267 matches
-
de Bonar Law (premier), Stanley Baldwin (ministru de Finanțe) și lordul Curzon (la Externe) (octombrie). În Irlanda este proclamat oficial Statul Liber Irlandez (Irish Free State) care nu include cele șase provincii protestante din nordul insulei (cunoscute sub numele generic Ulster) și care îl au ca premier pe Sir James Craig (decembrie). // Moare la Londra magnatul presei, lordul Northcliffe; imperiul său de presă revine prin moștenire fratelui său, lordul Rothermere. // Se înființează British Broadcasting Company. // Apare la Paris romanul Ulysses al
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și se retrage din politică, fiind acuzat de adversarii săi politici de colaborare cu autoritățile. În 1912, prin introducerea în Cameră de către liberali în timpul guvernării Asquith a proiectului de Home Rule, respins pentru a treia oară de protestanții unioniști din Ulster și de conservatori, partidul suferă o înfrîngere de imagine, proiectul fiind amînat în 1914 pînă la încheierea războiului. Pe toată durata Primului Război Mondial, naționaliștii irlandezi (acum conduși de John Redmond) sprijină cu loialitate efortul de război al guvernelor Asquith și Lloyd
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pronunțat și în favoarea unui referendum pentru acceptarea populară a unor politici fiscale, pe fundalul disensiunii dintre apărătorii liberului schimb și promotorii politicii economice protecționiste. L-a înlocuit pe Balfour la conducerea opoziției liberale în 1911 cînd a sprjinit facțiunea din Ulster în respingerea autonomiei Irlandei (Home Rule). În timpul războiului, a deținut funcția de ministru pentru Colonii în cabinetul de coaliție Asquith (1915-1916), precum și postul de ministru de Finanțe în guvernul Lloyd George (1916-1919). În 1919, a fost, alături de Lloyd George, unul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Myth and Reality, Cardinal 1991 Charles de Gaulle, War Memoirs, vol. 1: 1940/1942. Collins 1955 Charles de Gaulle, War Memoirs, vol. 2: 1942-1944, Weidenfeld & Nicolson 1959 Charles de Gaulle, War Memoirs, vol. 3: 1944-1946, Weidenfeld & Nicolson 1960 James Loughlin, Ulster Unionism and British National Identity Since 1885, Pinter 1995 John W. Blake, Northern Ireland in the Second World War, Blackfriars Press, Belfast 1956/2000 John Belchem, Richard Price (coord.), A Dictionary of Nineteenth-Century, Penguin 1996 Jeremy Black, The World in
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
25 Congreve, W.T., președinte Irish Free State 118 Connolly, James 41 Conroy, John 9, 10 Constantin I al Elenilor 50 Coolidge, Calvin, președinte 122 Cooper, Henry, boxer 237 Cradock, Sir Christopher, amiral 104, 283, 284 Craig, James, premier în Ulster 120 Curzon, George Nathaniel, lord ~ 41, 86, 119 Da Costa Cabral, António Bernardo, general 48 Dalai Lama, cel de-al 13-lea ~ 280 Darlan, François, amiral 169 De Gaulle, Charles 154, 166, 172, 177, 179, 301, 379 De Valera, Eamonn
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
trebui să scoatem un material de douăsprezece pagini de acolo. Frieda Kiely era un designer irlandez care vindea foarte bine în străinătate. Făcea confecții inedite și superbe în același timp; pânză irlandeză combinată cu șifon ușor ca fulgul; material lucios Ulster alături de mătase; mâneci tricotate care ajungeau până la podea. Efectul era unul romantic și sălbatic. Un pic prea sălbatic pentru Lisa, de fapt. Dacă plătești asemenea prețuri - nu că ea ar da vreodată asemenea bani -, mai bine mergi în vizită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fost sorgintea unor mari binefaceri. Fără a diminua importanța sau a tulbura fundamentul proprietății, cu toate acestea din unele puncte de vedere și mai ales sub influența anilor răi din urmă, protecțiunea acestui act n-a fost suficientă fie în Ulster, fie în alte provincie. Vă recomand dezvoltarea progresivă a acestor pricipie conform cu trebuințele Irlandei întru cât privește relațiunile proprietarului [și ale] posesorului și făcând sforțări eficace spre a da, grație achizițiilor de pământ, la o parte mai mare de populație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și subarendărilor din marile latifundii. Datorită slăbiciunii micii proprietăți și exploziei demografice, loturile arendate țăranilor În condiții oneroase erau infime, asigurând cel mult subzistența precară a celor care le lucrau. În același timp, lipsa unei industrii irlandeze mai Însemnate (cu excepția Ulster-ului) nu lăsa acestei țărănimi altă șansă de evadare decât emigrarea În Anglia sau peste ocean. Acuta polarizare de ordin social se Împletea cu cea națională și religioasă. Marii landlords erau cu precădere englezi, care Își datorau proprietățile unei politici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Anglia”, dar este recunoscut totuși de către guvernul britanic și se bucură de toate drepturile politice. Până În ziua de astăzi, imaginea Irlandei, altfel destul de firavă și puțin cunoscută În România, a păstrat puternice conotații politice, legate de naționalismul irlandez, problema Ulster-ului, terorism, diferende etnice și confesionale. După cum am Încercat să evidențiez În aceste pagini, ele Își află rădăcinile În prima jumătate a secolului al XIX-lea, când ecoul realităților irlandeze s-a bucurat de o audiență extrem de extinsă la românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
