84 matches
-
infractorilor, 1993). Probabil că unele dintre aceste extinderi semantice se bazează pe simbolismul fonetic și pe ușurința dezvoltării sensurilor contextuale: tot la P. Ciureanu, în 1935, verbul apărea si cu sensul "a bate", "a da (o lovitură)": Când ți-oi ușchi una între felinare..." Sensul curent al adjectivului ușchit (atestat încă din anii '30) este, însă, "aiurit, zăpăcit; extravagant" (DEX): "O prietenă de-a ei, la fel de ușchită, boită, cu un miliard de codițe-n păr" (S. Tănase, op. cit., p. 128); "A
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
însă, "aiurit, zăpăcit; extravagant" (DEX): "O prietenă de-a ei, la fel de ușchită, boită, cu un miliard de codițe-n păr" (S. Tănase, op. cit., p. 128); "A venit cu o mașină ușchită" (Evenimentul, 25.08.2008), "o idee mai originală și ușchită de cadou" (douamaini.ro). E posibil ca evoluția semantică să urmeze în acest caz modelul metaforic al "devierii": cel ieșit din norme, din normalitate, e dus, plecat, deraiat... Abaterea de la norma comună este sursa unor evaluări atât negative, cât și
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
de la norma comună este sursa unor evaluări atât negative, cât și pozitive: după cum este percepută ca nebunie, anomalie - sau ca originalitate, ieșire din comun; se explică astfel de ce adjectivul primește explicații de semn contrar. E interesantă și etimologia verbului a ușchi. În DEX, verbul apare cu mențiunea "etimologie necunoscută". În Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu și în Dicționarul limbii române (DLR), tomul XII, partea a 2-a, Litera U (2002), se indică originea, stabilită de mult: din țigănescul u�t-
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
dicționarele noastre ca formații spontane. Or, în acest caz, e destul de evidentă legătura de formă și de sens cu imperativul țigănesc u�ti ("ridică-te!"), din care probabil că provine interjecția românească. Unul dintre citatele din DLR conține chiar forma ușchi, într-un context ideal atât pentru o interjecție de alungare, cât și pentru un imperativ: "Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia Lovinescu). Din punct de vedere fonetic, oscilația -ști /-șchi nu prezintă dificultăți (o regăsim și în variantele puști/pușchi); în
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
sens cu imperativul țigănesc u�ti ("ridică-te!"), din care probabil că provine interjecția românească. Unul dintre citatele din DLR conține chiar forma ușchi, într-un context ideal atât pentru o interjecție de alungare, cât și pentru un imperativ: "Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia Lovinescu). Din punct de vedere fonetic, oscilația -ști /-șchi nu prezintă dificultăți (o regăsim și în variantele puști/pușchi); în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
ideal atât pentru o interjecție de alungare, cât și pentru un imperativ: "Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia Lovinescu). Din punct de vedere fonetic, oscilația -ști /-șchi nu prezintă dificultăți (o regăsim și în variantele puști/pușchi); în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
Hai, ușchi de lângă fereastră!" (Horia Lovinescu). Din punct de vedere fonetic, oscilația -ști /-șchi nu prezintă dificultăți (o regăsim și în variantele puști/pușchi); în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
în DLR, verbul a ușchi apare cu variante ca a uști, huschi, huști etc. Așadar, a ușchi (sau a uști, a huști etc.) e un verb împrumutat din țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
țigănește, a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală ("plecare, fugă"); substantivul nume de acțiune e folosit mai ales exclamativ, cu valoare de interjecție, echivalent deci cu ușchi
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
a cărui formă de imperativ (identică în romaně și în română) - ușchi, uști, huști etc. - are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală ("plecare, fugă"); substantivul nume de acțiune e folosit mai ales exclamativ, cu valoare de interjecție, echivalent deci cu ușchi!, în
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
are uz interjecțional (și alte imperative tind să devină interjecții, cazul cel mai caracteristic fiind uite - din a uita). Interjecția are și varianta fonetică ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală ("plecare, fugă"); substantivul nume de acțiune e folosit mai ales exclamativ, cu valoare de interjecție, echivalent deci cu ușchi!, în formele ușcheală! sau ușcheala! ("pleacă, fugi!"): "Tu ești tânără, și soarele e sus pe cer
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
ușchea: "Ușchea, zice. Fetele sânt speriate și se retrag val-vîrtej" (Zig-zag, 32, 1992). Din a (se) ușchi s-a format, firesc, ușcheală ("plecare, fugă"); substantivul nume de acțiune e folosit mai ales exclamativ, cu valoare de interjecție, echivalent deci cu ușchi!, în formele ușcheală! sau ușcheala! ("pleacă, fugi!"): "Tu ești tânără, și soarele e sus pe cer. Hai, ușcheala" (Răzvan Petrescu, Grădina de vară, 1989, p. 148).
