1,131 matches
-
militar, politrucii momentului „nu-l Înghițeau” nici cu un vapor de lămâi: „e cu capul În nori,,, dacă scrie, de ce nu scrie despre patrie, partid și mărețele realizări ale construcției socialiste”, ce găsește el bun În „cultura occidentală, În acel ulcior stătut când izvorul creației trebuia să fie realitatea socialistă a momentului” și „mai ales de ce e contemplativ și nu e combativ și nu are spirit partinic”, „ce tot scrie el În jurnalul acela și despre cine!?” etc. După ce câteva poezii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Mănăstirii Carmelitelor, se insinuează apoi pe rând Obere Pfarre, mânăstirea dominicană de pe dealul Michelsberg, Catedrala evanghelică St.Stephan, aflată la doi pași de Apfelweibla, mânerul porții ce l-a inspirat pe E.T.A. Hoffmann în scrierea capodoperei prozei fantastice numite Ulciorul de aur, în fine, se adaugă, pătrunzător și leonin, Domul. Senzația este uluitoare: e ca și când ai sta pe vârful muntelui și ai privi în zare, de pe acoperișul lumii. Sunetele se zbat în jurul tău, se combină șoptindu-ți la ureche, intrându
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
doar lestul sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot pământul,/ Tot cerul, toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
sumbru al acestuia: Cum și-a strâns codrii... Cum și i-a pus/ în desaga văzduhului, lent.../ Ușor fantastic, inaparent/ Mi s-a părut vântul./ Orbi tot pământul,/ Tot cerul, toată vecia./ Nici un zbor./ Nici un neabsent./ Ca din ulcior în ulcior,/ un exordiu de flori bâiguitoare/ picura-n nebunia/ celuilalt sau a acelui moment/ halucinant" (moment halucinant). Cu o gesticulație uranică, poetul angajează stihiile în viziunea unui subiect ce se recunoaște demențial în abisalitatea sa clocotitoare de contraste: "o spumă/ în
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea Atuncea, privitorul Își bagă-n TV piciorul. Obiceiul Pământului Un țăran și-a luat o vacă Doi vitei că ea să-i facă La muls, cum umplea ulciorul, Îl răsturna cu piciorul Cu capul, cu mâna, cu piciorul Fotbalistul ideal Cu mintea... analizează Cu mâna... semnalizează și cu piciorul... marchează Iar echipa avansează! Portarul ghinionist Cu picioru-a scos-o afară Mingea a dat în nou navală Cu mâna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lui prin taine și-o ascunde, totuși: a plecat prea timpuriu. noua ne-au rămas o frunte lata, umerii și ochii lui adânci și înțelepciunea lui sculptata pe-ale nemuriiri dure stânci. la mormânt îi ducem pâine caldă și-un ulcior, cu vin de Botoșani. muzele în Lacul lui se scalda când pleznesc harbuzii prin tufani. mi-a rostit poetul o silaba despre o legendă dintr-o stea, apoi gândul și l-a șters în grabă: ce va păsa, oameni buni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Iulia nr. 2) - a fost amenajată de curând o miniexpoziție permanentă cu vânzare de articole de artă populară românească. Sunt expuse: vase din lut (căni - 35 000-50000 de lei, farfurii - 55 000-140 000 de lei, străchini - 30000-220 000 de lei, ulcioare - 160 000 de lei, oale - 250000-390 000 de lei, clopoței - 35000-45 000 de lei), vase de lemn - 40 000-190000 de lei, linguri de lemn - 185 000 de lei, ouă încondeiate - 55 000 de lei, tapiserii - 100 000 - 1450 000 de
Agenda2004-3-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/281947_a_283276]
-
al societății „Partage Com“ (primul fiind amplasat în incinta Centrului Comercial „Terra“). Aici sunt expuse spre vânzare: icoane, crucifixuri, tablouri, lucrări de grafică, vase de ceramică, lut și sticlă pictate manual (vase decorative, vaze, ghivece, scrumiere, farfurii, oale pentru sarmale, ulcioare, străchini, ceainic, ploscă), abajururi împletite din frunze de banan, tapiserii, covoare țesute manual, confecții (ie, vestă, marame), traiste, statuete, diferite sculpturi, lădiță de zestre, gablonțuri, felicitări, albume foto, păpuși îmbrăcate în costum național, ouă încondeiate, sfeșnice, bețișoare parfumate, uleiuri aromate
Agenda2004-17-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282334_a_283663]
-
o altitudine de 160 m, situl acoperă o suprafață de 3,8 ha, incluzând șanțurile și valurile fortificației. În cele trei campanii de cercetare, arheologii arădeni au făcut descoperiri importante: o biserică gotică de mari dimensiuni, cahle de sobă, farfurii, ulcioare, unelte de secol XVI, obiecte de bronz, un denar emis de Rudolf II, precum și un cimitir medieval timpuriu cu foarte multe oseminte care prezintă urme de ardere, conducându-i pe cercetători la concluzia că răposații au avut parte de un
