55 matches
-
i-au luat și niște loc cu trei dugheni în Târgul Făinii tot a lui Chiriiac și iău și chiria și-i prăpădești și stupii lui Gligorașco. Iară Irimiia... au dat sama... cum au fostu să dea acel viier 24 ughi domnești și au fugit și el au plătit banii... Pentru aceea, am... daat acel loc lui Chiriiac și cu trei dugheni lui Gligorașcu vieriul să le ție el cu tot vinitul, iar Irimiia să n-aibă treabă la acel loc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și din cauza aceasta n-a rămas nici o urmă. Reducerea veniturilor mănăstirii din cauza proastei administrații a făcut ca imobilele să se deterioreze. „Constantin Cantemir a acordat mănăstirilor din cauză că ajunseseră foarte sărace câte un număr de poslușnici cărora le-a fixat câți ughi să plătească la vistierie, hotărând că goștina și desetina lor să rămână mănăstirilor. Numai unui preot de la fiecare mănăstire a primit scutire pentru 50 de stupi ca să-și poată cumpăra îmbrăcăminte și bocanci”<footnote Ibidem, vol. III, documentul 44, p.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ulița Strâmbă, de care lucru le-au fost pus zălog, tată-mieu, Apostol, la Hăbășescul vornicul, dereptu treidzăci de galbeni”. Însă când a fost să fie înapoiați banii: „giupâneasa Hăbășeasca le-au scos la vânzare”. Biata Safta nu avea decât 15 ughi din cei treizeci datorați...Dar cu durere în suflet biata femeie spune: „Și am dat casele cu loc cât vor ști oameni buni c-au ținut tată-mieu să ție și dumiialui...însă să ne fie locul împreună cu dumiialui frățește”. Ei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
crede-mă, până când voi primi rezultatele investigațiilor, prefer să fiu singur, nu o fac pentru a te supăra, spune el făcând un mare efort, iar eu suspin, dar nici nu mă ajuți. Noga îl sărută cu dragoste pe obraz, tati Ughi, îi șoptește ea, ca atunci când era micuță, vreau ca mâine-dimineață să te ridici din pat și să mergi ca înainte, bine? Iar eu mă aplec și îi sărut buzele, te iubesc, Udighi, vei vedea cât de bine ne va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
milostivitu și-au făcut obiceiu acestor sv(i)nte măn(ă)stiri”... Pentru mănăstirea Galata, 24 de vecini (țărani) din Plopi și din Belcești, pe care i-a așezat în satul Mânjești, care vor da într-un an câte 3 ughi de om. Alți 8 poslușnici de “poslușanie pregiur mănăstire”, care să dea câte 2 ughi de om pe an. La fel a procedat vodă și cu celelalte mănăstiri. La sfârșit, spune Costantin Duca vodă: “Și banii acestor oameni ce vor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
24 de vecini (țărani) din Plopi și din Belcești, pe care i-a așezat în satul Mânjești, care vor da într-un an câte 3 ughi de om. Alți 8 poslușnici de “poslușanie pregiur mănăstire”, care să dea câte 2 ughi de om pe an. La fel a procedat vodă și cu celelalte mănăstiri. La sfârșit, spune Costantin Duca vodă: “Și banii acestor oameni ce vor da ei pe an, egumenii de pre la sv(i)ntele mănăstiri să aibă a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
dat la Vistierie cu pecete domniei mele... Însă și aceasta să se știe că dintr-acești bani ai tuturor mănăstirilor ce s-au legat la ruptă, am socotit domniia mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120 ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor săraci, cine ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu pecete domniei mele... Însă și aceasta să se știe că dintr-acești bani ai tuturor mănăstirilor ce s-au legat la ruptă, am socotit domniia mea cu tot sfatul nostru ca să margă la Vistierie țării 1200 ughi, iar 120 ughi să aibă a merge la școală pre tot anul, din an în an; carii s-au socotit pentru învățătura și folosul pemintenilor Țării Moldovei, a feciori de boiari, și mai vârtos și a celor săraci, cine ar vrea să margă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Maffìa "unul dintre cei mai fericiți poeți ai Italiei moderne". A tradus câțiva poeți dialectali calabrezi la edituri precum Garzanti și Mondadori. Președintele Carlo Azeglio Ciampi, în 2004, l-a distins cu medalia de aur pentru merite culturale, alături de Uto Ughi, Raffaele La Capria, Piero Angela, Giuseppe Tornatore, Ermanno Olmi și Achille Bonito Oliva. În afară de Aldo Palazzeschi, i-au mai prefațat cărțile Donato Valli, Enzo Mandruzzato, Dario Bellezza, Mario Sansone, Corrado Mezzasalma, Mario Luzi, Giulio Ferroni, Marco Rossi, Giacinto Spagnoletti, Angelo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
renumit pentru astfel de manopere spre a face față excesivelor sale cheltuieli, căci „nu cheltuia ca un domn, după putința țării, și vrea să cheltuiască ca un craiu [...] ș-au scos hîrtii pe țară, mari de câte 6, de 8 ughi (monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acum. Începem cu informația din zapisul pârcălabului Furdui de la Torcești, datat 1633. Dătătorul său recunoaște că, încă din „zilele domniei lui Gașpar-Vodă” (1619-1620), făcuse o tranzacție, primind de la „Adam, iuzbașa de călărași” un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la timp și nici putând să-i dea alt cal „cum au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea sa de ocină din Torcești. Copărtașii din sat pot răscumpăra moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