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
prăda, cu toate derivatele sale, dintre care unele au ieșit din uz (prădalnic, prădanie, prădăciune). Până în secolul al XX-lea, nu avem dovezi că ar fi circulat termenii a prădui, prăduială sau prăduire. Aceștia (ca și a ciordi, a se ușchi, gagiu etc.) își păstrează marca argotică, oricât de des i-am întâlni în conversația cotidiană sau în Parlament.
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
de exemplu, este surprins de pasivitatea președintelui în fața ”derapajului și violării justiției românești de către Victor Ponta. ”Pasivitatea” președintelui este pusă de alții pe seama Pactului de Coabitare, proaspăt sfințit prin legea achizițiilor publice. Apropo: Băsescu ce mai face? Când Ponta a ușchit-o în vilegiatură prin Orient cu namila de avion, Băsescu a sărit ca un uliu: praf l-a făcut! (...) Acum, când scandalul e într-adevăr cât casa, Băsescu tace mâlc. Poate că e prevăzător. Poate că nu vrea să strice
”Portocaliii” îi reproșează lui Băsescu că nu-l atacă pe Ponta. Ce înseamnă tăcerea președintelui by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36488_a_37813]
-
spune eu. Prea simplu. Prea fără pasiune - pasiune creatoare. Asta-i tot”. Într-adevăr. Lăsând la o parte îmbătrânita pasiune creatoare, cam asta-i tot. Citesc Canto XXXVIII, cel care începe cu versul „Și-n acel an Metevsky s-a ușchit în America de Sud”, și îmi spun vezi, prostule, așa cumva ai vrut să scrii și tu, adică, mai exact, așa ai fi vrut dacă nu ți-ar fi intrat în cap, de unde, nu mai știu, că poezia ar însemna ceva cum
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
dimineți, în metrou, o tipă cu brățară pe gleznă. Nimic special până aici, doar că avea și dres negru peste ea. D-ăla, 15 DEN, ca să se vadă brățărușa. O fi normal sau e ca și cum ți-ai pune o bentiță ușchită pe cap și, peste ea, căciulă, băsmăluță sau șapcă? P.S. Fără legătură cu subiectul postului: Haideți, vă rog eu mult de tot, s-o votăm pe Zâna Eficienței Ambasadoare Dove. O despart deocamdată 869 de voturi de primul loc în
Aseară ţi-am luat brăţară pentru gleznă… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19463_a_20788]
-
în câteva secunde. Oboseala drumului și grija revederii i-au sleit puterile. Dormi buștean până dimineața. S-a trezit pe la zece și ceva. Domnea o liniște suspectă. Nu știa dacă Sonia s-a întors și dacă băiețelul doarme sau a ușchit-o undeva. Era atât de bizar că se află aici unde, probabil, nu e dorit, însă nici alungat. Se gândea în toate felurile. Relația lui cu Sonia părea încheiată demult. Dacă rămânea totuși, era dintr-o nevoie de a fi
LORDUL VAGABOND de HARRY ROSS în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362283_a_363612]
-
fiori, pupate-aș da cinșpe ori! Refren:Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Stinge lampă, râzi puțin că'ți dau penicilin. Subt felinaaar, io's nebun dupe tu peș kar . Fuck plata cu rata, nu, nu te ușchii, buzunaru iote-l plin! Refren: Domni-șioau-les, domni-șioau-les (3x)/Șo kames, ratiate te kar peș? Miss Imoral ț-aș arată un festival .....ce? Îți place ciobanu??? Brânză mea nu-i dă valoare? Miorița bălaie it dau una'n oaie!Hmmm Ce
