130,170 matches
-
dedesubturile organizatorice ale Festivalului, știu câte eforturi s-au făcut pentru a se pune lucrurile la punct. Ce mă scoate din sărite - deși nu mă mai surprinde de mult - e faptul că odată ajunși la fața locului, scriitorii români au uitat de motivul deplasării la Marea Neagră. Pentru ei, nu mesele rotunde, nu dezbaterile, nu recitalurile de poezie, nu posibilitatea de a intra în legătură cu colegi din alte țări au constituit scopul deplasării. Din contră, evenimentul de la Neptun a fost gândit ca un
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
a nu ne lăsa nici o impresie. Le citim cu o dispoziție vagă de ființe plictisite și, chiar dacă pe moment ele par să ne transmită ceva, măcar o minimă emoție, peste o vreme nici nu ne mai amintim de ele. Le uităm pur și simplu, de parcă nu le-am fi deschis nicicînd, pînă într-atît de stearpă le-a fost lumea lăuntrică. Există o moarte sufletească a cărților, și ea este cu atît mai tristă cu cît cauza ei nu stă în paginile
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
le-aș fi întîlnit, neîndoielnic că le-aș fi putut iubi. Și exemplele pot continua încă multă vreme. Paravanul venețian nu se numără printre cărțile de care pomeneam la începutul acestor rînduri, și anume acelea care, trecîndu-ne prin mînă, le uităm imediat ce le-am închis. E ceva în această carte care ne va urmări o vreme, și anume amintirea impresiei pe care am trăit-o citind-o. Și dacă sînt cărți a căror lectură fac impresie este pentru că lumea ce răzbate
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
care Alexandru Solomon stăpânește limbajul cinematografic în toată acuratețea lui, așa că s-a trecut la discuții speculative, istorie, politică, adevăratele subiecte (în folosul tagmei mele voi spune că nu eram preponderenți ca număr). Voi înșirui elementele poveștii acum, altfel sigur uit: șase persoane, cinci bărbați și soția unuia care au un statut similar, social, cultural și politic. Adică toți evrei, șomeri, ilegaliști comuniști cu vechime, dar și cu idealuri brizate de regim, apropiați, unii chiar prin legături de familie, de elita
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
au putut să creadă ceva din ea. Faptul că unul dintre tâlhari ținea cranii în casă și că Igor Sevianu a mărturisit motivat doar de anchetatorul care i-a arătat armele sunt cel puțin nerealiste. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că, la vremea respectivă și după, se desfășurau și aveau să se mai desfășoare procese politice în mare secret. Făcându-l public pe acesta prin intermediul - trucat, firește - filmului, linișteai oarecum publicul, fixându-i în cap o paradigmă neabuzivă a procedurii
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
La Peleș). Ceea ce nu înseamnă că formula obișnuită lipsește. În D'ale carnavalului, Catindatul, la bal mascat, inițiază cu ajutorul ei o conversație cu o necunoscută: ,Bonsoar, mască. (Aparte:) Am s-o tachinez. (Tare:) Ce mai faci? Didina răspunde: "Bine, mersi. Uite, beau o bere. Dar d-ta ce faci?".
