2,743 matches
-
de conducere, un brevet de pilot, două mii de euro și patru mii de lei. Într-adevăr, se numea Mihai Romanescu și locuia în Brașov. Avea cincizeci de ani. Acum știa de ce avionul acela care trecea pe deasupra dealului cu aluni și ulmi i-a declanșat o stare formată din neliniște, dor și oarecum furie, că un accident aviatic, în sudul Germaniei, îi transformase viața. Închise ochii. Conducea aeronava cu destinația Bruxelles. O priveliște superbă se derula pe pământ, el atingea norii, se
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xii_gina_zaharia_1368562160.html [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii Ca un ostrov de cuiburi sub streașina-nvechită, Îl străjuiau din muchie, doinindu-i pururi ulmii Și-l încingea pe vale pădurea de răchită...” „Cât să pot descoperi eu însumi înapoi- va declara poetul- mă văd un copilaș stând singur într-o poiană cu flori sălbatice la marginea unei gârle...stau pe un mal de flori
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
liniște nefirească - animalele dorm la umbra deasă a pomilor iar păsările se scaldă în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la un loc) și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
afectiva, portretul sau uman. Proprietățile lui Mihnea Boerescu sunt o salba înșirata la poalele pădurilor sau oglindita în subcerul din lacuri, la vestul Bucureștiului ori în localitățile: Domnești, Bragadiru, Bolintin Vale, Bolintin Deal, Crivina, Malu Spart, Mihai Vodă, Băleanu, Berceni, Ulmi, Trestieni, Ghionea, Poenari, Săbăreni, Grădinari, Tântava, Dragomirești Deal, Joița, Bacu. Cel care și-a devenit sieși stăpân, nemailucrând pentru nimeni altcineva, niciodată, împarte timpul tranzacțiilor imobiliare în timpul dinaintea lui și timpul de după el. La mijloc e timpul profesionistului în domeniu
ÎNTR-O LUME A MELCULUI CIVILIZAŢIEI, CE NU-ŞI RETRAGE COARNELE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Intr_o_lume_a_melcului_civili_aurel_v_zgheran_1376399814.html [Corola-blog/BlogPost/364323_a_365652]
-
tărâm pentru mine, unde aerul balsamic îmi umplea plămânii de sănătate și voioșie. Atâtea zile luminoase, de dulci și parfumate am petrecut aici! Fiecare colț al grădinii, îmi oferea priveliști încântătoare. Dimineața, ascultam uguitul turturelelor ce-și aveau cuibul în ulmul bătrân din fundul grădinii. La prânz, urmăream foșnetul de mătase al aripilor diafane ale fluturilor ce se odihneau în brațele florilor încărcate de miresme și dulceață aromitoare. Pe seară, sub mărul din grădină, cântecul sublim al unei păsări necunoscute , picura
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gradina_fermecata_floarea_carbune_1355303425.html [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
Și se strâng în câte-o haită Iar apoi te trag pe roată! Nu mă plâng, nu te reclam Parc-am fi făcut un pact Că la fiece impact Urlă un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_ca_un_zid_ion_untaru_1326705455.html [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
Soarele se răsfăța, frângându-și razele de stânci. Se zăreau carele cu mere traversând dealuri și viile golașe amestecându-și corzile ca un cântec de bețiv. Un câine ciobănesc își plimba mioarele, iar sus de tot, la poalele cerului, câțiva ulmi își verificau înălțimile. Pădurile făceau inventarul vreascurilor și al noilor chiriași. Am făcut stânga-mprejur și m-am frecat la ochi. David dispăruse. Nici tânăra aceea nu mai era. Am început să-l strig. Vântul se arăta distrat și o
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
EDUCAȚIONALĂ, TIMIȘOARA, a avut loc ÎNTÂLNIREA CULTURAL-LITERARĂ în cadrul proiectului „GUSTURILE DUNĂRII: PÂINEA, VINUL ȘI ALTE PLANTE“ Profesoara Doina Drăgan, președinta LSFTB, în cadrul cuvântului de deschidere a urat bun venit celor prezenți după care a invitat pe Carmen Stadelhofer, profesor universitar, Ulm, Germania, președinte DANET să spună câteva cuvinte despre noul proiect. Profesor universitar Carmen Stadelhofer a prezentat inițial Asociația Internațională DANET după care a vorbit despre proiectul internațional „Dunărea dorită“ unde s-au implicat toate țările dunărene, aducând mulțumiri celor ce
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1449525750.html [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
