275 matches
-
a atrage cât mai mulți membri, după cum o tachina Petrache. De altfel, el o adusese la partid, imediat după constituirea organizației județene. Fata mai era și isteață, așa încât a intrat foarte ușor în grațiile ,,Comitetului” și, în scurt timp, se tutuia cu majoritatea liderilor locali, mai puțin cu președintele, cel puțin în prezența altora. A început? Drăgulescu nu a venit, am înghețat în gară ca prostu’ și am mai cumpărat și un buchet de trandafiri. Noroc că am luat cu mine
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cât și pe mine, de făcut schimb de ruj de pe gura sticlei. (Se pare că ea n-avea nici o greață. Sharing is caring, auzi.) M-am dus hotărâtă către bar. Nu știu de unde aveam eu impresia că, dacă o să mă tutuiesc cu barmanul, o să mă întovărășesc cu el și o să am pile în pub toată viața. Așadar, l-am privit în ochi și i-am spus să-mi dea o sticlă de X. Aveam banii pregătiți, atât cât mi-a spus
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai spun?! mă Înțelegeți. Cu toate că eram mai În vârstă ca ea și-i oferisem de mai multe ori tu-ul, m-a respins vădit iritată de Îndrăzneala mea (cu toate că În momentul când am trecut deasupra ei ca funcție m a tutuit, ca și când am fi fost prietene de-o viațăfrumos nu?). Ei, și cum spuneam, În acea zi de luni, am ajuns la serviciu după ea; toată lumea era deja adunată În biroul din față și discuta evenimentele. În momentul când am intrat
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și sigla firmei tale. Sunt opinii potrivit cărora ar trebui să scrii doar prenumele. Nu prea sunt de acord: gândește-te că ai un director mai în vârstă și există posibilitatea ca un client sau un partener oarecare să-l tutuiască, lucru care nu o să-i convină. Păstrează forma unei cărți de vizită sau a suportului în care o să-l introduci, fă-l vizibil și clar și oferă doar informația real necesară. DIPLOMELE Fie că vorbim de un act oficial ce
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
Umerii se ridicară, la un moment dat, apoi reveniră la linia inițială. Gestul putea fi tradus prin asta este, încă nu s a prins, îi pică greu fisa. Excursia asta, dar încă nu ți-ai dat seama - prefer să ne tutuim, formula de politețe este absurdă într-un astfel de context în care noi doi venim de undeva, iar toți ceilalți sunt dintr-o cu totul altă parte, suntem deja legați unul de celălalt, prin... hmm... prin destin, exact, asta doream
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am mai văzut până acum! Ar trebui? Cum spun americanii, „Să nu spui niciodată, niciodată!”, nu? Dacă mă privești mai bine poate că-ți vei aminti de mine! Nu, total exclus! Dați-mi un mic indiciu? Fă-mi plăcerea și tutuiește-mă, doar suntem cunoștințe bune și ... vecini! Un indiciu? Să zicem ... fire sintetice, e bine! Securistul Își puse În funcție calculatorul său recunoscut pentru memoria sa impresionantă dar ... nimic. Altceva? Altceva? Să zicem ... c.f.s. Vaslui? Dar constat că mă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
adevărat. Mai bine-i aruncăm noi... Nu sunt banii voștri. — Dar ai cui? — Ai acționarilor. Cum s-ar spune, ai nimănui. Și asta-i adevărat. Trebuie spus că Sami și Claude se cunosc de ani de zile, de-aia se tutuiesc. Sami trage o primă concluzie defavorabilă lui Claude. — Sistemul pare cam putred... — Tot sistemul de asigurări e putred. La câte miliarde de euro ați pierdut în ultimul timp, ce mai contează trei sute de mii de euro? — Și asta-i adevărat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
eu că ăștia au actele în ordine, se enervează Clovis. Unde sunt ceilalți? Cineva a sifonat! Pun eu mâna pe șobolan. — Clovis, nu te enerva, știi că ai tensiune. Pur și simplu nu mai sunt clienți. E criză... Claude îl tutuia și pe Clovis așa cum, de altfel, tutuia pe oricine care intrase măcar o dată în cârciuma lui. Clovis se enervează și mai tare: — Îți bați joc de mine? Duminica nu mai sunt bețivi? În Angers? — Bețivi sunt tot timpul. Dar lunea
