49 matches
-
se deplina suveranitate a sultanului) ar fi fost primită de Poartă. De-aceea la 17/29 iunie deja {EminescuOpIX 132} au plecat din Belgrad ultimatul Serbiei, iar în 17/29 au fost prezentat Porții de cătră agentul diplomatic Magazinovici. Acest ultimat are forma unei scrisori a prințului cătră Poartă. Prin el se cere în ton cam provocant ca administrația Bosniei și a Serbiei vechi să i se cedeze Serbiei. Pentru realizarea acestei cereri se pune în perspectivă chiar războiul. Tot în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
legei industriei evreiești, o lăsăm la apreciația partidului național liberal, atât de bogat în cuvinte împotriva evreilor. [23 iunie 1876] RĂZBOIUL ORIENTAL ["ÎNCĂ LA 1 IULIE... Încă la 1 iulie agentul sârbesc din Constantinopole, Magazinovici, au primit răspunsul negativ la ultimatul principelui. În urma acestuia Serbia au declarat război, iar Turcia va publica o circulară prin care va da responsabilitatea războiului asupra Serbiei și va declara pe principele Milan de hain Înaltei Porți. După declararea războiului Serbiei, deciși a ataca pe turci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ivit o mare deosebire de păreri între el și Ristici. Acest din urmă dorește continuarea războiului, necrezând că Rusia ar suferi atingerea teritoriului sârbesc, oricare ar și fi succesul armelor. În acest consiliu s-au discutat cele patru puncte ale ultimatului turcesc. Principele și Gruici sunt pentru încheierea păcii, Ristici pentru continuarea războiului. Pe când opinia publică e pentru detronarea principelui și așezarea unei dictaturi, pe când chiar foaia oficială "Istok" susține că sârbii se vor lupta chiar sub dealul Avala de lângă Belgrad
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Deși pân - acuma nu este cunoscut nimic autentic din cuprinsul acelei conferințe, totuși se asigură că Ignatief n-au respins contrapropunerile Porții, așa încît, atât în public cât și în cercurile diplomatice, speranța pentru încheierea armistițiului crește. Pretențiile așa - numitului ultimat rusesc sunt următoarele: 1) Neapărat un armistițiu de șase săptămâni; 2) Autonomia administrativă pentru Bosnia, Bulgaria și Herțegovina: 3) Garanții pentru esecutarea reformelor. Aceste garanții vor consista în asistența comisarilor puterilor mari la introducerea reformelor. [17 octombrie 1876] RUSIA ["DUPĂ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
va fi răspunzătoare Europei, reprezentantul Franciei făcu pe Poartă răspunzătoare față cu propria ei țară. După aceea Savfet Pașa declară că va convoca marele consiliu național și că sâmbătă (5 ian. ) va fi în stare a da un răspuns definitiv. Ultimatul puterilor cuprinde următoarele puncte: 1) Rectificarea granițelor Muntenegrului prin anexiunea districtelor Banjani, Piva și Nicsici, Drobinak, parte din șaranți, distr. Kolașin și Cuci-Craini, a Vasoievicilor de la Zievna până la Lim, în fine teritoriul Mali și Veli-Vrdi cu Spuț și Zobliac. Instituirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vor împărtăși opiniunea cabinetului de St. James. Iar din Petersburg se dezminte zgomotul cum că țarul ar fi dat armatei ruse ordinul de a trece Prutul la 28 fevruarie ca fiind cu totul nefundut. Este adevărat că armistițiul acordat în urma ultimatului Rusiei espiră peste trei zile; dară știrile relative la negociațiunile începute între Serbia și Turcia fiind favorabile, armistițiul va fi fără îndoială prelungit în caz când aceste negociațiuni nu s-ar termina până la 1 martie. {EminescuOpIX 328} În general situațiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să i accepte R usiei reocuparea în întregime a provinciei romanești dintre Pr ut și Nistru. Revoluția de la 1905-1907 din Basarabia, mișcarea națională a populației românești din anii 1918 le-au trăit și Pogăneștii. Ca de altfel și perioada de după ultimatul dat Guvernului României la 26 iunie 1940 de G uvernul URSS, când străvechiul teritoriu românesc - Basarabia - a fost smuls de la trupul patriei-mamă, România, situație care se moștenește și astăzi când Crăciunul 2007 le-a fost răpit romanilor de dincolo de Prut
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
URSS si Germania nazistă la 23 august 1939 a Pactului de neagresiune sovieto-german (Pactul Molotov-Ribbentrop), pe 26 iunie 1940 Rusia transmite un Ultimatum României în urma căruia statul român este forțat să cedeze Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței (acesta nefăcând obiectul ultimatului) 30 Localitate din județul Storojineț, fostă unitate administrativă a Regatului României, actualmente aparținând Ucrainei. Aici, la data de 1 aprilie 1941, a avut loc un masacru orchestrat de N.K.V.D. împotriva numeroșilor români care doreau să se refugieze în România după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