nu intre duhul rău pe horn. Pe prima lucrare văzută era scrijelit, abia se observa un serafim cu șase aripi. Icoana de vatră reprezintă o sculptură în lemn, nu este pictură. Este făcută din lemn de esență tare (stejar, frasin, ulm, carpen, salcâm), rezistent la cald, rece, fum. Se execută după o tehnică specială. Lemnul este tratat cu ceară de albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Mihu Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Desțelenește, Doamne! Desțelenește, Doamne, holda, Că prea demult n-a fost lucrată Iar vinul nu-și mai află molda Și grâul nu-și află covată! Desțelenește, Doamne, ulmii, Că prea i-au spintecat din drujbă Și-au prea ucis podoaba culmii Fără regret și fără slujbă. Desțelenește, Doamne, cerul, Că prea se-ndură de păgâni, Le dă senin, iar nouă, gerul, Sărmanilor oșteni români. Desțelenește, Doamne, trupul, Că
DESȚELENEȘTE, DOAMNE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1463132288.html [Corola-blog/BlogPost/381658_a_382987]
-
amfiteatru verde care privea spre acest perete. Straturile orizontale de gresie alternau cu cele de argilă pe toată înălțimea peretelui. Nu se putea coborâ pe acolo , așa că am luat-o pe ocolite coborând printre fagii falnici amestecați cu mesteacăn și ulm , până în fundul văii , unde o mocirlă rece și plină de brusturi îngreuna accesul curioșilor. Întrucât la sfatul prietenului ne luasem cizme de cauciuc nu a fost nici o problemă să traversăm zona mocirloasă și să ajungem la baza peretelui. Priviți de
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470252830.html [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
că, în spatele fiecărei existențe, se află un „glas”, o „conștiință”, că Natura este plină de farmec și de inteligență. Când eram copil, păsărelele veneau în corcodușul de lângă prispă și în trandafirii din fața casei, unde cântau, special pentru mine... Primăvara, în ulmul de la colțul casei cântau turtureaua, pupăza și, uneori, cucul. Chiar și azi am vrăbiuțe care-mi vin la geam, ciripind vesel deși stau la bloc. La ușa casei de la intrare am un cuib de rândunele, la etajul patru. Am și
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1444460707.html [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
celor care se întorceau târziu la castel. Trecând de poartă ai impresia că te afli într-o împărăție a lumii vegetale. Umblând pe alei poți privi arbori și arbuști specifici unor zone îndepărtate ale lumii: sălcii pletoase, specii de plopi, ulmi, pini, arbore de hârtie, ginko-biloba, chiparoși, tuia, smochini, magnolii, liliac. Pe ziduri se cațără viță-de-vie sălbatică, iederă și luleaua turcului. Un miros vegetal, umed și cărnos, cu esențe din cele mai diversificate, în care se simt uneori gustul și mirosul
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
și iluminează peisajul, prin coroana aplecată spre vilă pare a-i oferi protecție, prin trunchiul mai înalt decât aceasta pare a se aventura spre înălțimi, încercând să înscrie peisajul în miracolul cosmic. Lângă vilă pot fi admirați și alți copaci, ulmi bătrâni și rămuroși. Ne reține atenția, în mod deosebit, unul din ei cu tulpina și ramurile bifurcate succesiv. Când cobori de la vila prințului Nicolae un pârâiaș cade peste stânca terasată și izvorăște susurând din zidul de lângă magnolia bătrână ale cărei
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cutează, sperând să mai găsească acea dorită oază unde să-ngenunchez ca-ntr-un altar. Regretul e nisipul în bice prefăcut ce mă plesnesc întruna fără milă. Și totuși încă-n gânduri un rest de clorofilă se vrea-ntr-un ulm, în plin deșert crescut. Hecate Am fost cumva Hecate? Îmi pare c-am avut ca ea două destine diferite. Iubirea și-altruismul păreau că-s logodite în sufletul meu blând, la început. Împrăștiam lumină și dăruiam din plin sămânță roditoare
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429124736.html [Corola-blog/BlogPost/372920_a_374249]
-
Articolul 2 Ministerul Educației Naționale va adopta măsurile necesare pentru îndeplinirea dispozițiilor prezentului acord. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 23 noiembrie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM SPINEANU Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 22 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PAULA IVANESCU ACORD 28/06/1998
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123219_a_124548]
-
art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, ANDREI IOAN CHILIMAN Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU București, 20 iulie 1999. Nr. 138. Anexa 1 A. Coeficienții de ierarhizare ai soldelor de funcție, pentru unele funcții specifice apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale (structuri militare) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Nivelul Coeficientul crt. studiilor de ierarhizare Funcția Gradul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170173_a_171502]
