51 matches
-
Balotă, „Imperiul neodihnei”, „Scânteia tineretului”, 1970, 6 647; Dan Cristea, „Ordinea peșterii”, RL, 1971, 5; Constantin, Despre poeți, 231-233; Mincu, Poezie, 59-62; Piru, Poezia, II, 479-483; Aureliu Goci, „Fiul Dunării”, RL, 1977, 35; Doru Mielcescu, Introducere în poezia lui Paul Tutungiu, București, 1977; Cristian Livescu, „Partidul și Poetul”, LCF, 1978, 21; Iorgulescu, Scriitori, 164-165; Mihai Ungheanu, „Drumul Hoților”, LCF, 1979, 31; Alboiu, Un poet, 209-210; Emil Manu, „Drumul Hoților”, RL, 1980, 1; Costin Tuchilă, Inițiere în monumental, LCF, 1980, 14; Ștefănescu
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
Ștefănescu, Jurnal, 18-22; Artur Silvestri, „Tărâmuri pentru Făt-Frumos”, LCF, 1983, 33; Alexandru Ruja, Dunărea emblematică, LCF, 1985, 26; Alexandru Ruja, Simboluri ale permanenței, LCF, 1986, 19; Dicț. scriit. rom., IV, 621-622; H. Zalis, Ipostaze în osmoză în poezia lui Paul Tutungiu, București, 2003. A. Tr.
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
edit., București, 1960; Aristizza Romanescu, 30 de ani. Amintiri, pref. Mircea Mancaș, București, 1960; Victor Eftimiu, Cocoșul negru, pref. edit., București, 1966. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „Alexandru Davila”, GL, 1965, 26; Tiberiu Avramescu, „Alexandru Davila”, „Scânteia”, 1965, 6 699; Paul Tutungiu, „Pași în timp”, TTR, 1989, 6. C. Pp., F. F.
VASILIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
1972, 39; Al. Andriescu, „Balansoar pentru maimuțe”, CRC, 1973, 13; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 379-381; Cocora, Privitor, II, 104-106; Popa, Dicț. lit. (1977), 397-398; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 85-86; Paul Tutungiu, Dialoguri despre teatru, Iași, 1980, 50-56; Andrei Corbea, Binele și răul, CRC, 1981, 21; Diaconescu, Dramaturgi, 299-301; Teodor Pracsiu, Orgoliul simplității, Iași, 1985, 107-110; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, II, Chișinău, 1994, 201-216; Constantin Paiu, Omagiul criticului, CL, 1996, 6; Valentin
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
MUSA, CEL DINAINTEA MEA, CEL CARE LE-A ADUS EVREILOR PORUNCILE. Din adâncurile clădirii se Înălța vocea Profetului. Începea În aulă, cu trei etaje mai jos. Se strecura În jos, prin trapa de pe scenă, din care, la vechile Întruniri ale tutungiilor, răsărea fata Rondega, purtând ca veșmânt doar o panglică de trabuc. Vocea reverbera În spațiul Îngust care ducea spre culise, după care intra Într-un canal de Încălzire și circula de jur Împrejurul clădirii, ajungând distorsionată și cu ecou, până când izbucnea fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu sentimente și idealism, ci numai interes carieristic și arghirofil ar fi trebuit investit. Dar ce te faci dacă ai fost bolnav de ziaristică încă din copilărie? Dacă la 10 ani vindeam frenetic ziare, seară de seară, la nea Mitică tutungiul, în stația de tramvai G. Bacovia de pe Șoseaua Giurgiului, pe la 12-13 ani trimiteam Scânteii tineretului un reportaj despre găștile din preajma cinematografului Flamura, declarând apoi, tot acolo, într-o anchetă despre adolescență, că mă înno bilează singurătatea, mă ucid complexele, îmi
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de ani i-am petrecut în Riddrie, în zona de est a orașului Glasgow, un cartier cu case de raport corporatiste, cu fațade din piatră și vile semidetașate. Vecinii noștri erau o asistentă medicală, un poștaș, un tipograf și un tutungiu, așa că eram puțin cam snob. Consideram că-i de la sine înțeles că Anglia era condusă de oamenii din Riddrie - oameni ca tata, care îl știa pe secretarul-adjunct al primăriei și alte persoane importante, dar nu mai importante decît tata. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
