280 matches
-
să facă diferite treburi prin gospodărie. Se urcă mai întâi pe acoperișul casei, ca să curețe de funingine coșurile cu o prăjină meșterită dintr-o creangă lungă de salcâm, făcu și o scară nouă, tăie cu ferăstrăul niște lemne, repară niște uluci rupte de la gardul din fundul curții și îi propuse lui Stelian să înlocuiască împreună cartonul asfaltat de pe chioșc cu foi de tablă. Mulțumit că, măcar pentru o vreme, nu mai era singur, Stelian îi aduse într-o zi norei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că sunt cel mai tare. Cecitatea mi-a ascuțit simțurile în mod incredibil. Nu văd nimic, dar aud aproape tot. Sesizez miresme noi și percep imagini cu buricul degetelor; deosebesc metalele după gust și simt o pisică mergând pe vârful ulucilor; adulmec izul ploii încă necăzute și știu să deosebesc adierea iscată de zborul unui fluture de cea stârnită de frunza care cade. Disting cele mai vagi semnale. În compensație, natura m-a dăruit cu senzori aparte. Devin un om tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mea personală (prin urmare nu cea de senator, persoană publică), să citeze doar două strofe și apoi să discute iar o zi întreagă că atac eu guvernul... Nici prin gând nu mi-a trecut. Degeaba încercați să "băgați bâtul printre ulucile gardului". Domnilor, ați atins adâncimea Groapei Marianelor în ceea ce privește probitatea, etică, deontologia... Un adevăr spus doar pe jumătate poate fi o mare minciună. Dar despre faptul că am postat dovada faptului că m-ați calomniat, de ce nu ați suflat o vorbă
Cristiana Anghel o dă la întors: Ce spune despre "Guvernarea de rahat" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79540_a_80865]
-
locuință pe care o vezi în filme ca I Love Lucy. Clădirea era joasă, luminoasă și deschisă, cu suprafețe vitrate mari. Pe o latură era un garaj larg, iar în față un gazon tuns scurt înconjurat de un gărduleț de uluci. Înăuntru erau covoare indiene, țesături și tapiserii, elefanți de lemn, boluri, mobilă dantelată. În rest nu era mare lucru de văzut. Ar fi putut foarte bine să fie o casă închiriată, asezonată cu accesorii „etnice", deși în realitate o cumpăraseră
Hanif Kureishi - Am ceva să-ți spun by Ariadna Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6143_a_7468]
-
acum trebuie să mă întorc să adun banii! - Stați, că nu-i așa simplu! De unde aveți banii, nu i-ați furat? - Nu, domnule, e simplu. Eu stau lângă un teren de fotbal și unii dintre spectatori vin să urineze printre uluci pe florile mele. Așa că, atunci când e o partidă, îmi iau foarfeca de vie și mă așez în spatele gardului. Când vine vreunul la gard, eu îl apuc bine și-i spun: 20 de euro sau ți-o tai! Polițistul se gândește
BANCUL ZILEI: Câtă şcoală are un ministru român? () [Corola-journal/Journalistic/67238_a_68563]
-
Constantin Țoiu Poetul M.R.P. era un om practic. Gospodar, îi punea imediat la treabă pe onirici. Să dreagă o ulucă. Să plivească buruienile. Să care apă. Când veneau în vizită la Văleni, îi silea să adune mucurile de pe jos, dacă fumau - le arăta răutăcois cu degetul lui tiranic poeților din grupul literar al „Oniricilor", numiți astfel de Miron. Care îi
Oniricii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6344_a_7669]
-
în nouă, lumânarea făcută din osânză de oaie se stinse, iar eu eram julită la genunchi și fleașcă de sânge. Am mers șontâc-șontâc, plângând de parcă ar fi sunat goarna. Lacrimile-mi curgeau gogoloaie și câinii începuseră să latre înciudați pe la uluci. Am amuțit de spaimă când întrezării că în fața mea era o umbră ce venea spre mine. Era tata. Mă luă pe sus și-mi spuse răgușit: - Vezi ce pați dacă nu te ogoi? Mai bine stăteai acasă și te jucai
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
celor dintâi. Câteva ceasuri, Cioaca a rămas singur. Lumânările puse într-un sfeșnic s-au stins. Norocul lui avea să-i fie cu Cercelaru care abia venea prin mijlocul satului, de unul singur, cu o lumânare în mână. Din dosul ulucilor, îl priveau cu ochi speriați, femeile. „Doamne, ăsta nu e om să-l lași să pună în mână lumânarea mortului!” - își ziceau toți, fără a îndrăzni să-i iese în cale. Cercelaru a intrat. S-a uitat în jur. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