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
Humanitas, care i-a publicat marelui scriitor mai multe cărți în traducere românească, profitînd de prezența lui în România pentru a le lansa. (în paranteză fie spus, am un dinte contra prietenului meu Gabriel Liiceanu, care, făcînd publicitate lansărilor, a uitat să menționeze că Llosa era invitatul U.S.R. la ,Zile și Nopți de Literatură" și a trecut doar în subsolul paginii de reclamă, cu literă mică de tot, contribuția, totuși esențială, a Microsoft la eveniment). Festivalul ca atare a cuprins mai
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
vot de blam împotriva oricărei pretenții de afirmare a unui specific național. A devenit aproape un semn de fină intuiție intelectuală dacă știi să respingi, în numele unui impersonale și neutre culturi universale, orice aluzie la vreo trăsătură culturală românească. Se uită însă că cel dintîi semn de naționalism al unui om este chiar limba în care trăiește și se exprimă, cum de asemenea se uită că atmosfera psihologică pe care oamenii de cultură o respiră este o trăsătură de bază a
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
respingi, în numele unui impersonale și neutre culturi universale, orice aluzie la vreo trăsătură culturală românească. Se uită însă că cel dintîi semn de naționalism al unui om este chiar limba în care trăiește și se exprimă, cum de asemenea se uită că atmosfera psihologică pe care oamenii de cultură o respiră este o trăsătură de bază a specificului național. În această privință, e uimitoare vigoarea cu care înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
nu ne îmbătăm cu apă rece: privite dinspre Occident, umanioarele românești nu există. Dacă unui profesor universitar de filozofie din Germania îi pomenești de Noica, te va privi cu îngăduință, așa cum un om sprijinit pe secole de tradiție filozofică se uită la un epigon căruia i-a intrat în cap că poate da germanilor lecții despre Kant. E ca și cum un intelectual din Paraguay, mînuind o aproximativă limbă românească, ar veni să ne explice subtilitățile limbajului lui Noica. Și totuși, germanul, deși
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
le modčle, mai bine-ar fi să nu deschideți asemenea carte de prudențe și grijiri. Dacă, în schimb, vă dau, măcar din cînd în cînd, tîrcoale melancolii de școală veche, amintiri despre Bucureștii foști, doruri de întîlniri la care te uiți vorbind sau, pur și simplu, curiozități documentare, Cu fața spre trecut nu e, chiar dacă are ceva peste cinci sute de pagini, lectura pentru care să aștepți vacanța următoare. Răsfoiți-o acum, trecînd peste duioșiile de înțeles și peste cioburile pastelate
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
Zubin Mehta și Valeri Gergiev, a reieșit interesul celor două proeminente personalități ale vieții muzicale contemporane de a conduce realizarea unor producții ale operei enesciene ,Oedipe", iar aceasta în unele dintre cele mai importante teatre muzicale europene. Nu poate fi uitat faptul că muzica românească de azi și de ieri și-a găsit locul firesc în suita manifestărilor festivaliere; au existat și exagerări fastidioase în acest sens, unul dintre concerte, găzduit în Studioul din str. Berthelot, a avut o durată de
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
tot de la un basm. Ca atare, spre deosebire de cel de-al doilea Heidegger, referințele literare ale lui Noica nu sunt surse solemne, din cultura înaltă. Dimpotrivă, ceea ce este avut în vedere este ceva în aparență umil și simplu: basmul. Să nu uităm însă că și primul Heidegger abordează ceva deopotrivă de umil: o ,fabulă", la origine un mit, chiar dacă unul prelucrat cultural. Basmul, ca și mitul grijii, trimite așadar la un geniu anonim și imemorial, înțeles ca un zăcământ arhaic de sens
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
pe la 1960-1965, după fractura proletcultistă. În marea lui sferă se includ: simbolismul, parnasianismul, instrumentalismul, decadentismul, poezia pură, avangardele și porțiunile mai emancipate sau mai neutre ale tradiționalismului de tip Ion Pillat sau B. Fundoianu (p. 182), plus neomodernismul generației '60 (uitat de exeget în retrospectiva din final). Drept consecință trebuie renunțat la dihotomia dintre modernism și tradiționalism, explicată de critică interbelică cel mai adesea după un criteriu conținutist (opoziția dintre ruralitate și urbanitate) și nu după unul de stil sau formă
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
titlul. Era vorba dacă noi credem în Dumnezeu, și de ce. Scrisesem un pamflet îngrozitor. De care mă rușinez și azi. Grama nu mai adusese niciodată extemporalele, să vedem notele, ca de obicei. Toți le reclamau, dar el se făcuse că uitase de ele. Sunt sigur că din cauza mea, a blasfemiei mele, din delicatețe. Dacă părintele mai trăiește, și-i cad sub ochi aceste rânduri, îl rog să mă ierte. Nu am uitat nici vorbele lui, la despărțirea de clasa noastră, a
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