-
Acasă > Poeme > Devotament > NEȘTIUTA Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Te-ai născut într-o toamnă-n pădurea cu ulmi Sub averse de ploaie ce se-mpotriveau Rădăcina-ți purtai spre a cerului culmi Când în palme de zbor nume ploaie-ți puneau! * Sub un cer mohorât de necazuri brăzdat Ai crescut că lumina din zorii de zi Cu glas
NEȘTIUTĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1423075889.html [Corola-blog/BlogPost/376050_a_377379]
-
mărturisesc covoarele de pe tablouri și pe care pășim cu mintea ―, geometria or(do)nează domesticul ca și închipuirea. Așa cum, de pe jos, și-a înălțat artistul gorjean infinitatea (Coloana fără sfârșit) în spațiu-timp, tot așa și ecuațiile prusace ale fizicianului din Ulm aveau să tulbure ochii privitorilor în stele. Îndrăznește V. G. Paleolog: „Datorită lui Brâncuși, sculptura, la fel ca și filozofia, bate la porțile adevărurilor esențiale și primare, părăsind ambiția minoră de a oglindi, mai mult sau mai puțin fidel, chipul
LECŢIA LUI EINSTEIN de DAN CARAGEA în ediţia nr. 862 din 11 mai 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_eins_dan_caragea_1368313881.html [Corola-blog/BlogPost/354316_a_355645]
-
Și se strâng în câte-o haită Iar apoi te trag pe roată! Nu mă plâng, nu te reclam Parc-am fi făcut un pact Că la fiece impact Urlă un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică
DESTINUL de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Destinul.html [Corola-blog/BlogPost/359489_a_360818]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > MARIN VOICAN-GHIOROIU - STRADA VECHE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Stradă veche, -mpodobită Cu teii falnici și bătrâni, Cu cișmea sub patru ulmi ... Ai văzut pe-a mea iubită? Stradă veche, de-altădată, Ce ești tristă și pustie! Draga mea, cum o să vie, Dacă ești întunecată? Stradă veche, pietruită, Și cu bănci de lemn la porți, Unde sunt copiii? Poți Să-mi spui
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_strada_veche_marin_voican_ghioroiu_1358153627.html [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
Și de pe bolta înroșită ... Ne-a trimis a ei lumină; Eu fac dragoste deplină, Și petrec cu-a mea iubită. Acum strada veche este Tot mai tristă și pustie; Poate-vreunul ca să-mi știe, Cum sfârși a mea poveste? Numai strada, ulmii, teii ... Mai țin minte cum a fost; Astăzi o știau pe de rost, Bătrânii și prichindeii, Când se plimbă câteodată Pe străduța învechită; Numai casa-i părăsită Iar fereastra-i încuiată. Of! în vechia noastră stradă, Ea nu vine, nu
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_strada_veche_marin_voican_ghioroiu_1358153627.html [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
căderea ruginei în viile Odobeștiului pe Fănuș Neagu... toți aceștia ar fi luat pentru cronici din vistieria limbii române, nedescuiată oricui, metafore și le-ar fi înjghebat în romane ori poeme pentru voinicul folclorului românesc, neîndoit de spate, ca un ulm alb ce a dat cântecului românesc frunze din coroana lui, tăind vântul sus în vârful care atinge obrazul văzduhului. Nicolae Furdui Iancu e românul cel mai român, e o tâmplă a Albei Iulia pe care anină icoanele neamului, cântecele de
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397648291.html [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
simt cum iubirea-mi urcă-n sânge și în limfă. Poate atunci a sosit valul până-n ochii tăi marini, Ca să înțelegi tot rostul alergării înspre culmi, Luna, în târziul nopții, dezbrăcată în țarini Varsă o lumină rece din pădurile de ulmi. Referință Bibliografică: Simfonia unor vorbe / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 485, Anul II, 29 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SIMFONIA UNOR VORBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Simfonia_unor_vorbe_llelu_nicolae_valareanu_1335765210.html [Corola-blog/BlogPost/361974_a_363303]
-
Toate Articolele Autorului DE-ÎNVIERE Coboară îngerii ,coboară La Mănăstirea Lainici de-Înviere Chiar dacă stânca-i rece,te-nfioară În suflet pace-adâncă se scoboară Când cu Lumina Smeritul Stareț trece O bucurie mare se revarsă Cântă și piatră dintre brazi și ulmi Totul se umple de-ndumnezeire Iar ,,taina-nsuflețită de simțire’’ Se urcă până sus pe-nalte culmi Vino, aici creștine fără teama Sfanțul Irodion te cheamă Să-ți dea lumină,pace și putere Vino, la Mănăstirea Lainici de-Înviere ! Referință Bibliografica
DE-INVIERE de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1462024043.html [Corola-blog/BlogPost/382202_a_383531]