Agenda2004-31-04-cultur () [Corola-journal/Journalistic/282706_a_284035]
-
târg, a întâlnit un voinic de care s-a îndrăgostit pe loc, iar flăcăul i-a cerut să-i fie mireasă. Însă el a fost nevoit să plece în armată, iar Estera, așteptându-l, se ducea în fiecare seară cu ulciorul la izvor și stătea acolo ore în șir. Într-o seară, nenorocul a făcut ca pe acolo să treacă un tâlhar, care a plăcut-o și a răpit-o, ducând-o între stâncile cu o mie de fețe unde locuia
Agenda2004-26-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282593_a_283922]
-
olari; o îndeletnicire care era în floare pe vremea când Lucian Blaga poposea pentru prima dată, aici „ca să văd un atelier“. Olarul învârtea cu piciorul lângă vatra sa o măsuță rotundă, în mijlocul căreia pusese lut moale, cât o pâine; „forma ulciorului țâșnea zveltă și sprintenă, olarul trebuia doar să sufle duh peste făptura lui de lut“. Această experiență se va regăsi peste ani în poezia „Olarii“ („Neîntrecutele trepte“): „Olari ei sunt, sortiți să-nmoaie lutul/Ca niște zei întârziați și blânzi
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
printre grămezile de lemne tăiate, si recunoscînd glasul lui Sofronie, zisese: - Sofronie, taica, da^ lungă mai fu și ziua asta... Credeam că nu se mai isprăvește... Sofronie nu spusese nimic. Îl ajutase să se ridice. Îi luase toporul, strînsese străchinile, urciorul cu apă, care era gol, si tinîndu-l de mînă, ieșise cu el din pădurea umbroasa în seara senina pe cînd soarele roșu, parcă obosit de cursă lui pe cer asfințea. Simțind lumina soarelui în apus, Iosaf întreba orbecăind cu un
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
am mai avut dreptul să lucrez în vreo redacție, nici dreptul de a-mi părăsi domiciliul tîrgujian. Apollo îmi făcea un semn încurajator, în cîmpul semiotic mai larg al uriașelor schimbări îmbucurătoare ce se vesteau. Însetatului i se întindea un ulcior cu apă, flămîndului i se dăruia un codru de pîine. M-am apucat îndată de treabă și - martoră stă colecția hebdomadarului - am izbutit, preț de cîțiva ani, să-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
s-a prăbușit din cer,/ Sîngele tău, iubito, băut de crai/ Și peste mine stigmat" (Talita Kumi). Ori: "Numele celei mai mărunte era un miros/ Venit din uterul unei negrese/ Cu părul strîns cu o eșarfă/ Înmuiata în marea din ulcioarele grecești,/ Acolo unde și eu mi-am scris/ Maledicție și ruga pe nisip" (Desfătare). Damnatul își supralicitează cruzimea, ca și cum un primitiv și-ar pune pe chip o mască fioroasa: "Din morți îmi vine să gust tare./ Șunt că o invincibila
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
robilor, pe munte, Gudal, bătrânul, și-a durat Castel de ziduri aparat, Ca veacurile să le-nfrunte. Pe culmi și-n văile adânci, Cad umbrele-i înalte, drepte, Din turn către Aragva-s trepte Șerpuitor tăiate-n stânci ; Pe ele, cu ulciorul, seara, Cu ceadra fluturând spre brâu, Prințesa tânără, Tamara, Scoboară sprintena la râu. VI De ani, puternicul castel Privește mohorât seninul ; Dar azi e chef și larmă-n el, Zurnaua sună, curge vinul ; Gudal azi față și-o mărită ! Toată
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
norii. În strălucirea aurorii, Cănd fumul peste vai lățit Se pierde-n pulberea luminii, Si, înturnați spre răsărit, La ruga cheamă meuinii Când clopotul, cu glas răsfrânt, Prin limpezimea dimineții, Trezește lin locașul sfânt Când de pe munți, cu-al ei ulcior, Gruzina, ca un vis al vieții, Scoboară zvelta la izvor, Atunci, pe creștete zburlite Purtându-și neaua de cleștar, Înalte piscuri zimțuite Se zugrăvesc pe cerul clar, Și-n asfințitul străveziu Se înveșmântă-n purpuriu; Deasupra lor măreț inrumpe Și
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Vâlcea), Pisc (Ilfov), Vălsănești, Stoenești și Curtea de Argeș (Argeș), Târgul Jiu și Gălișoaia (Gorj), Calvini și Mânzălești (Buzău), Sisești (Mehedinți), Hălmăgel și Bârsa (Arad) Până la sfârșitul acestei luni, pașii vizitatorilor vor fi purtați prin Casa de Piatră, dar și prin „Sala Ulcioarelor”, „Sala Farfuriilor și a Castroanelor”, „Sala Oalelor și a Ulcelelor”, „Sala Cahlelor”, „Sala Multiculturală Laolaltă” sau prin „Sala Interactivă” destinată jucăriilor din lut, loc în care copiii vor putea modela jucăria preferată privind originalul aflat în expunere.
