41 matches
-
0 microni). Tot în matricea celulară a unor drojdii a fost evidențiată și plasmida denumită ADN-zero micron, care se apreciază că nu reprezintă un produs de amplificare genică nucleară. Rostul biologic al acestei plasmide este însă obscur. 1.2.2. Ultrastructura Matricea celulelor de drojdii apare uniform, fin granulară. În zona corticală, în imediata vecinătate a plasmalemei, se evidențiază arii hexagonale cu densitate electronică redusă. Se admite că matricea citoplasmatică a drojdiilor cuprinde o componentă structurală și o fază solubilă. Componenta
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mediate de ARNr. 1.6. Reticulul endoplasmatic (R.E.) R.E. a fost evidențiat la toate drojdiile investigate electronomicroscopic. Morfologia sa variază puțin la diferite specii; se modifică însă în funcție de tipul de celulă (vegetativă, ascogenă, ascosporală) și fenofază. În imaginile electronomicroscopice ale ultrastructurilor și replicilor, R.E apare format din profile elongate (cisterne și tubuli anastomozați) diseminate aleatoriu în spațiul celular. Uneori, profilele R.E. au fost observate în stare de continuitate cu membrana externă a învelișului nuclear și cu tonoplasma vacuolei centrale, ceea ce
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
că o punte cu un singur stâlp se poate mobiliza în toate sensurile, traumatizând alveola dintelui stâlp în toate cele trei direcții ale spațiului. Această construcție protetică conjunctă - „puntea de extensie” - comportă două elemente: elementul de agregare și elementul de ultrastructură. Această lucrare se va decimenta foarte ușor, iar dintele, care susține o astfel de construcție, va fi în scurtă vreme mobilizat și extras de pe arcadă, puntea devenind un adevărat ,,extractor lent al dinților”. Puntea susținută pe doi dinți stâlpi se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și a ecuațiilor lui Maxwell - avea să ducă În final la dezvoltarea mecanicii cuantice, adăugă Desplechin. Biologia, după părerea lui, se afla acum Într-o situație analogă. Existența În tot regnul animal și vegetal a unor macromolecule identice, a unor ultrastructuri celulare invariabile, nu putea să se explice, după el, prin legile chimiei clasice. Într-un fel sau În altul, Încă imposibil de lămurit, nivelul cuantic trebuia să intervină direct În reglementarea fenomenelor biologice. Era aici un Întreg câmp de cercetări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
trebuie tratate rapid (repaus, compresii reci, gheață, ridicarea zonei lezate). Acestea trebuie diferențiate de durerea musculară cu debut tardiv după exercițiu, ce nu necesită tratament și reprezintă un răspuns normal la inițierea sau creșterea intensității antrenamentului, având drept cauză alterarea ultrastructurii musculare în timpul efortului cu răspuns inflamator secundar (35). Efectele cardiovasculare ale APR: constituie principalul motiv de îngrijorare al multor clinicieni. Pe toată durata exercițiilor fizice au fost evidențiate modificări pulsatile ale TA, valoarea pulsațiilor fiind proporțională cu intensitatea efortului fizic
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
în schimb venele varicoase au relevat arii semnificativ crescute ale tunicii medii și, respectiv, ale peretelui în totalitate, în regiunile proximale comparativ regiuni distale, fără diferențe între ariile intimei (Kim et al., 2005). Într-un studiu recent dedicat structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) se raportează dilatarea lumenului, îngroșarea generalizată a pereților și hipertrofia tunicii endoteliale, modificări responsabile de protruzia peretelui în lumenul venos, sub formă de numeroase falduri și invaginații, în alternanță cu prezența a numeroase zone
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
relaxarea celulelor musculare netede asociată cu degradarea lor structurală progresivă și forța și elasticitatea scăzută a fibrelor țesutului conjunctiv pot fi responsabile pentru întinderea și dilatarea excentrică a venei (Lengyel, Acsady, 1990). Unul dintre studiile menționate anterior, dedicate structurii și ultrastructurii peretelui venelor varicoase (Wali, Eid, 2001) susține că celulele musculare netede, prin capacitatea de fagocitoză a fibrelor elastice și de colagen, joacă un rol important în patogeneza bolii varicoase. Aceste aspecte vor fi detaliate ulterior, în Capitolul 8. • Sinopsis al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fost ulterior aprofundată, punctul inițial în declanșarea mecanismului considerându-se a fi celulele endoteliale (Arnould et al., 1992, Arnould et al., 1998, Janssens et al., 1999). În acest context, o atenție deosebită merită a fi acordată endoteliului vascular. Informațiile asupra ultrastructurii celulelor endoteliale în venele varicoase sunt însă nu numai extrem de reduse, ci și contradictorii. Unii autori contestă leziunile endoteliale în venele varicoase (Cheanvechai et al., 1975, Khan et al., 2000), alții demonstrează în mod cert afectarea severă a celulelor endoteliale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
