3,448 matches
-
VINE VARA ! Vine vara ! Prima zi de vară este și ziua tuturor copiilor. Lor le plac mult jocurile.Vine vacanța și putem merge la pescuit. Cu prietenii de pe strada mea organizăm multe jocuri. Și după joc admir și ud florile din grădiniță. Vino vară, cu soare, cu arome îmbătătoare, cu ploaie, tiptil, ca un râs de copil! Florea Constantin
Vine vara!. In: Alabala by Florea Constantin () [Corola-journal/Imaginative/573_a_717]
-
iese din mine și se așează pe turlele bisericilor în care nu am intrat, a iubit și ea ca mine, pe mine a fost răstignită și acum geme în bătaia vîntului, mereu sub cer, nu în cer, sîngele ei îmi udă pielea mea foșnitoare ca o mireasă pe care o dezbrac în patul pe care o fac cruce în care mîini nevăzute bat cuie în palme, în tălpi - iubitul meu, iubitul meu, de ce m-ai părăsit - mîine, le spune celor nevăzuți
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4927_a_6252]
-
iese din mine și se așează pe turlele bisericilor în care nu am intrat, a iubit și ea ca mine, pe mine a fost răstignită și acum geme în bătaia vîntului, mereu sub cer, nu în cer, sîngele ei îmi udă pielea mea foșnitoare ca o mireasă pe care o dezbrac în patul pe care o fac cruce în care mîini nevăzute bat cuie în palme, în tălpi - iubitul meu, iubitul meu, de ce m-ai părăsit - mîine, le spune celor nevăzuți
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4945_a_6270]
-
Ioana Diaconescu Foișor Îmi însușesc acoperămîntul roz verde De sub care pot privi stelele Pădurea de sub cer Așezată pieziș pe foișor Insula cețoasă desprinsă verzuie Lent printre crengi plutind Salcîmi pufoși privirea mea galeșă Plecată în iarba cotropitoare Ce-mi udă pantofii de mătase cu flori Amintiri Peste umbra mea colorată roșu aprins Melc ce mă-nghite într-o cochilie spongioasă Mă ridică în aer Aura gîzelor din jurul capului meu Încărcat de aripi străvezii minuscule În oglindă pielea ta palidă și
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
își aduna bănuți de lumină, Nu zornăiau, erau puțini, nu ajungeau să se lovească, Florile de castani, întunecate de nori și de ploaie nu aveau de gând să se ofilească. Se amestecau în ele pruncia, miezul vieții și destrămarea, le uda o aghiasmă eternă ciorchinii pe ramuri și nimeni nu mai știa să oprească, trăgând de zăbale, țintuind alergarea în hamuri. Doamne, cât de liberi și de nesmeriți se înalță pe ei, se bulucesc, se sufocă, înjură, stufăriș de mădulare și
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
din această vizuină în care s-a ascuns Dumnezeu ca în carcasa unui om oarecare, poate fi chiar trupul femeii care-și lasă bărbatul răstignit pe ușa de la ieșire plin de cuie și sînge, poate fi chiar bărbatul care-și udă buzele cu o cîrpă înmuiată-n oțet întinsă de o mînă nevăzută, poate chiar mîna lui Dumnezeu, ca ultim gest, după care dispare în timp ce eu redau aici fiecare detaliu ca pe un cer senin amintirea unor nori și ei dispăruți
VIZUINA sau DUMNEZEU PLICTISIT by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6369_a_7694]
-
de nimic. N-ar fi crezut, de pildă, că îndoiala e o pasăre ce zboară atât de sus și nici că foile viței pot cădea la prima adiere a gerului. Mai rămâneau, desigur, resturile sățioase ale cinei și vinul ce udă paginile cărții cu lacrimi de sânge. Și foșnirea primăvăratică a duminicii. V. ( Coda ) Acum în Răsărit e o lună întunecată și în Vest stau să ațipească negustorii și bancherii. Mulțimea se oprește și se uită în oglindă ca și cum ar vrea
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
în om. Lovi hainele de trunchiul unei sălcii să sară apa din ele, le scutură și le îmbrăcă la loc. Uitase, aha, verifică actele și cele două mii de șilingi din buzunarul canadianei ținuți într-o pungă de plastic. Nu se udaseră prea tare, nu mai era timp oricum să le lase să se usuce. Parcă ar fi stat să se însereze și n-ar mai fi avut mult pînă să paralizeze de frig. Ca o halucinație indusă de frig și ceață