italienii Îi numesc iluminiști pe iacobini, În timp ce În alte țări cu acest nume sunt indicați adepții tradiției -, curioasă confuzie...“ Își sorbea Încet coniacul, scotea dintr-un portțigaret de metal aproape alb niște cigarillos de un format neobișnuit („mi le confecționează tutungiul meu de la Londra“, zicea, „ca și țigările de foi pe care le-ați văzut la mine acasă, serviți-vă, sunt excelente...“), vorbea cu ochii pierduți În amintiri. „De Maistre... Un om cu maniere foarte distinse, era o bucurie spirituală să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
omuleț. Ce se întîmplă cu anchetatorul lui Noica (cel care îl bătea cu o cravașă pe spate), zece ani după proces, când Noica îl întîlnește pe stradă, află că a făcut o pareză, că trage un picior și că e tutungiu? A devenit omuleț. Ce se întîmplă când nemții intră pe neașteptate în Rusia, când se îndreaptă glonț spre Moscova și când Stalin, timp de câteva zile, stă încuiat în cabinet, pândind fiecare pas de pe coridor și crezând că cei din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
El arată, nominal, doi plăcintari din Iași, un brăgar din Galați, și un blănar al mitropolitului Veniamin, care și-au cumpărat decrete de căminari de la domnitorul Mihail Sturza (pag. 138, 285 și 309). Un Buiucliu, fost negustor de vite și tutungiu, apoi posesor pe moșiile lui Iorgu Ghica, a devenit căminar și comis, tot de la Mihail Sturza (pag. 39). Supărarea lui Sion era și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
evaziune, nu este totuși o piesă evazionistă... Dimpotrivă, e o piesă acut implicată în actualitate. Vreau să subliniez finețea cu care împletește nuanțele dintre comic și tragic, dintre ironie și distanțare. MIHAIL DAVIDOGLU: Am fost fermecat de vivacitatea replicilor. PAUL TUTUNGIU: Autorul construiește un altfel de mit al violenței. Este vorba de individul care violentează o ordine socială, dar nu intrînd violent în acea ordine, ci retrăgîndu-se într-o altă ordine. În ordinea sa interioară. Este ordinea refulării totale, a fugii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
temă care la ora actuală este la modă. Ar fi o mare greșeală, dacă teatrele noastre nu ar monta o asemenea piesă, care spune pe nume unor lucruri. LAURENȚIU ULICI: Îmi pare rău că trebuie să-i contrazic pe Paul Tutungiu, pe Mira Iosif și pe Nicolae Mareș. Nu cred că este o piesă a violenței. Nu este nici o piesă a înstrăinării. Este o piesă a neputinței un cuplu, cîndva, undeva, a dus o viață normală, a trăit normal, a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
raport etic, sub raportul participării la existență. Lirica patriotică devine reflexivă, ea evocă patetic și explicit spațiul românesc: "Aici e țara mea ne-ngenunchiată/ prin fum de țară rămânând/ Stea sieși și fântână nesecată/ Trup unic de pământ și gând." (Paul Tutungiu). Creșterea țării ne-o sugerează N. Dragoș, parafrazând "Meșterul Manole": "Var și cărămidă, nouă meșteri mari/ trunchiul mi-l râvnește zidul nesupus/ munți și păsări fie clipei lăutari/ înălțați zidirea tot mai sus, mai sus". Participarea la evenimentele cotidiene și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