la propriu către pat: iubire, zic,vezi ce traznet arăt,de până și peretele vrea să vină peste mine! soțul din dotare se apucă să îmi explice nu știu ce unghi calculat greșit cu latura fixă lipită de pământ care crește frecarea ulucilor și accentueza forță vectoriala care.........pisici zic, e de la marte retrograd în balanță (el adică)! numai tu esti de vină! am zis! el, suav: nu iubire! am luna neagră în fecioara (adică io!)de acolo e! a fost super cool
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
așa efort coregrafic, am stat pe marginea patului, mi-am bălăbănit gânditor picioarele și m-am întrebat de ce bărbații din România dansează atât de puțin. Am descoperit dansul întâmplător. Mi s-a întâmplat ca lui Leonid Dimov, „să sar Raiului ulucii, din greșeală, căutându-mi papucii.” Eram la a doua tinerețe, bătusem pe muchie 30 de ani în care incursiunile mele coregrafice erau doar sporadice și - vai! - bahice. Nu prevedeam nimic din morfologia adierii pe care trupul meu noduros o poate
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
poartă, doar ne pupap din când în când cu ochii ficși spre poartă să nu ne prindă cineva. Îți mai aduci aminte, într-o seară m-ai pus să sar un gard dintr-o hârtie creponată și așa se unduia uluca aceea blestemată, până picioarele mi-a înmuiat și am căzut ca blegul într-o baltă din curtea ta și am murdărit cu stângăcia mea toată întâlnirea aceea fermecată. Râdeai ca o deșteaptă luminându-ți ochii cu străluciri de stele, gropițele
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
de unde nu aveai să te mai întorci. Eu am rămas s- aștept această clipă ce mi-a amintit de tine, de anii noștri blânzi când tu săreai ferestra spre a veni la mine, când eu mă împiedicam de gardul cu uluci dintr-o hârtie creponată și toată noaptea te așteptam la poartă știind că vii dar nu știam că nu rămâi spre a fi povestea în care un băiat și o fată s-au tot iubit până când soarta i-a despărțit
FEREASTRA UNEI NOPȚI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384350_a_385679]
-
iar măicuță și-n suflet mi-au crescut troieni, Cu gândul abătut rătăcesc pe uliță Cu pași de timp prin cerdacul unei ierni. Fără tine acasă nu-i ca altădată Plâng gânduri răvășite-n sufletul meu, Doar vântul cântă printre uluci la poartă în rugăciunea mea cu Bunul Dumnezeu. Te caut mamă-n amintiri pe prispă îți văd chipul umbrit și plâns de dor, Durerea ți-ai ascuns-o adesea-n batistă Când sufletul tău a fost umbrit de nor. Azi
A NINS MĂICUŢĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382998_a_384327]
-
spre un timp de poveste: „Grădina copilăriei mele este un petic de mahala bucureșteană. Maidan cu bozii și cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele, țurca, poarca, șotronul și barul, pe când văzduhul vuiește de zbârnâitorile zmeelor. Pe băltoace măcăiesc rațele... Ulița răsună de lălăiala câinilor... Pe lavițele dinaintea porților
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
nu mă susține nimeni, nu mă domină nimic! Drept dovadă, nici nu am să mor! Voi face ca din calendare să dispară Învierea mea. Voi sta pe crucea asta până îi va putrezi lemnul și se va prăbuși ca o ulucă. Soldații aceștia vor îmbătrâni păzindu-mă. Vor veni alții, care mă vor sălta pe alte cruci, și vor pieri și-aceia, și celălalt lemn, și tot așa, generație după generație, pădure după pădure, până voi fi confundat cu Timpul. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Elena Marin Alexe Se frâng crengile de dor în bătaia vântului furtuna plânge-n ponor durerea pământului scârțâie poarta la drum și ulucile se rup norii parcă-ar fi de scrum frigul tremură în trup scapără în depărtări tunetele zarvă fac curge ploaia pe cărări ceru-a devenit opac melancolic sufletul își trage obloanele să n-audă bocetul să nu-și ude hainele
Furtuna by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83366_a_84691]
-
