207 matches
-
apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
porni cu dreptul. Acasă, mama, ce-l mai credea copil Îi strânse poza-ntr-o batistă, Mai plânse în cerdac călcând tiptil Să n-o vadă bărbatul că e tristă! De cum ajunse-n gară,Gheorghe, era altul Se rupse de uluce și noroi, E timpul să devină domn și spre înaltul S-ajungă singur, să fie mândru mai apoi. Câteva luni, se învârți pe la cules căpșuni Bani cam puțini, nu avea timp de stat, Așa că, se-mbarcă pe un vapor, și
OCCIDENT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352315_a_353644]
-
concediul la bunicii din Coslugea. Copil fiind îmi făcea plăcere să-i ajut în fiecare zi, implicându-mă plenar. Uneori, duceam oile la adăpat la cișmeaua satului, călare pe cal, însoțită de trei câini ciobănești. Oile beau apa rece din ulucele cișmelei apoi se așezau pe burtă, somnolente, în arșița soarelui. Numai cu ajutorul neprețuit al câinilor, care se dădeau la ele lătrându-le, reușeam să le aduc acasă. Alteori, duceam caii la potcovar și priveam uimită cum foalele suflă întețind arderea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Cu același dor ceresc. Asta-ți cer și asta sper De la tine, Lerui Ler... IESLEA DE CRĂCIUN Doi copii cu două tesle vor să meștereasc-o iesle din țăruși de lemn de fag pentru copilașul drag. Dintr-o creangă și-un uluc ei cioplesc un mic pătuc și aduc un braț de paie să le-așeze în copaie. Pentru Pruncușorul sfânt ce coboară pe pamant să ne-aducă mântuire și speranță și iubire. Tocmai lângă copilașți au venit doi ingerași care cântă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351574_a_352903]
-
Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în vârstă de 90
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
zările, Se zburlesc tufele: Vin avântate Ploile, ploile! Umbresc cărările, Croncăne ciorile, Își pleacă, florile, Mândre petalele. Dăngănesc clopotele, Sar balamalele Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare, Învolburate, Apele, Apele! Dar, deodată Apare o
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
tocănița de ceapă cu carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între timp îmi pun și actele ce-mi trebuiesc mâine, în ordine. - Numaidecât este gata tocănița
COSMARUL ADEVARULUI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360013_a_361342]
-
tocănița de ceapă cu carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între timp îmi pun și actele ce-mi trebuiesc mâine, în ordine. - Numaidecât este gata tocănița
CAP. XVII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341011_a_342340]
-
și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul, boii trag în jug alene, praful urcă-n valuri. Facem un popas și boii-i adăpăm la cișmea, ne spalăm și noi cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne zâmbește și ne-ndeamnă să ne odihnim. Ma adori, ți se citește gândul în privire... știu, va fi o noapte caldă plină de iubire. ROADELE NATURII Livada scăldată
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... CIȘMEAUA Dintr-un deal semeț de-argilă vine apă de izvor și se scurge printr-o curnă în uluce - susurând ușor. Apa limpede și rece, parcă-i gheață-n miez de vară, se prelinge ca un șarpe în dereaua seculară. Satu-ntreg alimentează tot ce-i viu e adăpat și plimbă gâște și rațe - un canal adevărat. Ale satului fântâni
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
cu caleștile sau cu automobilele. Ceilalți, săracii, munceau pentru ei, ca să le crească avuțiile. A doua zi era sâmbătă și de dimineață în zori au apărut și primele semnale că i-a cam sosit sorocul. Cocoșul s-a urcat pe ulucele gardului și și-a început cântarea. Și el părea că-și dorea să aducă o veste și anume că nu peste mult timp va fi adusă pe lume o nouă ființă. - "Doamne, se ruga Natalia între două reprize de contracții
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343100_a_344429]
-
Ionașcu i-a prins cocoțați în meri! Vai, cât i-a mai alergat săraca cu nuiaua prin grădină și cu câtă sete îi mai altoia peste spate pe cei care aveau ghinionul să-i prindă din urmă, când să sară ulucele gardului. A venit baba Ionașcu cu o falcă-n cer și una în pământ, cum zice românul la supărare și s-a plâns bunicii Natalița. - Țață Nataliță, am venit la dumneata să-ți zic că nepoată-ta și cu alți
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
împreună cu Rodica, sora lui Costel și ce credeți că le-a propus să facă? Luase de acasă portofelul tatălui său, legă de el o șfoară și îl plasă pe cărarea ce trecea pe lângă gard. Cei trei copii stăteau pitiți după ulucele gardului, să nu fie văzuți de vreun eventual trecător. Când trecea cineva pe cărare și vedea portofelul, în momentul când se apleca bucuros și tot odată curios să-l ridice, unul dintre copii trăgea de sfoară și acesta dispărea de
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
fie văzuți de vreun eventual trecător. Când trecea cineva pe cărare și vedea portofelul, în momentul când se apleca bucuros și tot odată curios să-l ridice, unul dintre copii trăgea de sfoară și acesta dispărea de partea cealaltă pe sub uluce, lăsându-l mofluz pe curios. Era firesc ca poznașii să bufnească în râs, ca apoi să se aleagă cu niscaiva sudălmi de la cel păcălit, depinde de vârsta aceluia și cât de bine gusta gluma nevinovată a copiilor. Într-o altă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
la păsări de mâncare, apoi trebuia să o ducă pe Fetița la ciurdă și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe, un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343548_a_344877]
-
stratificat similar și alt lemn tăiat longitudinal, decupat sau derulat, chiar șlefuit, geluit sau lipit cap la cap, cu o grosime de maximum 6 mm 4409 Lemn (inclusiv lamele și frizele de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap 4410 Plăci aglomerate, panouri numite „oriented strand board“ (OSB) și panouri
HOTĂRÂRE nr. 1.029 din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287748]
-
pe jos, în jur de ora patru jumătate dimineața, pentru a ajunge, la șapte, în Craiova. Povara inimilor le îngreuna mersul, până și vremea le plângea durerea din suflete. Cu greu, la șapte fără un sfert, au deschis poarta din uluce, ale cărei balamale scoaseră un scârțâit ca un urlet de jale, ce o făcu pe Floarea să izbucnească în plâns. Se așeză pe prispa casei și eliberă tumultul ce-i chinuia sufletul, scuturându-și hainele ude de la ploaie. Nicolae, controlâdu-și
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
creat! Pe DUMNEZEU!” (Vasile Mircescu). Constantin Mironescu (România, scriitor, poet) cu poezii, în vers tradițional clasic, este prezent în fața cititorului astfel: „Cai răstigniți, la răscruce/ De drumuri, se întâlnesc .../ Chiar stele pe cer se opresc/ Să-i vadă, iar pe uluce/ Copii din vremuri năuce,/ Urcați, la ei se zgâiesc- / Cai răstigniți la răscruce/ De drumuri când se opresc./ Din neuitare, zvon aduce/ De neamul lor arăbesc - / Pe vremuri, darul regesc .../ Mor nechezând pe o cruce/ Cai răstigniți la răscruce.” (Cai
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]