era simpatic: nu știam că fusese unul dintre derbedeii politici care au alungat-o pe Alice Voinescu din Universitate! Mai lucrau acolo, pe strada C. Mille (cam vis-à-vis de Teatrul Mic), Mira Iosif, Ileana Popovici, Virgil Munteanu, Alecu Popovici, Paul Tutungiu, Valeria Ducea, P.C. Chitic, Constantin Radu Maria și Ilie Rusu. Ultimul avea mereu o foarfecă mare în mînă: el tăia șpalturile și pozele; și făcea macheta revistei. Secretara era Mița Marin, o femeie țigănoasă care se pregătea pentru bacalaureat, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o botezaseră Carry și despre care cel din urmă afirma că ar fi servit de model pentru Trilby. Se cunoscuseră În Malines, unde locuia Du Maurier după ce suferise desprinderea de retină. Era fiica În vârstă de șaptesprezece ani a unui tutungiu care murise de curând și se ocupa de prăvălie Împreună cu mama ei. Era drăguță, cu ochi albaștri și păr des, castaniu și ondulat, și o siluetă „de o elasticitate neobișnuită“; iar „sufletul Îi era cufundat În Însăși esența trylbismului“, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Iureș, Alexandru Andrițoiu, Marin Sorescu, Mariana Filimon, Darie Novăceanu, Dim. Rachici, Adi Cusin, Nicolae Dragoș, Petre Ghelmez, A. I. Zăinescu, Cezar Baltag, Ion Crânguleanu, Horia Gane, Constantin Abăluță, Laurențiu Ciobanu (Dan Laurențiu), Victor Mașek, Gabriela Melinescu, Ion Cocora, Grișa Gherghei, Paul Tutungiu, Adrian Păunescu, Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu, Gheorghe Pituț, Nicolae Turtureanu, Florin Costinescu, Vasile Igna ș.a. Într-o oarecare măsură, poezia, abundentă, asigurată de condeie care vor cunoaște consacrarea, este tributară comandamentelor politice ale vremii. De altfel, în articolele aceleiași perioade
VIAŢA STUDENŢEASCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
itinerar etnologic, București, 1988; Calea zeilor, pref. Justin Tambozi, București, 2000. Repere bibliografice: Paul Simionescu, „Coloana cerului”, REF, 1973, 3; Bârlea, Ist. folc., 538; Traian Herseni, „Dicționar de etnologie”, „Ethnologica”, 1979; Constantin Sorescu, Etnologia și literatura, SPM, 1981, 555; Paul Tutungiu, Cu Romulus Vulcănescu despre civilizația română și valoarea ei în contextul istoriei universale, LCF, 1982, 11; Ion Chelcea, Septimiu Chelcea, Etnologia, disciplinele conexe și lipsa rigurozității științifice, „Revista de filosofie”, 1982, 2; Paul Caravia, Enciclopedia mitologiei românești, RL, 1985, 43
VULCANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290665_a_291994]
-
primiți relativ repede și tinerii ce se remarcă. În anii ’70 pot fi întâlniți poeții Mihai Ursachi, Mircea Ivănescu, Dan Verona, Cornel Udrea, Dan Mutașcu, Mircea Dinescu, Daniela Caurea, Gabriela Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Gheorghe Istrate, Lidia Stăniloae, Anghel Dumbrăveanu, Paul Tutungiu, Dorin Tudoran, Cezar Baltag, Adrian Popescu ș.a. ori prozatorii Petru Popescu (prezent și cu versuri, interviuri, eseuri), Mircea Constant, Viorel Știrbu, Tudor Ursu, Platon Pardău, Bujor Nedelcovici, Georgeta Horodincă, Maia Belciu, Eugen Uricaru, George Bălăiță, Mircea Săndulescu, Dana Dumitriu, Gabriela
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
imortalizați în chip magistral în paginile acestei cărți . Printre ei, Valentin Silvestru, față de care a avut un adevărat cult, Radu Popescu, Traian Șelmaru, Nicolae Barbu, Ion Cocora, Mira Iosif, George Genoiu, Ștefan Oprea, Marius Robescu, Carol Isac, Constantin Cubleșan, Paul Tutungiu, Bogdan Ulmu, Horia Deleanu, Nelu Ionescu, Florin Faifer, Mircea Ghițulescu. Cea de a doua carte, „Măștile lui Cronos" din 1995, un studiu monografic închinat dramaturgiei originale jucate pe scena Teatrului „Victor Ion Popa" din Bârlad, este prefațată de Valentin Silvestru
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
