5,781 matches
-
mă corecta ori îmi spunea „bravo”, ștergeam și scriam ce mi se mai cerea. Traista era lucrată de mama, din pânză rezistentă, probabil din doc, atât de bună, că mă puteam apăra de câini uneori, că erau destui pe o uliță pe care o străbăteam mai mult în fugă, frică mare având de ei, după ce mă tăvăliseră odată prin țărână. Nu erau drumuri asfaltate în cartierul Bold din Caracal în acele vremuri. Puțini copii aveau ghiozdane, unele din tablă fiind. Le
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
dat certificat cu Vorzug, adică bine, clasificandu-l al 5-lea printre 82 de școlari. Încă de acum școală nu i-a prea priit micului Mihai, pentru că a fugit la Ipotești. În dorul lui după satul natal, după vecini și ulița copilăriei, dar mai ales după perele din părul lui Isăcescu, vecin cu gardul lui, toate acestea și mai ales dorul de mama l-au făcut să plece pe jos atâta drum până acasă. L-au adus, firește, înapoi, după ce Gh.
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
măr de "dușmani”. Alte jocuri ale copiilor erau - cum se întâmplă - imitarea mijloacelor de locomoție înaintate, datul pe gheață, iarna, joc la care Mihai căzu odată așa de rău, încât leșină, sau "de-a poștă", pe care o văzuseră pe ulițele Cernăutilor. Doi băieți erau înaintași, doi rotași și unul surugiu. Poștalionul, construit de băieții în gazdă la Burlă, tatăl profesorului din Iași, era din scânduri, cu oiște în cruce și hamuri de sfoari petrecute prin gură "căilor". Cursa pornea pe
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
științele naturale despre maimuțe, se cățărau în nuc spre a le pricepe mai bine mișcările . Prietenii îl rugau să joace cărți, chiar pe bani: ferber cu santel și fără. Mânați de unul Lozinschi, se duceau în beciul unui crâșmar din Ulița Jidoveasca, cu firma "La cocosul roșu” . Aici, într-o hruba fără ferestre, așezați pe un poloboc răsturnat, jucau cărți la lumină unei lumânări de seu înfipte într-un cartof mare. Lozinschi, înțeles cu crâșmarul, le lua bani, straie sau cărți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
în „Aesopicae” (volum reeditat în acest an și sub formă de supliment al importantei reviste de cultură focșănene, „Oglinda literară”); un text epic în care personajul principal este celebrul gânditor, aproape mitic al Antichității, coborât cu arme și bagaje pe ulițele Iașului postmodern al secolului XXI. Avem în față un text surprinzator care aparține, prin complexitatea sa, postmodernității. Aspectul ironic ne trimite către alte texte ale modernității, de data aceasta, pe care autorul le privește cu ocheanul întors - mă gândesc la
ESOPIA POSTMODERNITĂŢII de EMILIA CHIRIŢĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/emilia_chirita_1488869248.html [Corola-blog/BlogPost/377603_a_378932]
-
ar fi văzut El Gândindu-se cu alean Aceea minune "Sară de Deal". L-am căutat pe Eminescu Pe străzile întortocheate Ale Vienei sau de la Berlin, Să-i aflu urmele prin toate, Pe lungi, istovitoare drumuri, În biblioteca Humbold Pe ulițele Bucureștiului, La Blaj acolo-n mică Romă În inima Ardealului. Am rătăcit pe Canal Grande, Doar, doar îi voi auzi râsul Mereu alături de acel Chibici, Ce-l însoțea-n Veneția Pentru că erau buni amici. Și tare-mi este dor de
DOR DE POET de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dor_de_poet_rodica_elena_lupu_1326556991.html [Corola-blog/BlogPost/361300_a_362629]
-
la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar veni greu să plec, să reiau viața de profesor de țară, să trăiesc în praful de acolo, sau pe ulițele desfundate când plouă. A fost o experiență frumoasă într-un fel, romantică, acolo te-am cunoscut și pe tine, dar nu mai am chef să o repet. Nu ai nici o perspectivă, asta este principalul motiv. Aș rămâne un simplu profesor
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cumpana_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era ... XX. MOȘU" CHIRCUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015. Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