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > STELUȚA ȘI TABLA DE ȘAH Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Trupuri rătăcite de soartă înveninate pe dinăuntru, de când naivitatea a ușchit-o speriată, atunci când s-a împiedicat de adevăr, se plimbă prin lumea largă să revadă steluța care a apus într-o zi. Locuri umplute de văi ale plânsului cu sughițuri și agățate la uscat pe sfoara suferinței, ar vrea să
STELUŢA ŞI TABLA DE ŞAH de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353482_a_354811]
-
când ne mâncăm între noi ... - Și eu ... eu ce fac cu reportajul meu senzațional ? -Hai, mânca-te-ar tata! Nu mai pune atâtea întrebări. O să putrezești pe tine de frică și-mi strici apetitul ... (Răbdică îl apucă strâns de guler) ... Ușchea la tranșare! Te dau pe cablu și te toc mărunt cu telecomada ... Mmmmm !! ce cină o să iasă cu tine! - (anemic) A-ju-tor ! - (îl îngână) A-ju-tor! Cine să te salveze? Sunt un milion prin copaci ce vor să-ți ia locul ... .Hai
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
un indian. - Da, nene, unul singur. Se uită din nou la insul cu mustață. - Gagiul e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e ușchit, spuse insul solid. Zice că mă cheamă Hemingway. Nu ți se pare că e ușchit? Mica scenă absurdă continuă și în capitolul următor, unde, în loc să rezolve misterul poreclei date polițistului, Marlowe întinde și mai mult coarda, refuzând să dezvăluie identitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
e foarte dur, îi spuse. Vrea să împuște un indian. - Auzi, Hemingway, nu mai repeta tot ce spun, i-am zis. - Cred că gagiul e ușchit, spuse insul solid. Zice că mă cheamă Hemingway. Nu ți se pare că e ușchit? Mica scenă absurdă continuă și în capitolul următor, unde, în loc să rezolve misterul poreclei date polițistului, Marlowe întinde și mai mult coarda, refuzând să dezvăluie identitatea reală a personajului invocat: Insul solid spuse: - Acum, că tot suntem între noi și nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de cros forțat dinspre sala de mese către ședința de grup de luni dimineața. Grupul Acriturii Kraut s-a îndreptat către bibliotecă, în frunte cu Chris. Grupul lui Barry Grant a șters-o către Sanctuar, iar grupul lui Josephine a ușchit-o către Sala Abbot. Am alergat pe coridor împingându-ne și îmbrâncindu-ne. Am intrat în sală cu turma, revendicându-ne, binedispuși, cele mai confortabile scaune. Chaquie și cu mine ne-am luat la trântă fiindcă ne cășunase pe același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
frică, n-am vrut să mă uit la fața lui, dar nici să-mi întorc capul nu se cuvenea, era tot hidos, dar nu chiar cum îl aveam eu în minte, apoi, oprindu-se, a strigat la ceilalți, s-o ușchească până nu-i târziu, că acuși o să le arate el ce-nseamnă un caft adevărat, ce treabă-i aia, nouă contra unu și, pe de-asupra, înarmați cu cărămizi, ca tuciuriii, o să-i pună el cu botu’ pe labe, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
o șteargă de-acasă. I-am spus: - Dar ce e, domnule, aici, discotecă? - Nu, însă am putea deschide una. Știi, ăstora dintr-a-doua li se aprinde tărâța în ele când aud despre muzică, iar unele cresc deja sub rochițe cîte-o pereche ușchită de sâni... 147 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Bineînțeles, pe lângă containerul de gunoi care-i fusese răsturnat în mașină, nici strigoiul din gazele de la eșapament nu-l iertă și-i se proțăpi pe fotoliul din dreapta, trîntindu-și dosul absolut gol-goluț
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]