am ascultat cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu - Proiectul Imnului de Stat al Republicii Socialiste România - am fost cuprins de o înaltă emoție, generată de acea trăire unică a clipei fierbinți a unui moment fundamental, de importanță istorică.“ (Orizont, 3 noiembrie 1977) TUTUNGIU Paul, poet „Iată de ce putem spune că, oriunde în țara noastră străveche, pe care socialismul și-a pus definitiv amprenta, în orașele noi, în cele mai întinerite și în toate așezările României de azi, pretutindeni, de fapt, este meleagul natal
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Baranga, Margareta Bărbuță, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, George Vraca, Laurențiu Fulga, Mihnea Gheorghiu, Horia Lovinescu, Matei Călinescu, Paul Everac, Gheorghe Ionescu-Gion, Alecu Popovici, Dinu Săraru, Natalia Stancu, Mira Iosif, Virgil Munteanu, Victor Parhon, Ilie Rusu, Paul Tutungiu, Virgil Poiană, Paul Cornel Chitic, Cristina Dumitrescu, Alice Georgescu, Miruna Ionescu, Radu Beligan, Cătălina Buzoianu, Horea Popescu, Victor Rebengiuc, Ion Zamfirescu, Marina Constantinescu, Constantin Paraschivescu, Ludmila Patlanjoglu. În dorința de a surprinde fenomenul teatral în întregul lui, T. își propune
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Bittel, Doina Modola, Ileana Berlogea. Cronica dramatică, ocupând un loc central, este susținută de Florian Potra, Ștefan Aug. Doinaș, Ion D. Sîrbu, Alecu Popovici, I. Negoițescu, Mihai Crișan, Angela Ioan, Mira Iosif, Ana Maria Narti, Ileana Popovici, C. Paraschivescu, Paul Tutungiu, Victor Parhon, Alice Georgescu. Se cultivă interviul, îndeosebi cu actori și regizori, dar și cu scriitori: Eugen Ionescu (10/1969), Marin Preda (5/1970), Arthur Miller (interviu acordat în exclusivitate, 2/1965), Miguel Angel Asturias (11/1969), Horia Lovinescu, Eugen
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
Horia Lovinescu, Eugen Barbu, Emil Botta, Ion Băieșu, D. R. Popescu, Teodor Mazilu, Iosif Naghiu, Al. Piru, Mircea Șeptilici (mărturii inedite despre piesa Steaua fără nume de Mihail Sebastian, 11/1982), dialogurile fiind realizate de Dana Crivăț, Radu Popescu, Paul Tutungiu ș.a. După 1990 sunt intervievați Andrei Cornea, Fănuș Neagu, Ana Blandiana, Alexandru Paleologu, Ștefan Aug. Doinaș, reporter fiind Adina Bartoș. De asemenea, acum se extinde spațiul acordat prezentării unor regizori români din diaspora (George Banu, Andrei Șerban), sunt comentate amplu
TEATRUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290116_a_291445]
-
de la punctele (i) și (ii) MT: Fără angajamente MT: Fără angajamente 4. Fără angajamente, cu excepția indicațiilor din secțiunea privind angajamentele orizontale de la punctele (i) și (ii) și sub rezerva următoarelor limitări specifice: MT: Fără angajamente FR: Condiția privind cetățenia pentru tutungii (vânzători în tutungerii). D. Franciză (CPC 8929 1, 2 și 3. MT: Fără angajamente 1, 2 și 3. MT: Fără angajamente 4. Fără angajamente, cu excepția indicațiilor din secțiunea privind angajamentele orizontale de la punctele (i) și (ii) și sub rezerva următoarelor
22005A0210_01-ro () [Corola-website/Law/293315_a_294644]
-
sunt ortodocși (97,54%). Pentru 2,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și era formată din satele Mărculești și Morile, și din cătunele Tutungiu, Cialâc, Scorduf și Movila Popii, cu 1087 de locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală cu 55 de elevi (din care 13 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna formată din satele Cealacu și Mărculești, în plasa Slobozia
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]