în toată Loviștea. Porecla asta i s-a tras de la mama lui, Chirculeasa, care era fata lui Chirca Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni. Citește mai mult Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Satul sărac se întinde pe dealuri și se lasă apoi spre vale trecâd pârâul de o parte în alta printr-o mulțime de poduri și punți .Casele de chirpici majoritatea asemănătoare prin arhitectură sunt așezate de-alungul străzilor,înșiruindu-se pe ulițe mici și întortocheate unde noroiul trece peste încălțăminte în anotimpul ploios.Duzii erau pomii pe care îi vedeai orișiunde ți-ai fi aruncat privirea și din care vara se auzeau glasuri cristaline. Distanța mare față de cel mai apropiat oraș era
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie. - Sară bună, Ioane! Mere, mere?! - N-apo’ cum să nu meargă, ce-i dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua următoare. Se uită pe ulița... Prin poartă trecea Ion al Sântului, un vechi camarad cu care făcuse armata, acum patruzeci de ani, la artilerie.- Sară bună, Ioane! Mere, mere?! - N-apo’ cum să nu meargă, ce-i dupe ea, mă! Hâtru și scump la vorbă
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
ziua-ntreaga cu fluturii de varză și libelulele turcoaz lângă râul plin de lișița, Până noaptea târziu, cănd orchestră de greieri invada grădina casei mele, Iar mirosul de Regina-nopții îmi gâdilă suav nările. Îmi chemăm prietenii toți pe stradă, Cotrobăiam ulițele, mergeam la scăldat tragand-o de lanț pe Fetiță, cățelușă mea bătrână cât veacul. Mă cătarăm în copaci, furând cireșe și gutui în pârga, Alergând de vecinul Stan sau paznicul livezii Care ma amenință ocărând cu bâtul lui lung cât
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431945273.html [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
sau Cămulete, fără nicio legătură de rudenie cu Ficu. Acest loc se află peste drum de gospodăria lui nea Ilă și între cele ale lui Neluț Sima și Găzaru, ultima fiind despărțită de aceea a lui Ficu de intrarea pe ulița Capu’ Satului. Este însă posibil ca și acest teren să fi aparținut în vechime aceluiași Teșcuț și ajuns în posesia unui Cojocaru prin vânzare sau înrudire pe linie feminină. Așadar, un teren vast, situat în Capu’ Satului și pe care
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017 Toate Articolele Autorului Tăcute râuri curg spre mări albastre Purtând pe unde doruri și-amintiri Departe-i vremea tinereții noastre Departe-i ziua când eram copii. Mi-e dor ades de praful de pe uliți Pe care îl călcam jucând șotron De cântec pe-nserat sub bolta lunii De dimineți cu soare în pridvor. Aș vrea să mai urc dealul ca odată Cu-ai mei vecini să mai culegem fragi Depănușind porumbul iar la clacă Să
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1489866228.html [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
cu mare succes, piesa „Puterea Ceții”, după piesa „Striptease” a dramaturgului polonez Slawomir Mrojek. *** Alexandru Mirodan, în renumitul său „Dicționar neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română” (volumul 1) vorbește despre marele poet israelian în termeni elogioși. Citez[2]: „Pe ulița scriitoricească el (Shaul Carmel - n.m.) aduce culoarea (fără de care peisajul ar fi cenușiu), zgomotul și furia (fără de care viața ar fi prea tăcută), precum și un iz de mititei la alegeri pe vremuri, sau Moși (fără de care întâmplările ar părea insipide
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Shaul_carmel_fericitul_care_pleaca_.html [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra zării de dincolo de creștetul zăvoiului. La fântâna din colț, o fată din flori și-afundă sânii în zornăitul apei din palma ciuturii. Lângă ea, ulița mare își scutură praful de pe genunchi. Ici-colo iarba trage să moară. Despletite, sălciile se roagă pământului să le arate rădăcina ploii. Soarele trece pârleazul către amurg. Căldura și-a mai răcorit sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vreme_estivala_george_baciu_1340039472.html [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