țărilor este semnificativă: bineînțeles, În fruntea celor date ca exemplu figurează Germania nazistă. Urmează imediat Statele Unite și politica lor (Brown, 1973) față de triburile indiene, apoi denunțarea atitudinii Israelului față de palestinieni, a politicii de apartheid din Africa de Sud, a poziției Marii Britanii În Ulster etc. Dacă relațiile internaționale o cer, o tăcere de câteva decenii se poate lăsa peste un genocid despre care câteva publicații au scris pe scurt. Așa s-a Întîmplat cu masacrul armenilor săvârșit de Turcia Între sfârșitul secolului al XIX
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Laburist 191 5. Partidul Ecologist 193 XI Irlanda de Nord 196 1. Introducere 196 2. Poziția principalelor partide nord-irlandeze față de Comunitatea Europeană 198 2.1. Partidul Social-Democrat Laburist (Social-Democrat and Labour Party SDLP) 198 2.2. Partidul Sinn Fein 200 2.3. Ulster Unionist Party 203 2.4. Democratical Ulster Party 205 3. The Good Friday Agreement 208 4. Concluzii 211 XII Armata Republicana Irlandeză patrioți, sau teroriști? 214 1. Începuturi. Prima Armata Republicana Irlandeză (1919-1921) 214 2. Moderați și radicali. Cea de-
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Irlanda de Nord 196 1. Introducere 196 2. Poziția principalelor partide nord-irlandeze față de Comunitatea Europeană 198 2.1. Partidul Social-Democrat Laburist (Social-Democrat and Labour Party SDLP) 198 2.2. Partidul Sinn Fein 200 2.3. Ulster Unionist Party 203 2.4. Democratical Ulster Party 205 3. The Good Friday Agreement 208 4. Concluzii 211 XII Armata Republicana Irlandeză patrioți, sau teroriști? 214 1. Începuturi. Prima Armata Republicana Irlandeză (1919-1921) 214 2. Moderați și radicali. Cea de-a Doua Armata Republicana (1921-1923) 216 3
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
ele printr-o vagă structura confederativa determinată de alegerea unui rege al regilor, recunoscut de către ceilalți regi, fără a avea însă puteri reale asupra insulei. Sediul acestui rege al regilor era Țară, simbolul unității Irlandei. Cele cinci regate provinciale erau Ulster (în irlandeză Ulaid), Connacht (Connaught), Leinster (Laigin), Munster (Muma) și Meath (Mide). Chiar și în condițiile existenței a cinci regate, diviziunea era mult mai amplă, datorită clanurilor (tuath), unitatea socială de bază în Irlanda și nu numai (clanul caracterizează întreaga
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
mers să-și completeze cunoștințele în insula în care înflorea știință și cultură. Cel de-al doilea șoc, și prima invazie străină la care a fost supusă Irlanda, a început abia în anul 795 d. Hr.4, cînd Analele din Ulster au consemnat primele atacuri ale vikingilor asupra insulei Lambey, din nordul Dublinului, si a altor două insule din largul coastei de vest a Irlandei (Inishmurray și Inishboffin). Timp de treizeci de ani incursiunile vikingilor norvegieni au vizat numai regiunile de
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
-lea. Rebeliunea nobililor din Nord a fost ultimul act de rezistență violență din partea nobilimii gaelice. Regina Elisabeta I l-a sprijinit încă din copilărie pe Hugh O'Neill în luptele interne cu o altă ramură nordică a clanului O'Neill. Ulster era în acea perioadă provincia irlandeză cea mai puțin atinsă de influență engleză, atît grație barierei geografice care separă nordul de sud, cît și datorită rezistenței gaelice. În ciuda faptului că Hugh O'Neill petrecuse opt ani de zile la curtea
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
la Yellow Ford, o armată engleză condusă de mareșalul Șir Henry Bagenal, pornită să elibereze un fort de pe rîul Blackwater. Victoria l-a determinat pe O'Neill să ceară ajutorul Spaniei pentru a zdrobi definitiv stăpînirea engleză din Irlanda. După Ulster, si Munster-ul s-a alăturat rebeliunii, în ciuda faptului că fusese recent pacificat. În contextul relațiilor tensionate dintre Spania și Anglia, rebeliunea gaelica și catolică din Irlanda a fost considerată de către spanioli drept un moment favorabil pentru a destabiliza Anglia. O
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
englezi împotriva cărora luptase, semnînd tratatul de la Mellifont din 30 martie 1603, prin care Iacob I de Stuart, succesorul reginei ElisabetabI, a reconfirmat titlurile lui O'Neill și O'Donnell în schimbul acceptării de către cei doi a extinderii instituțiilor engleze în Ulster, cea mai conservatoare provincie irlandeză. Cutumele irlandeze au fost interzise începînd cu 1606 și în Ulster. O'Neill a fost chemat la Londra de către rege, în iulie 1607, dar, temîndu-se să nu fie asasinat, acesta a decis să se exileze