obicei. Toți le reclamau, dar el se făcuse că uitase de ele. Sunt sigur că din cauza mea, a blasfemiei mele, din delicatețe. Dacă părintele mai trăiește, și-i cad sub ochi aceste rânduri, îl rog să mă ierte. Nu am uitat nici vorbele lui, la despărțirea de clasa noastră, a opta, în pragul bacalaureatului: Cei ce neagă cu tărie, cu atât mai vârtos vor crede cândva. Și mă privise fix în ochi. Cunosc tineri teologi de astăzi, care mă impresionează prin
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
avut ca efect imediat un oftat de ușurare care a străbătut meleagurile patriei de la cele mai simandicoase instituții de învățământ până la dărăpănăturile de prin unele sate cărora domnul ministru Miclea le jignește spunându-le școli... Ministru am zis? Apropo: ia uite-l pe domnul Nicolăescu, proaspăt uns, declarând, pe un fundal (simbolic ?) cu niște câini comunitari - în ziua de 16.09 (Observator An- tena 1) - că medicamentele se vor ieftini cu 6-11 %. Automat, majoritatea farmaciilor s-au declarat în inventar pentru
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
Ceea ce cred că îl atrage la noi pe Don Mario e un fel de curiozitate simpatetică față de țara europeană care a trecut printr-un regim totalitar asemănător acelora din America de Sud, dar, nota bene, un regim totalitar de stînga. Să nu uităm că scriitorul peruan care și-a părăsit convingerile de stînga, în anii '80, și a candidat pe o platformă liberală la președinția țării sale, și-a pus în cap cu acel prilej toată stînga intelectuală a lumii. Și e posibil
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
dar care țin și de îndelungata sa activitate de om al mării. Or, e de domeniul public că tocmai prin porturile la Marea Neagră se desfășoară traficul de droguri și arme dinspre Orient spre Europa. Afirmația președintelui român survine, să nu uităm, la scurtă vreme după ce mai-marii de la Moscova ne-au dat de înțeles - poate pentru ultima oară - să ne luăm gândul de la tezaur. E binecunoscută politica expansivă a Rusiei, pe care, o scurtă vreme, eșecului proiectului comunist a trecut-o în
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
ce-și au originea în așa-numita ,lume a treia", intelectuali și politicieni din Vest au preluat asupra lor întreaga vină a nedreptăților istorice multiseculare. Spălați pe creier de vigoarea protestelor ce vin dinspre cercurile extremei stângi occidentale, aceste personaje uită ce datorează Orientul țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
televiziuni. De data aceasta, au făcut însă un calcul greșit. Or fi existând încă destui români seduși de mirajul comunist. Numai că e vorba de o varietate care-a încetat să mai aibă de-a face cu Moscova. Să fi uitat Mircea Geoană atât de ușor lecția național-comunismului aducător de voturi? Declarația sa probabil că i-a iscat lui Iliescu un zâmbet ironic. Dar lui Ceaușescu sigur i-a adus spume pe buze.
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
timp de moarte fără acuzare și de asasini deveniți modele universal valabile". O asemenea radicalitate implică și o suficient de aspră critică adresată Occidentului ce i se pare scriitorului nostru insensibil, trîndav, egoist: ,Oamenii Occidentului sînt pe punctul de a uita de amenințări și de terori, care nu mai supraviețuiesc decît la noi, în bătaia vîntului cel rău". Ne aflăm în apropierea pozițiilor adoptate cu răsunet de unii disidenți ruși, precum Aleksandr Soljenițîn și, tot mai apăsat în ultima vreme, de
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
Cum îi spui?" Ei, cum îi spui ca să nu-ți spargă fața? Dacă ar fi să te iei după revistele ce-i sînt consacrate, femeia română e o săracă cu duhul care trebuie să afle din materiale publicistice "De ce se uită după altele", el, stăpînul, și "Cît riști dacă mergi la ștrand". Dacă nu știi să înoți și apa e adîncă, riști destul de mult, desigur. La capitolul "deserturi ușoare", două pagini sînt consacrate iaurtului. Dar cît poți să scrii despre iaurt
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
pe tarabă. Cu alte cuvinte, să fim conștienți că o copertă de carte poate fi precum un borcănel de banal iaurt ce ne amăgește cu fanteziști fermenți ,bifidus essensis". Nu tot ce se editează merită și citit și să nu uităm că, uneori, cărțile care ajung cu adevărat bestsellers-uri spun mai multe despre noi, cititorii, decît despre autorii lor.
Cronica cititorului nemulțumit by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11340_a_12665]
-
și festivaluri europene. Totul pînă într-o zi , cînd globulele albe și hemoglobina i-au fost intoxicate de agenți alogeni care, ca niște cai troieni, i-au invadat trupul, atentînd totodată la pacea sufletului său nobil. N-am să pot uita vreodată clipa în care am aflat că Dieter Acker este pîndit de umbra suferinței fizice, el cel ce a fost mereu unul dintre cei mai luminoși și mai vii oameni pe care i-am cunoscut și deși atunci mi s-
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]