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și că zâmbetul îngăduitor e ca un deget uscat apăsând pupila albastră a unui ochi larg deschis ca să mă liniștesc mi-am apropiat scaunul de fereastră sub fereastră se înșiră prosoapele tuturor experiențelor noastre buretele care păstrează mirosul pielii mele ude fragmente de piele firme de cosmetice urme de mohair și sare cu alte cuvinte și tu te împrăștii pe toate lucrurile tale acesta este tremurul meu de seară în fața căruia nu spui nimic noaptea își ascunde gura ei roșie sub
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
de lacrimi. nici în Veneția lucrurile nu stau pe roze. mi-au bătut ca disperații în ușă m-au implorat să închid robinetele dar eu neclintit din fotoliu ținându-mi ziarul probabil cu streașina-n jos atent să nu-mi ude vesta le-am spus printre pleoape: se înserează de patru ori mai repede la Marienbad, în noiembrie, anul acesta. Ecranul de lână Când au suspendat spațiile albe dintre cuvinte s-a lăsat întunericul a fost prima noapte în care morții
Poezii by Ion Mircea () [Corola-journal/Imaginative/7829_a_9154]
-
antologiei: „S-o faci în criză. Ca și cum întreaga lume ar fi-n stare de asediu. De parcă totul ar urma să dispară peste o oră sau cel mai tîrziu mîine dimineață, inclusiv cactusul de pe birou pe care nu l-ai mai udat, fotografia soției pe malul lacului, orașul, frunzele și nisipul din mintea ta. Să scrii cu disperare. ș...ț Să nu-ți menajezi cititorul, să-l bagi la idei, la spital, să-i lași urme pe față, pe spate, pe ochi
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
vremea aia înotam foarte bine). După aceea, însă, când mi-a oferit un pahar la barul tropical, am înțeles imediat că era un tip de calitate. Ne sorbeam amândoi băuturile acolo, la barul tropical, transpiram în costumele noastre de baie ude, eu mă vedeam roșie toată în oglinzile din tavan, un negru masiv ne făcea vânt cu un evantai. Beam niște cocteiluri foarte dulci și foarte colorate, cânta o muzică din insule, dintr-o dată eram undeva, foarte departe. Era momentul valurilor
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
în apa sfințită, l-aș fi înșfăcat de firele bărbii pe preotul de-atunci de la Cărămidarii de Jos, silindu-l astfel, la scufundarea cea de a treia, să-și coboare repede împreună cu mine fața, atât de aproape de apa botezului, și udându-și în numele Sfântului Duh sfânta barbă... Nu sunt convinsă că ar fi chiar cum spun, că aș avea chiar toată dreptatea, dar îmi place să cred, pentru liniștea mea, pentru sufletul meu, și pentru ceilalți, fără îndoială, că mai înainte de
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
să nu bag în sperieți superbele chipuri de bărbați care mă atrăgeau. Să nu povestești nimănui ce-ți spun, Miquel. - Te iubesc, unchiule. - Și-a trecut un înger. Tăcerea ne-a-ngăduit s-auzim cum ceartă sergent Samanta un bătrân care se udase fără să ceară voie. Ca să nu se-ntristeze, Miquel a privit în ochii vii ai unchiului care-avea iar douăzeci de ani. - Băiatul ăsta are fire de artist - a hotărât într-o zi străbunicul tău Maur II. - Da? - Da. Am putea
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Grigorie de Nazianz, Sfântul Ioan Hrisostom și Sfântul Chiril al Alexandriei utilizează cu toții expresia πτέρυξ (aripi) în descrierea lor asupra ascensiunii spirituale. Legătura cu Platon poate fi identificată prin Phaedrus și Symposium. Phaedrus vorbește de sufletul căruia îi cresc aripi, udate de frumusețe, care permite sufletelor să se întoarcă la starea în care fuseseră înainte de a cădea pe pământ 9. Platon crede că proprietatea naturală a unei aripi este de a purta ceea ce este greu spre înalturi, ridicându-l sus spre
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
se știa, câini să latre mai urât. Căsuța..., mă rog... vizuina,... gaura lui, destul de adâncă și de confortabilă, era bună, iarna, fiind călduroasă, ferită de stratul de flori, de deasupra, chiar și având tulpinele uscate... Vara, o grozăvie. Cum era udată zi de zi cu furtunul, când era căldura mai mare... Știa, constatase el însuși, că oamenii locuiau și ei în niște vizuini, dar mai mari, nu se compara... Ce nu putea el înțelege, însă, era că cei dinăuntru plăteau...chirie
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