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se enervează Clovis. Unde sunt ceilalți? Cineva a sifonat! Pun eu mâna pe șobolan. — Clovis, nu te enerva, știi că ai tensiune. Pur și simplu nu mai sunt clienți. E criză... Claude îl tutuia și pe Clovis așa cum, de altfel, tutuia pe oricine care intrase măcar o dată în cârciuma lui. Clovis se enervează și mai tare: — Îți bați joc de mine? Duminica nu mai sunt bețivi? În Angers? — Bețivi sunt tot timpul. Dar lunea până și bețivii trebuie să meargă la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o oloagă la drum de seară și... Și aseară, o femeie cu un picior în ghips mi-a tăiat calea. Și... - Lionel ezită îndelung - mi-a mai spus că până la urmă o să ți-o trag. Scuză-mă că te-am tutuit. — Nu e grav. Și eu voiam să-ți propun. Liliane vede privirea interogativă a lui Lionel și adaugă, pentru a evita orice echivoc: — Să ne tutuim. De acord. Asta înseamnă că ghicitoarea se mai și înșală. — Pe ce te bazezi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mai spus că până la urmă o să ți-o trag. Scuză-mă că te-am tutuit. — Nu e grav. Și eu voiam să-ți propun. Liliane vede privirea interogativă a lui Lionel și adaugă, pentru a evita orice echivoc: — Să ne tutuim. De acord. Asta înseamnă că ghicitoarea se mai și înșală. — Pe ce te bazezi? — Pe faptul că nu mi-ai tras-o. — Nu încă, replică scurt Lionel. Liliane îl privește lung. Încearcă să facă și ea figura lui Sharon Stone
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pe calculator: — Felicitări, domnule Frunza: cu dobânzile calculate la zi, aveți 139 216 euro. — Cam atâta credeam și eu. — Pot să vă întreb de ce-i scoateți? — Nu poți. Funcționara îl privește pieziș - nimeni până acum n-a îndrăznit s-o tutuiască fără un acord prealabil. Formează un număr de interior, discută cu cineva în șoaptă, după care spune aferată: — Pentru o sumă așa de mare, vă trebuie o programare. — Când am depus banii în bancă, nu mi-a trebuit nici o programare
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un ins foarte sigur pe el, care-i face un semn poruncitor lui Lionel să treacă la ghișeul VIP. Îl întreabă foarte agresiv: — Pot să știu și eu de ce țipați? — Ești directorul? contraatacă Lionel, mai nervos ca niciodată. — De când ne tutuim? — De azi. Și nu ne tututim, eu te tutuiesc. Ți-e clar? Adjunctul e mut de uimire: începe să-și piardă încrederea în autoritatea sistemului bancar francez. Lionel nu-l slăbește o clipă: — Nu mi-ai răspuns: ești directorul? — Directorul-adjunct
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
un semn poruncitor lui Lionel să treacă la ghișeul VIP. Îl întreabă foarte agresiv: — Pot să știu și eu de ce țipați? — Ești directorul? contraatacă Lionel, mai nervos ca niciodată. — De când ne tutuim? — De azi. Și nu ne tututim, eu te tutuiesc. Ți-e clar? Adjunctul e mut de uimire: începe să-și piardă încrederea în autoritatea sistemului bancar francez. Lionel nu-l slăbește o clipă: — Nu mi-ai răspuns: ești directorul? — Directorul-adjunct. Nu discut cu valeții. Domnule, vă rog să... se
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ochi cu o batistă cât o față de masă. Nu trebuie să plângeți, încă n-am murit, încearcă s-o consoleze Lionel. — Nu de-aia plâng. Plâng de rușine. Cum ai putut să-mi faci una ca asta? Pot să te tutuiesc, acum că tot o să mori? — Tutuiește-mă fără milă, o merit. Nu ți-am spus fiindcă n-am știut că te interesează. — Pe mine mă interesează tot ce mișcă în blocul ăsta, darmite ce n-o să mai miște... Scuză-mă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
față de masă. Nu trebuie să plângeți, încă n-am murit, încearcă s-o consoleze Lionel. — Nu de-aia plâng. Plâng de rușine. Cum ai putut să-mi faci una ca asta? Pot să te tutuiesc, acum că tot o să mori? — Tutuiește-mă fără milă, o merit. Nu ți-am spus fiindcă n-am știut că te interesează. — Pe mine mă interesează tot ce mișcă în blocul ăsta, darmite ce n-o să mai miște... Scuză-mă dacă am fost prea directă. — Nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aprecieze situația locativă a obiectivului. Indus în eroare de goliciunea garsonierei, crede că Lionel e un nenorocit care împușcă francul. În Franța. Așa că-l ia tare, pe românește: — Zi așa, Ionele, ai uitat limba română? — Vă rog să nu mă tutuiți, că nu suntem în România, îi răspunde Lionel în franceză. Noi, în Franța, ne adresăm la persoana a doua plural. Faceți un efort. Altfel, vă dau afară. Dacă aveți dificultăți de exprimare în franceză, puteți vorbi în română. Dar eu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o iei. Dar s-a înțeles că... Îi face din nou cu ochiul, complice. Agnès se așază într-o poziție avantajoasă, ca s-o facă să moară de invidie pe Fatima. — Care-i problema, Lionel? Moare de plăcere să l tutuiască: toată lumea va înțelege cât sunt de apropiați. — Problema e că mâine am o invitată de care depinde viața mea și nu mai am condiții s-o primesc cum se cuvine. Ai putea vorbi cu oamenii să-mi aducă lucrurile înapoi