istoric Nicolae Iorga prezenta Președintelui Consiliului de Miniștri, în numele mai multor deputați și senatori, un memoriu în preambulul căruia se aflau cuprinse toate drepturile istorice ale românilor asupra celor două provincii românești anexate prin forță și dictat de Rusia sovietică. „Ultimatului -se arăta în memoriuce a fost urmat de luarea în stăpânire imediată a provinciilor românești, nu putea găsi nici un temei istoric și legal, și înstrăinarea unei atât de largi părți a României Unite calcă peste dreptul a trei milioane de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
avea să-l mai încânte nimic din ce-l mișcase atunci și de aceea ar vrea măcar un sunet să smulgă cu de-a sila din trecutul vieții 31. Este în această copleșitoare dorință un tragism absolut, perceput ca un ultimat dat sieși înainte de marea trecere. Faptul că puterea lui Eminescu de a retrăi trecutul e atât de mare încât sporește sentimentul golului 32, accentuează logica prin care poetul este cu atât mai credibil cu cât el nu dorește în schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a adresat României un ultimatum în care pretindea Bucureștiului retrocedarea unor teritorii odinioară rusești ocupate după Primul Război Mondial: Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, ce ținea de județul Dorohoi - în total aproape 50 de mii de kilometri pătrați. Ultimat ce, conform planului, nu a permis evacuarea timp de patruzeci și opt de ore, administrația românească fiind nevoită să părăsească în panică aceste teritorii. Aici a apărut imediat Armata Roșie, apoi NKVD - așa cum s-a întâmplat și în cazul Poloniei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la Quirinal, unde de mulți ani trăgea, și înainte de a începe propria noastră cură, ple carăm la Bayreuth să asistăm la reprezentațiile wagneriene. Ne bucurarăm de Rheingold, dar, când a doua zi trebuia să intrăm la Walküre, citii în ziare ultimatul către Serbia. Nu mai rămânea îndo ială, războiul trebuia să izbucnească: nici un popor conștient nu putea răspunde pe placul lui Berchtold. [Vândurăm biletele unor amatori cari nu mai găseau locuri,](Ediția a II-a, 1996, p. 1.) Pia plecă la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne povățui să trecem prin Berlin. Telefonarăm la Berlin lui Beldiman, de acolo răspunse d. Iacovache să trecem prin Viena. Mama nu vrea să plece fără avizul lui Ionel. Fiecare oră de întârziere putea să ne taie drumul, deci pusei ultimatul, lăsând mamei să aleagă de vrea să aștepte în Elveția răspunsul lui Ionel; eu eram decisă să plec. Un imperios instinct mă împingea spre țară. Hotărârea mea prevală și pornirăm la Viena, unde ne primi cu o amabilă resemnare d.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
formularul prevăzut de legislația: (i) statului membru pe al cărui teritoriu are reședința solicitantul, în cazul prevăzut la art. 36 alin. (1); (ii) statului membru sub a cărui incidență salariatul sau persoana care desfășoară o activitate independentă s-a aflat ultimat dată, în cazurile prevăzute la art. 36 alin. (2) și (3); (b) acuratețea informațiilor furnizate de solicitant trebuie să fie stabilită prin documentele oficiale anexate formularului de cerere, sau să fie confirmată de organismele competente ale statului membru pe al
jrc3378as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88537_a_89324]
-
1944 ca la „Eliberarea României de către glorioasa Uniune Sovietică”, majoritatea surselor românești de după 1989 și a celor occidentale folosesc însă termenul „Ocuparea sovietică a României”, pentru perioada 1944 - 1958. După retragerea din Basarabia și Bucovina de Nord, ca urmare a ultimatului sovietic din 1940, România s-a aliat cu Germania Nazistă și a declarat război Uniunii Sovietice. Trupele române, aflate sub comandă germană, au intrat în 1941 în război, în cadrul Operațiunii Barbarossa. După reocuparea teritoriului anexat de către Uniunea Sovietică în 1940
Ocupația sovietică a României () [Corola-website/Science/307760_a_309089]
-
administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei în patru zile. A doua zi, guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, după ce primise și sfaturi din partea Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice. Decizia de acceptare a ultimatului sovietic și de executare a unei "„retrageri”" (s-a evitat folosirea cuvântului "„cedare”") din Basarabia și nordul Bucovinei a fost luată în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 - 28 iunie 1940. După cum este consemnat în jurnalul regelui Carol al
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