Dumnezeu și uneori câte un nepoțel de care are grijă până îl vor lua părinții în Spania sau în Italia unde se descurcă și ei cum pot, dar nu uită să strângă banul pentru casa din sat. E adevărat că ulița a rămas, de cele mai multe ori, prăfoasă ca în copilăria lor, deși ei plătesc impozite locale, chit că nu-și achită taxe de pensie și poate că nu o fac gândindu-se că punând un ban deoparte își vor trăi bătrânețile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/satele-noastre-dragi/ [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
spre jurizare și nominalizate pentru premiere, LSR a stabilit acordarea următoarelor premii pentru volumele apărute în 2014: I. Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru poezie: 1. Ovidiu Vasile - „Sărutul înfloritˮ 2. Mihaela Aionesei - „Insomniile bufnițeiˮ 3. Sandu Cătinean din Bonțida - „Ulița cu trandafiriˮ ÎI. Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru proza scurtă: Dorina Vladi - „Bisturiul și vioaraˮ III. Premiul Ligii Scriitorilor din România pentru român: 1. Adela Sturza - „Între două lumiˮ 2. Virgil Stan - „Parfum de orhideeˮ IV. Premiul Ligii Scriitorilor
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2014 de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1424080388.html [Corola-blog/BlogPost/379389_a_380718]
-
de-abia acum făceau cunoștință. Erau prea mulți pentru un sat așa de mic. Începea procesul de eliminare a celor mai slabi, de către cei mai puternici. Acest Ionică Mitroi pe care l-am cunoscut mai bine că locuiam pe aceeași uliță, era un tip de haiduc, în stare să ridice singur căruța de jos și să plece cu ea în spate. Cred că ar fi putut să bea singur o damigeană de vin și pe urmă să se apuce de treabă
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
Acasă > Cultural > Tradiții > CORINDATUL CU BANDA ÎN MACEA DIN PUSTA ARADULUI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vechi de sute de ani când săniile spulberau neaua și băteau ulițele iar caii împănați trăgeau din clopoțel , să iasă găzdoii afară acest obicei nu s-a alterat, din contră!Veniți la Arad la Târg Bandă a cântat cu Cete de fete și feciori din Ansamblul Edera, cu saxofon și doba corinde
CORINDATUL CU BANDA ÎN MACEA DIN PUSTA ARADULUI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1482295601.html [Corola-blog/BlogPost/368709_a_370038]
-
pi chicior! Lasă că nu-i grabă. Tată-tu o să mai rabde, că n-o fi prima dată. Are la el o sticlă di rachiu cu care o să-și ostoiască pofta de mâncare. - Văleu, mamă, ce moale-i glodu' pi uliță!. Mai bine era dacă legam boii la sanie ... Aș ajunge mai repede la stână, își dă cu părerea copilul cel răsărit, aproape un flăcău. -Ți-o rămas gându' la omăt, Ioane! Mai bine ia sama să nu te tragă boii-n
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cum_a_murit_nica_ionascu_amintiri_mo_gheorghe_parlea_1334142241.html [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
prispă cu luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi, adormeam greu. Gândurile mele fugeau aiurea, explorând cerul cu minunățiile lui sau viața de noapte a naturii care parcă se deschidea misterelor... Într-un
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
la țară în Dobrogea, când am revenit în mediul în care am crescut și m-am format ca intelectual, mi-ar veni greu să plec, să reiau viața de profesor de țară, să trăiesc în praful de acolo, sau pe ulițele desfundate când plouă. A fost o experiență frumoasă într-un fel, romantică, acolo te-am cunoscut și pe tine, dar nu mai am chef să o repet. Nu ai nici o perspectivă, asta este principalul motiv. Aș rămâne un simplu profesor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405008334.html [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]