Gramsci individua îl fallimento delle filosofie della secolarizzazione (Rinascimento e Riforma protestante). Ed è șu questo punto che sembra individuare lo snodo fondamentale per la crescita di tutti, cioè dei semplici, la loro sottrazione al mondo del folclore. Mă, în quell'ottica di doppio legame di cui și diceva, è șu questo punto che una filosofia colloca sé stessa nella storia, solo attraverso questo vincolo trova la propria
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]