sprijin pentru extinderea comerțului cu China. La această acțiune au fost folosiți și misionarii creștini care au fost primiți cu neîncredere de populația chineză, au și fost omorâți doi dintre ei. Acest incident a determinat Germania să de-a un ultimat Chinei, care a trebuit să cedeze în fața superiorității forței militare germane. A fost încheiat un contract de închiriere pe 99 de ani semnat la data de 6 martie 1898. Intre anii 1897 - 1914 Qingdao a fost capitala coloniei germane numite
Qingdao () [Corola-website/Science/306473_a_307802]
-
Petersburg din 4 aprilie 1826. Acest document stipula ca cele două puteri să acționeze ca mediatori între greci și turci, pornind de la premisele câștigării autonomiei complete a Greciei în cadrul statului otoman. Chiar înainte de întâlnirea cu Wellington, împăratul Rusiei trimisese un ultimatul Porții, prin care cerea evacuarea Principatelor Dunărene și rezolvarea chestiunilor aflate în suspensie între cele două puteri de către ambasadori plenipotențiari turci trimiși la negocieri în capitala Rusiei. Sultanul a fost de acord să-și trimită ambasadorii la negocieri și, pe
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
Bucovinei de nord sovieticilor a șocat societatea românească și l-a revoltat pe Iorga. La două ședințe ale Consiliului Coroanei ținute la 27 iunie, a fost unul din cei șase din totalul de 21 de membri care s-au opus ultimatului impus de URSS, cerând cu insistență apărarea armată a Basarabiei. Mai târziu, Dictatul de la Viena a cedat Ungariei Transilvania de Nord, astfel agravându-se criza politică și morală, care a dus la instaurarea Statului Național-Legionar cu Ion Antonescu ca "Conducător
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
totuși, au ocupat Sudul Basarabiei, care fusese dat României prin acordul care a urmat Războiului Crimeei. Ulterior, în rândul populației a circulat informație despre Imperiul Rus cum ca ar dori anexarea României. Mihai Eminescu scrie despre controversa anexării astfel: În urma ultimatului care ordona cedarea Basarabiei și Nordului Bucovinei către U.R.S.S., precum și valul de deportări împotriva "capitaliștilor" a înrăutățit părerea românilor despre ruși. În 1941, aliată Germaniei Naziste, România atacă Uniunea Sovietică. Basarabia, Bucovina și ținutul Herța sunt eliberate iar armata
Relațiile dintre România și Rusia () [Corola-website/Science/318129_a_319458]
-
Petersburg din 4 aprilie 1826. Acest document stipula ca cele două puteri să acționeze ca mediatori între greci și turci, pornind de la premisele câștigării autonomiei complete a Greciei în cadrul statului otoman. Chiar înainte de întâlnirea cu Wellington, împăratul Rusiei trimisese un ultimatul Porții, prin care cerea evacuarea Principatelor Dunărene și rezolvarea chestiunilor aflate în suspensie între cele două puteri de către ambasadori plenipotențiari turci trimiși la negocieri în capitala Rusiei. Sultanul a fost de acord să-și trimită ambasadorii la negocieri și, pe
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
accepte acestă cerință, a fost închis în Castelul cu Șapte Turnuri (Edikule). Acestă acțiune era echivalentă cu declararea războiului. Ambele părți au început pregătirea perntru război. În 1787 Turcia, folosindu-se de susținerea Marii Britanii, Franței și Prusiei, a înaintat un ultimatul Imperiului Rus de a reinstala vasalitatea Hanatului Crimeii și Georgiei, dar și permisiunea din partea Rusiei de a controla corăbiile care treceau prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. La 13 august 1787 Imperiul Otoman, primind refuz, declară război Rusiei, însă pregătirile Turciei
Războiul Ruso-Austro-Turc (1787–1792) () [Corola-website/Science/322292_a_323621]
-
trădare. La 3 martie 2014, Flota Rusiei la Marea Neagră ar fi cerut forțelor ucrainene din Crimeea să se predea până la ora 5 a.m. ziua următoare, potrivit ministerului ucrainean al Apărării. Oficialii ruși au respins această informație, de asemenea la expirarea ultimatului nu s-ar fi înregistrat nicio acțiune militara a Rusiei. La 4 martie 2014, Putin a ordonat retragerea în unități a trupelor de la granița cu Ucraina. La 4 martie 2014, Putin a ținut o conferință de presă în care a
Intervenția armată rusă în Ucraina din 2014-2016 () [Corola-website/Science/331441_a_332770]
-
de cea antonesciană precum și acțiunea hortystă de ocupare a Transilvaniei, Dictatul de la Viena, cedarea Cadrilaterului, au fost elemente care au cauzat dereglarea și dezarticularea vieții artistice de peste munți. Exodul populațiilor românești de pește Prut cu ocazia cedării Basarabiei în urmă ultimatului sovietic au generat apariția de creatori artistici în București. O parte din aceștia au fost Anatol Vulpe, Tania Baillayre, Nina Arbore, Victor Feodorov, Gheorghe Ceglokoff. O altă parte au fost artiștii școliți la București dar născuți în Ardeal, care s-
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]