MTR: Expoziții noi, în miez de vară () [Corola-journal/Journalistic/22239_a_23564]
-
scrisul." Tot felul de influențe se pot descoperi în poemele Sandrei Mihaly, numai că satisfacția de a le descoperi e repede "adumbrită" de senzația de caricatură fără conștiința actului caricării. Un poem începe cu motivul urnei lui Keats autohtonizate în "ulcior ars și blînd" pentru a se deșira apoi în versuri scurte, sacadate, fără sens, fără imagine, cu o sintaxă răsucită care vrea să treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul e rar
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
și-a pieptănat părul, și-a pus turban în cap și s-a îmbrăcat cu hainele ei de veselie... Apoi... își puse colierele, brățările, inelele, cerceii și toate podoabele ei... Și dădu roabei sale un burduf cu vin și un ulcior cu undelemn, turte de smochine și pâine de grâu curat..." Astfel pregătită, însoțită de roaba ei, văduva lui Manase, teribilă, în culmea frumuseței sale redbândită spre a-și răpune dușmanul, se apropie de poarta asirienilor. ,, Și ei o opriră și
Despre Femei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15715_a_17040]
-
a încercat pe păunașul codrilor pofta de altă proprietate decât a frunzei smulsă cu aceeași mână cu care o ducea la buză, ca să cânte, pe când industrioasa ginte feminină ce-l înconjura trecea în sus și în jos pe poteci, cu ulcioare, către și de la izvor. Cu a cărui apă vie își spălau chipul și pregăteau nutritiva supă de urzici. Afară de femei și de oi, totul era în comun - codru, zăvoi, izlaz, baltă și brazdă - poate și cu excepția modului de locomoție, calul
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
05 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Printre gânduri nerostite Dintre sute de catarguri Care zboară-n Absolut Rătăcite-s printre valuri Gândurile ce-am avut, Dintre gânduri nerostite Care vor să plece-n zbor, M-am ales pe nesimțite Cu ulciorul plin de dor.. Din speranțe împlinite Am făcut amplu catarg, Pentru vise împietrite Precum valurile-n larg, Și precum un far la țărm Scoteam litera-n lumină, Boala gândului o sfărm O transform în rădăcină, Să rămână printre valuri, Amintirea
PRINTRE GÂNDURI NEROSTITE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382790_a_384119]
-
-și are steaua ei pe cerul viselor? 1604. Paradisul este împărăția patimilor iar infernul lumea părăsită pentru totdeauna de acestea. 1605. O lume fără patimi ar fi mai înainte de toate o lume fără de iubire. 1606. Patima este izvorul care umple ulciorul visului Iluziei Vieții. 1607. Patima este mântuirea de sine a visului. 1608. Patima este miracolul prin care omul a învățat să iubească. 1609. Patima este farmecul deșertăciunii acestei lumi. 1610. Nu vei găsi nicăieri mai multe flori ale cuvintelor decât
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
acestor patimi. 1622. Care artă nu-și are patimile ei? 1623. Prin patimă frumosul a devenit o cale ce duce dincolo de ceața deșertăciunii acestei lumi. 1624. Patima divinității nu poate fi decât absolutul. 1625. O divinitate fără patimă este un ulcior fără apa. 1626. Doar cel ce nu pătimește nu trăiește. 1627. A ne depărta de înțelesul patimilor înseamnă a ne depărta de noi înșine alegând cale pribegiei pe meleaguri străine sufletelor noastre. 1628. Patima este pridvorul dorului. 1629. Care patimă
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]