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ca într-un spectacol, fiecare încerca să profite la maximum de mintea celuilalt, chiar se simțeau geloziile intelectuale dintre ei, dar erau atât de mascate încât de abia se broda o catifea pe o relație intelectuală de excepție. Nu se tutuiau, dar se pârjoleau din priviri și în jur "mirosea a creier ars", cum spuneau fascinați și invidioși colegii lui Aide. Toată Agronomia se hrănea din această poveste de dragoste intelectuală. Dar pe Aide a costat-o cariera universitară. Târziu și-
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
asta?" Aide râde din toată inima, un râs molipsitor. "V-am adoptat ca pe fiul meu, și pe el aș vrea să-l am lângă mine". "Ia-o înainte, am să mă țin coadă după tine, cu condiția să mă tutuiești". Femeia aceasta îi dă senzația că este un fel de dumnezeu al acestor locuri. Un dumnezeu blajin, care controlează oamenii mai abitir decât unul cu biciul în mână. Se uită la silueta ei, perfectă, niciun gram de grăsime, fața ușor
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să vă spun că sunteți singurul care le cunoaște. Aștept vești, a precizat Vera Kuznețova, care pe urmă a șerpuit Înapoi către birou. Banii vi-i transfer imediat. A, și Încă ceva... Da, am spus. — Cred că putem să ne tutuim. Același lucru Îl credeam și eu. Afară ploua ușor și sufla un vânticel rece. Eram la doar câteva străzi distanță de casă. Idioții probabil că bătuseră de două-trei ori orașul În lung și-n lat, pentru a mă deruta, neștiind
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
luat teancul de ziare și le răsfoiește curioasă, precipitată. Căutați ceva anume? întreabă Iulian Barbu, oprindu-se dincolo de masă, în fața ei. Vorbeai de niște asasinate... murmură femeia, aranjînd ziarele, să le pună la loc. Și de cînd, mă rog, sînt tutuit? Eu tutuiesc pe toată lumea îi aruncă femeia o privire scurtă, ironică. Iar eu voi tutui pe aceea care tutuiește pe toată lumea precizează actorul. Ești de acord? Înainte de-a se așeza, Iulian Barbu ia teancul de ziare și i-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de ziare și le răsfoiește curioasă, precipitată. Căutați ceva anume? întreabă Iulian Barbu, oprindu-se dincolo de masă, în fața ei. Vorbeai de niște asasinate... murmură femeia, aranjînd ziarele, să le pună la loc. Și de cînd, mă rog, sînt tutuit? Eu tutuiesc pe toată lumea îi aruncă femeia o privire scurtă, ironică. Iar eu voi tutui pe aceea care tutuiește pe toată lumea precizează actorul. Ești de acord? Înainte de-a se așeza, Iulian Barbu ia teancul de ziare și i-l întinde: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oprindu-se dincolo de masă, în fața ei. Vorbeai de niște asasinate... murmură femeia, aranjînd ziarele, să le pună la loc. Și de cînd, mă rog, sînt tutuit? Eu tutuiesc pe toată lumea îi aruncă femeia o privire scurtă, ironică. Iar eu voi tutui pe aceea care tutuiește pe toată lumea precizează actorul. Ești de acord? Înainte de-a se așeza, Iulian Barbu ia teancul de ziare și i-l întinde: Nu scrie nicăieri de nici un asasinat, poftim, citește-le. Nu, mulțumesc. Ai spus "mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
în fața ei. Vorbeai de niște asasinate... murmură femeia, aranjînd ziarele, să le pună la loc. Și de cînd, mă rog, sînt tutuit? Eu tutuiesc pe toată lumea îi aruncă femeia o privire scurtă, ironică. Iar eu voi tutui pe aceea care tutuiește pe toată lumea precizează actorul. Ești de acord? Înainte de-a se așeza, Iulian Barbu ia teancul de ziare și i-l întinde: Nu scrie nicăieri de nici un asasinat, poftim, citește-le. Nu, mulțumesc. Ai spus "mulțumesc"? Mă simt măgulit. Tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]