impersonalitatea filmărilor, pretenția lor - de un cartezianism specific nației - de obiectivitate. Paradoxal însă cel mai popular film al fraților e unul, da, cât se poate de real, dar cu poveste: Stropitorul stropit, în traducere literală. Scenariul: în timp ce un grădinar își udă liniștit florile, un băiețel calcă pe furtun, iar grădinarul e făcut leoarcă, plus finalul apoteotic în care puștiul e fugărit și pocnit de "victima sa". Notabilă e reacția lui Maxim Gorki (care îmi amintește de propria reacție la cinema 3D
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
Trebuie să fie cunoscute foarte bine schimbările, prefacerile și transformările 181 care au loc în interior, pentru a ști când cineva se face vinovat chiar de poluțiile avute. Oxigenarea mai slabă a creierului, ca urmare a meselor copioase, stropite și udate din belșug cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
versurile în pămînt de fier ca pe brazii de fier sap adică groapa adîncă și largă cu dinții cu limba/ pun apoi în fundul ei literele una cîte una litere sobre întunecate de fier le-nvelesc meticulos cu țărîna neagră le ud cu sîngele/ să aibă cu ce se hrăni pînă cînd încolțesc pînă ies din pămîntul de fier la lumină pînă le dau primele frunzulițe de fier/ apoi mi-e iarăși foame mănînc iarăși arbori beau din nou dîmbovița mă-nvelesc
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
și să împiedicăm alte legi să cadă precum fulgii de zăpadă� (10.02.2003). Se pot găsi, de altfel, exemple și mai poetice: Așteptările sunt mari, un freamăt pare că se ridică spre cer, asemenea fuioarelor de ceață dintre brazii udați de ploaie� (30.09.2003).
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
de mălai. La mălai am renunțat repede neavând ce face cu el, singur nu știam să fac mămăligă. Cafeaua am luat-o cu grijă, sunt cafegiu. Pe stradă, începând ploaia și neavând umbrela la mine, punga de cafea s-a udat, s-a rupt și boabele verzi, - era neprăjită,- s-au risipit pe jos chiar în tramvaiul 19 în care apucasem să mă urc. Cei dinăuntru și-au dat seama numaidecât de situație. Și, cum nu mai schițasem nici un gest de
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
visează semințe vorbindu-se despre o moțiune ce poate înclina orice guvernare recent s-a dat legea dublării recoltelor de semințe mântuirea a fost iarăși amânată la cinematograful Victoria în timpul filmului Ciociara (alb-negru) majoritatea spectatorilor uitându-se la Sophia Loren udă leoarcă de atâta ploaie s-a înecat cu semințe moartea întotdeauna e flămândă în guverne și parlamente se mănâncă floarea-soarelui de-abia dată în copt ni se vorbește despre frig ca despre un ritual stelar dinspre aleși spre plebe peste
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
plebe peste dealuri și șesuri peste văi și munți dau năvală zmei din poveste însoțiți de cojile de semințe ca niște mișcătoare sahare reale ca ploaia aceasta ce se aseamănă izbitor cu aceea din filmul Ciociara și care ți-a udat rochia de vară prin ea se vede trupul tău învălurit de aburii purtători ai tuturor formelor tale dând năvală spre mine ca o rupere de nouri în plină vară delfinul ce amândoi l-am visat azi-noapte în brațele noastre ne
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
pe genunchiul unde a murit fiul cusut de pămînt cu o ață subțire și mînat de mame cu tălpile vii cuie pe unde calci și nu mai vii cuie negre ascuțite ascuțite pe ploaia argintie pe ploaia curată unde rachiul udă coama și greabănul ros cuie unde cade miros decapitate Pe răzor întins cu puțină iarbă în loc de păr cu puțină umbră în loc de coadă cu puțină piatră în loc de ochi desfiguratul pietriș cai de o singură moarte se sprijină căzuți în întuneric pe
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
pervazurile și, mai ales, acele imense vase din care se înălțau până în tavan crengi și frunzișuri pe tulpini groase cât brațul. Erau plantele ei, acum veștejite. "Ne dau oxigen" - spunea ea. Pe el îl înăbușeau, dar în ultimii ani le udase, stropise, pulverizase la cererea Birgittei care nu se mai putea mișca decât cu două bastoane. Se îngrășase, devenise enormă. Margot mă rugase să mai trec pe la Gunnar. M-am dus după o săptămână. N-am putut sta mult. Mirosea! Mai
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]