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
de Stuart, succesorul reginei ElisabetabI, a reconfirmat titlurile lui O'Neill și O'Donnell în schimbul acceptării de către cei doi a extinderii instituțiilor engleze în Ulster, cea mai conservatoare provincie irlandeză. Cutumele irlandeze au fost interzise începînd cu 1606 și în Ulster. O'Neill a fost chemat la Londra de către rege, în iulie 1607, dar, temîndu-se să nu fie asasinat, acesta a decis să se exileze pe Continent. La 4 septembrie 1607 a avut loc "fugă conților din Ulster", un vas francez
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
1606 și în Ulster. O'Neill a fost chemat la Londra de către rege, în iulie 1607, dar, temîndu-se să nu fie asasinat, acesta a decis să se exileze pe Continent. La 4 septembrie 1607 a avut loc "fugă conților din Ulster", un vas francez transportîndu-i pe O'Neill, O'Connell și alte personalități gaelice în Franța. Fugă lor a luat pe nepregătite autoritățile engleze, care i-au judecat și condamnat în contumacie. Cei doi fiind găsiți vinovați de înaltă trădare, bunurile
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
milioane de acri, din care mai mult de jumătate cultivabili, aparținînd comitatelor Donegal, Tyrone, Derry, Armagh, Fermanagh și Cavan. Ideea unei colonizări masive a acestui vast teritoriu a fost reactualizata de către autoritățile engleze, care doreau să pună capăt tulburărilor din Ulster și să răzbune încercările anterioare de colonizare care eșuaseră (comitatele Laois și Offaly). Implicarea engleză a fost de data aceasta masivă. Regele Iacob I a invitat centrul financiar al regatului (the City) să contribuie la noua colonizare, acordîndu-i un intreg
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
din Irlanda. Arenda era mai ridicată, dar aceștia puteau angaja forță de muncă irlandeză autohtonă. Cel de-al treilea tip de loturi era acordat irlandezilor catolici considerați fideli. Colonizarea a progresat mai repede decît cea din America. În 1622, în Ulster se aflau între 13 000 - 20 000 de coloniști englezi și scoțieni, iar în 1640, 40 000, componența scoțiana depășind-o pe cea engleză (Scoția se află la numai 19 kilometri de coastă comitatului Antrim). Populația autohtonă gaelica nu a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
componența scoțiana depășind-o pe cea engleză (Scoția se află la numai 19 kilometri de coastă comitatului Antrim). Populația autohtonă gaelica nu a fost alungata în partea de sud, apărînd un mozaic etnic complex. În ciuda colonizării, nobilii irlandezi rămași în Ulster și Connacht au continuat să păstreze valorile tradiționale gaelice. Situația religioasă, ca și cea etnică, s-a complicat foarte mult prin venirea coloniștilor. Majoritatea gaelica era catolică, englezii erau protestanți, aparținînd de biserică oficială, Biserica Anglicana, iar scoțienii erau tot
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
oficială, Biserica Anglicana, iar scoțienii erau tot protestanți, dar prezbiterieni. Englezii și scoțienii nu s-au simțit în siguranță încă de la început, deoarece aproape 5 000 de foști combatanți ai celor doi conți gaelici se refugiaseră în mlaștinile și pădurile Ulsterului. Reacția catolicilor irlandezi la treptată marginalizare economică și politică a fost una violență, caracteristică Irlandei. O nouă rebeliunea s-a declanșat tot în Ulster, în anul 1641. Rebelii au profitat de relațiile tensionate dintre Carol I, regele Angliei, și Parlament
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
5 000 de foști combatanți ai celor doi conți gaelici se refugiaseră în mlaștinile și pădurile Ulsterului. Reacția catolicilor irlandezi la treptată marginalizare economică și politică a fost una violență, caracteristică Irlandei. O nouă rebeliunea s-a declanșat tot în Ulster, în anul 1641. Rebelii au profitat de relațiile tensionate dintre Carol I, regele Angliei, și Parlament. Această revoltă a vizat restituirea terenurilor confiscate de către Coroană. Pentru a fi mai convingători, catolicii irlandezi au alungat sau au masacrat coloniștii protestanți, peste
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
împărțit în două: catolicii l-au susținut pe Iacob al II-lea, iar protestanții pe Wilhelm de Orania. Orașul Londonderry a fost asediat de trupele catolice, rezistînd asediului timp de 105 zile, pînă cînd flotă lui Wilhelm a ajuns în Ulster. Bătălia decisivă între cei doi s-a dat în Irlanda. Forțele lui Wilhelm erau alcătuite mai ales din olandezi și danezi. După ce a eliberat Londonderry și Belfast, protestanții s-au îndreptat către Dublin. Bătălia decisivă s-a dat lîngă rîul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]