pentru teritoriul venos varicos, ci și pentru fragmentele venoase clinic nedilatate într-un grad mai redus. Este astfel posibil ca boala varicoasă să înceapă ca o boală a intimei și să progreseze prin perete, pierderea barierei endoteliale determinând transformări în ultrastructura și, consecutiv, structura componentelor peretelui, cu rezultat în distorsionarea peretelui venei (Wali, Eid, 2002). • Implicațiile patologice ale leziunilor mediei Transformările morfologice ale tunicii medii sunt complexe, interrelația colagen - elastină - celule musculare netede fiind intens studiată, inclusiv prin microscopie electronică, cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
se utilizează această manoperă medicală (87). Translocația bacteriană rămâne mecanismul cheie în producerea peritonitei bacteriene spontane în condițiile de imunitate precară. Sunt mai mulți factori care concură la infecția bacteriană intraabdominală: motilitatea gastrointestinală scăzută, modificarea florei intestinale normale, modificările în ultrastructura tractului gastrointestinal, scăderea imunității locale și sistemice ce favorizează ca microorganismele și endotoxinele să aibă cale liberă din lumenul intestinal prin mucoasă spre nodulii limfatici mezenterici (37, 138). Mecanismele translocației urmează următorii pași: - Colonizarea exagerată a bacteriilor în intestinul subțire
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Delta Dunării" Tulcea), 5: 297303 98. TOMA C, NIȚĂ M., 1982 Observații histo anatomice asupra unor clone de levănțică (Lavandula angustifolia Mill.), An. șt. Univ. lași, s. II a (Biol.), 28: 2327 99. TOMA C, NIȚĂ M., 1985 Structura și ultrastructura țesuturilor vegetale, în: Probleme actuale de biologie, II : 90-129 București 100. TOMA C, TEODORESCU G., CANTEMIR R., 1982 - Particularități histo -anatomice ale organelor vegetative de la unele specii de Salvia L, Culegere de stud. și artic. de biol., Univ. lași (Grăd
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Ancorarea pe membrana bazală se face prin aceleași integrine, ca și în tubul distal (fig. 2.4 e). Funcțional, tubul colector este sub controlul ADH, care permeabilizează celulele în vederea difuzării apei în interstițiul hiperosmotic. Membrana bazală a sistemului tubular are ultrastructura caracteristică membranelor bazale (lamina lucida, lamina densa, lamina fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este evaluat drept pierderea parenchimului renal, cu elemente de atrofie ischemică, chiștii fiind delimitați de un perete fibros. Colorații speciale relevă îngroșarea membranei bazale delimitante a chiștilor și expansiunea masivă a matricei extracelulare (MEC), care determină o fibroză importantă. C) ULTRASTRUCTURA ȘI BIOLOGIA MOLECULARĂ îN ADPKD Cele trei tipuri de modificări cu substrat și reflectivitate morfologică ce orientează descifrarea mecanismelor patogenice ale bolii pot fi sistematizate astfel: 1. anomalii de sinteză a MEC din pereții chiștilor și din zona perichistică, urmate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
habitat intracelular și este forma cea mai sensibilă, nerezistând disecării, înghețării sau expunerii la acțiunea acidă a sucului gastric. En dozoidul poate rezista aproximativ 3-6 ore la acțiunea tripsinei. Pe preparatele colorate Giemsa, citoplasma apare albastrupal, iar nucleul roșu purpuriu. Ultrastructura relevată prin microscopie electronică arată existența unui perete celular, care are la cele două capete niște îngroșări circulare, între care se întind câteva fibrile cu rol contractil. Parazitul prezintă pe lângă organitele comune altor celule și unele formațiuni specifice, cum este
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
permite abordări tematice diverse în cadrul disciplinelor de biologie parcurse în gimnaziu și liceu. Astfel, aspecte privind morfologia, structura, fiziologia, reproducerea și clasificarea levurilor pot fi integrate în teme ca: Tipuri de celule vegetale și animale, Compoziția chimică a celulei, Structura, ultrastructura și funcțiile componentelor celulare, Diviziunea celulară, Clasificarea, caracterizarea generală și reprezentanți ai regnului fungi, Înmulțirea și în ciclul de viață al ciupercilor, Nutriția heterotrofă, Respirația - influența factorilor de mediu asupra respirației, Fermentațiile, Reproducerea asexuată și sexuată la ciuperci. În cadrul lecțiilor
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
concretiza în: - studierea și îmbunătățirea sistemului de congelare, care trebuie să fie suficient de rapid pentru a minimiza pierderile de calitate și suficient de lent pentru a evita problemele legate de fisurarea la congelarea foarte rapidă a produselor horticole; - studierea ultrastructurii țesuturilor congelate și de a dezvoltării de tehnici pentru a monitoriza dimensiunea cristalelor de gheață și distribuția lor în produsele horticole; - dezvoltarea, îmbunătățirea și validarea modelelor teoretice și experimentale, în scopul de a înțelege și optimiza procesele complexe de congelare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]