din Schei, în vreun cătun, Un strigăt de-nserare își trăgăna cuvântul Ca o manea de moale și larg: "Hai, bragă bun!" Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii, Așa sporea un strigăt. Și iacă: ochi gălbui Printre uluci, în umbră, rotiră icusarii. ( Amestecul și aspru, și blând, din ochii lui!) Săgețile poruncii zvâcneau în puf de rugă. Să nu urmez chemării adânci aș fi putut? La namila din poartă m-am năpustit, în fugă, Obrajii să mi-i
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
dus. pregătit sunt să le fac chiar pe plac de fotbal să facem campionat, mingi am cumparat , pentru porți plase ca ale lor erau nițel roase. premii unul și unul or să primească doar branză-olandeză și franțuzeasca mâna întind printre uluci să iau din vecini câteva nuci. cand mișcă din ochi motanul când toarce, de pe-o parte pe alta mereu se intoarce Chiț-Chiț apare, mă furișez motănelul viclean iar îl fentez și intru vesel cu poftă mare de joacă pe
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
ici-colo, cu sârmă. Din mașină coboară doi bărbați, amândoi cu barbă, unul o avea albă, celălalt încă neagră. O doamnă frumoasă coboară ca o prințesă. Nu putea să facă parte din acest peisaj, în niciun caz. Bărbații au intrat, printre ulucii de lemn, în curtea pustie. Ajunseră în fața casei. Doi bătrânei, un moșuleț și o babă, stăteau întinși pe prispă, amețiți de băutură. Duhneau a tutun și a rachiu ieftin. - Sărut mâna mamă! Sărut mâna tată! Bătrâneii abia au putut să
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
adevărat și lipsa lui o resimțea zilnic ca pe o durere. Nopțile când nu putea adormi și gândurile negre o cuprindeau, se refugia mental în brațele sale, unde își găsea salvarea și așa o prindeau zorile, iar cântatul cocoșului pe ulucile gardului dinspre grădina de zarzavat îi amintea că trebuie să părăsească căldura patului, pregătindu-se de serviciu. Abia aștepta telefonul care să-i anunțe vizita lui la Ciocănești. După plecarea prematură din viață a tatălui, acum Mircea venea la ea
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
veniți acasă? Dacă vă omora potopul? O să mă bagați în pământ! Puțin mai târziu pe drum a trecut o căruță cu șase bărbați care stăteau culcați nemișcați ca și statuile. O femeie mâna căruța și plângea. Noi curioase priveam prin ulucile gardului. Mama ieșită la poartă cu basma neagră legată peste gură a întrebat : -Ce s-a întâmplat, țață Floare? -Au fost trăzniți, fă Măriță, au stat sub un păr și i-a trăsnit Dumnezeu. Acum mergem să-i băgăm în
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum este acasă primăvară, Printre uluci e știr și iarbă grasă În sol minor,fac semne pe chitară Și în refren e ruga de acasă. Acum se-aprind în rămurele larme, Mieii înmuguresc în jurul stânii, Icoana înlacrimată adoarme, Cum soarele în cumpăna fântânii. Acum se-ntoarce
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
de furtună- ecoul unui țipăt 64 arbori sfârtecați- sub frunzele uscate nevăzuții lăstari 65 concert Vivaldi - neauziți fulgi de nea cucerind burgul 66 pajiștea în zori copile cu flori în sân - Sânzâienele... 67 și-n acest an lângă părul pârguit uluca ruptă 68 scâncet de prunc - două mânuțe albe cuprind soarele 69 soarele topit - o barză aurie sorbind oceanul 70 ape umflate - răsucind rozariul mâini uscate 71 album prăfuit - copilul din fotografii îmi seamănă 72 sub nucul bătrân vechea masă de
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
pe urmă umple satul cu tot felul de prostii. Îl știam. Trecea prin fundul grădinii să vadă dacă am plivit sau nu buruienile și mă arăta cu degetul că sunt leneș. - Mi-a venit până la poartă, s-a uitat prin uluci, doar să vadă ceva de care să râdă. Pusesem mâna pe cazma, scosesem un pui de vișin care răsărise chiar în mijlocul bătăturii și pe care l-am plantat mai departe. Eh, pentru gropița aia de o palmă pe care nu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
o găleată banală și cu totul alta să te lauzi cui avea vreme să te asculte, eu am scos apă din puț, la fel ca oamenii mari. Noroc cu ghinionul care m-a lecuit, că mi-a intrat cămașa printre uluci, a sărit câinele, un dulău cât toate zilele care mi-a apucat-o sfâșiind-o. Am început să urlu alergând, că pe distanțe mici puteam să concurez cu Zatopek. M-a luat mama în brațe, m-a cercetat pe toate
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]