taleri, iar bani gata a mai primit încă 20 de taleri 48. La fel și "Nicoară, fiul lui Văsiian, nepotul lui Iurașco din Nahoreni" și-a vîndut cinci jirebii, tot din Tureatca, din partea din sus a satului, cu 50 de ughi, bani gata, primiți tot de la Dumitrașcu Mihu49. De observat o piedică foarte serioasă în perpetuarea lui Iurașcu ca nume de familie. Cu excepția lui Nicoară, nepoții săi n-au fost băieți, ci fete, care, prin căsătorie au luat alte nume de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive a genunchilor, tălpile presează apa pe o traiectorie semicirculară, ușor în exterior, în jos și apoi în interior, cu presiuni minime în înapoi. Picioarele acționează asemănător elicei unui vapor, modificându-și treptat ughiul de atac. În finalul acțiunii, picioarele sunt extinse și adduse (vârfurile depărtate și călcâiele apropiate la poziția inițialăă. Între cele două faze ale lucrului picioarelor se înregistrează un moment de alunecare, mai ales după terminarea fazei a doua. Faza propulsivă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Stanca luase cu ea renumita i pungă cu care-i învățase aritmetică pe toți copiii din neam. Așa că în caleașcă, avându-l alături pe prâslea, Stanca băga mâna adânc până la fundul pungii și scotea un galben, adică un ducat, un ughi unguresc sau un florin, îl așeza în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în poală, apoi scuturând punga scotea un pumn de taleri olandezi sau imperiali, piaștri turcești, zloți polonezi, creițari, potronici și aspri turcești, monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din monezi de argint valoarea ughiului de aur și dacă o va face corect galbenul va fi al lui, dar el nu avea chef
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
monede noi frumoase de argint și bani vechi cu chipuri de voievozi și acvile. — Ei, Mateiaș, dacă un ughi unguresc face două sute de bani vechi și un aspru... Matei știa că va trebui să construiască din monezi de argint valoarea ughiului de aur și dacă o va face corect galbenul va fi al lui, dar el nu avea chef de asta. Luă asprii din palma surorii mai mari, îi cântări în mâna-i de o curățenie îndoielnică și spuse cu dispreț
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Johann și Katharina, cu domiciliul actual în Germania, 8403, Landshut Gabelsbergerstr. 44, cu ultimul domiciliu România, localitatea Agnita, Str. Gării nr. 37, județul Sibiu 602. Szoke Maria, născută la 11 august 1949 în localitatea Deta, județul Timiș România, fiica lui Ughi Zoltan și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 86368 Gersthofen, Hugo Wolfstr. 14, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Ștefan Stâncă nr. 65, sc. B, ap. 8, județul Timiș. 603. Szoke Ladislau Ludowic, născut la 10 iunie 1952 în
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și de la coconii ei Radu și Vladul „satul Vutești de pe apa Mostiștei ot sudstvo elhov, tot satul cu tot hotarul și cu toți rumânii, în numar de zece, cu două mori...”, pe prețul de 210 ughi. Avem de-a face, după toate probabilitățile, cu satul Tăriceni din epoca modernă și contemporană; numele nou, ce apare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a înlocuit pe cel vechi, de caracter special, așa cum s-a întâmplat
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
1740 venitul de pe moșia Stroești este de 20 de taleri (echivalentul unei clăi de fân). La 28 ianuarie 1745 se arată ca moșia Stroești „"o stăpânea moșteni săteni și avea obiceiul cu legătură dă da pe an la mânăstirea Bistrița ughi 12, adică taleri 20"” (Leonăchescu - Năndrașu, 1971). Damaschin, arhimandrit al Argeșului și Ștefan, egumenul mânăstirii Bistrița, anunță la 1 februarie 1775, pe domnitorul Alexandru Ipsilanti că au convenit să facă un schimb de moșii pentru care cereau cartea domnească de
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Domnitorul face danii însemnate pentru mănăstiri, obicei pe care îl avea, probabil, încă de dinaintea suirii pe tron căci la Mănăstirea Cutlumuș de pe Muntele Athos există un document datat 1428 prin care un boier Aldea din Țara Românească dă mertic anual [?] ughi (este greu de spus dacă acest Aldea este același cu viitorul voievod Alexandru I). La fel ca și fratele său Radu al II-lea Prasnaglava nu a bătut monedă, sau nu sunt cunoscute emisiuni monetare din timpul domniei lor. Sfârșitul
Alexandru I Aldea () [Corola-website/Science/298662_a_299991]
-
satului Corjeuți din Ținutul Hotin datează din anul 1618. La 1620 Corjeuți se afla în stăpânirea marelui boier Coste Bucioc. În 1624 Zalnițchi, un dregător polonez care stăpânea la acea vreme Corjeuții, transmite satul vornicului Nicoară în schimbul la 300 de ughii roșii, haine și alte lucruri. În 1654 o hotărăre de judecată a lui Gheorghe Ștefan voievod întărește închinarea satului către Andreiaș, fost mare medelnicer. La 1661 Radu stolnicul, un urmaș al lui Andreiaș, lăsa moștenire moșia Corjeuți, soției sale, Elena
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni... Și deasemenea satul Cucueații în ținutul Iași pe care la cumpărat de la Coste și de la sora lui Ticea, copiii Agafiei și a lui Nasture, nepoții lui Cirțiu și Necoriță, fiul Magdalenii, nepotul lui Ivan și Isac și sora
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Magdalenii, nepotul lui Ivan și Isac și sora lui Coschița, copiii Stancăi, nepoții lui Stan cel bătrîn și Marica, fiica Erinei nepoata lui Văsiu din dresele lor pe care le-au avut de la Petru voevod, pentru nouăzeci și cinci de ughi buni... De aceea să-i fie lui de la domnia mea danie și întărire aceste mai sus scrise sate și jumătăți de sate cu locuri de iazuri și și de mori din uric și ocina și cumpărătura cu tot venitul lui
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]