177 matches
-
de a-și însuși ilegal un bun ce aparține altuia ori de a tolera prin preajmă caracterele duplicitare, formalismul sau ipocrizia la modă, care iubește arta în genere și pe cei câțiva oameni fundamental buni și cu demnitate din jurul său, umanitarismul, moralitatea, marea poezie a lumii și pe Dumnezeu, argumente suficient de multe ca la întrebarea din titlul acestui text - raportându-mă, bineînțeles, la paradigma haosului evident în care se trăiește, din păcate, acum - numai Cel de Sus să fie în
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
și nicidecum colectiv azi (în postmodernitatea cu vizibil handicap în formă și conținut, numai Cel de Sus poate ști ce caută din punct de vedere spiritual și fizic o persoană ca mine cu o construcție interioară iubitoare de spiritualitate și umanitarism!...). Pierderea identității Sinelui uman este deja o mai mult decât certă realitate. De asemeni, lupta de supraviețuire a spiritului cu mizeria traiului cotidian a devenit aproape dezideratul unic al fiecărei ființe umane pe deplin conștiente de sensul ei de a
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
calității mediului și pe de altă parte să educe tânăra generație Leo în spiritul voluntariatului, să sprijine și să stimuleze tinerele talente sau să asigure material posibilitatea continuării studiilor pentru elevi și studenți și să nu uităm gestul nobil de umanitarism, de solidaritate internațională pe care l-am realizat toți împreună pentru a sprijini locuitorii Japoniei, cea mai grav afectată zonă geografică a globului de catastrofe naturale, nu numai cu bani și rechizite școlare, ci ceea ce e și mai valoros, prin
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
în aparență de moravurile neomenești ale canibalilor care-i distrug unsprezece dintre corăbii si-i mănânca oamenii de pe ele. Ținând seama de gândurile și de acțiunile generoase ale lui Bloom în acest capitol, s-ar putea conchide ca Joyce propune umanitarismul lui Bloom inumanității concetățenilor săi dublinezi. Bloom este dezgustat de modul “canibalic” în care se hrănesc semenii săi, respins de spectacolul grețos al celor care se strâng în restaurante pe care el îi vede ca simboluri ale agresivității carnivore canibalice
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
a reprezentat finalul unei evoluții în conviețuirea dintre comunitățile creștine și evreii din Bucovina, relații care s-au alterat treptat”. Problema antisemitismului în România interbelică este pusă și în studiul cercetătorului Dinu Balan, de la aceeași universitate, „Ion Alexandru Brătescu-Voinești: de la umanitarism la antisemitism”. Este vorba de evoluția ideologică a unui scriitor român, „om dornic să-și servească patria cu decență și responsabilitate, militând în anii de după Primul Război Mondial pentru un pacifism profund și autentic, ...exponentul unei direcții politice umanitare și
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
Traian Băsescu, Elena Udrea, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu etc.) fac pe lupii moraliști și arată cu degetul spre sistemul mafiot la a cărui edificare au pus umărul ei și ai lor, dar mai nou, chipurile îmboldiți de umanitarism, se arată foarte preocupați ca, prin golirea pușcăriilor de o bună parte dintre răufăcători, să nu ajungă ei înșiși după gratii cu pedepse ușoare pentru astfel de fapte că în China sau Singapore ar fi îndată puși la zid și
CUM TOATE SUNT LA NOI PE DOS, HOŢUL DIBACI E VALOROS ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381048_a_382377]
-
formării sale nu există, cu toții făcând parte din statistica generală obișnuită a cetățenilor Terrei. Cristos, Mahomed, Budha etc. - topiți cu toții în pelteaua uniformizantă a unui prezent căruia i se sugrumă conștient istoria... Căci globalizarea nu implică Iubire, Lumină dumnezeească sau umanitarism, ci contrariul lor. Din acest motiv, cea mai bună lecție de recomandat instrumentelor văzute și nevăzute ale diavolului înșelător nu e alta decât gândirea novatoare a Părintelui Stăniloae, un savant al tărâmului teologic, cu traiect destinic pornit din punctul fierbinte
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
urmărește scopuri ascunse, de un popor perturbator al liniștei vecinilor săi. Duplicitatea este un sistem periculos chiar pentru cele mai puternice naționalități; și fructele ce uneori ea ni procură sânt mai mult aparente și în toate cazurile efemere. Umanismul (recte umanitarismul) este un ideal filozofic respectabil pe care-l poate urmări o individualitate privată în domeniul abstracțiunii; însă omului de stat care conduce afacerile practice ale țării sale nu-i este dat să încerce esperimentațiunea ficțiunilor cosmopolite cu sacrificiul intereselor imediate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și centrele mari ale Europei tremurau de spaimă. În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul (cestiunea izraelită), altă dată libertatea popoarelor (cestiunea orientală), o a treia oară răspândirea civilizației, pentru care fiece popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspândească și botinele respective. Vestitul La-o-tse, filozoful
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de la C.l. și a. este evident în acest articol, în care scrierile lui Panait Istrati („valoarea literară a lui Panait Istrati fiind certificată de Romain Rolland”, recunoaște autorul articolului, catalogându-l totuși pe scriitorul francez drept „acest Georges Ohnet al umanitarismului”) sunt ironic taxate ca implicit vulgare. Tehnica este aceea a citatului manipulat, idiosincrazia autorului (și respectiv a revistei, câtă vreme articolul face deschiderea, pe prima pagină, a numărului și a seriei) față de scrierile „umanitariste”, „proletare”, dând seamă în primul rând
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
mai echilibrat decât al altor confrați postpașoptiști, C. explorează mai rar stările de neliniște, îndoială, deziluzie. Elegii, meditații, fabule, satire stau mai curând sub un semn al seninătății, după cum alte versuri din acest peisaj mozaicat sunt impregnate de sentimentalism, de umanitarism. SCRIERI: Melodii intime, București, 1854; Patrie și libertate, București, 1879; Pagini alese, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1908; Patrie și libertate, îngr. Rodica Rotaru, București, 1988. Repere bibliografice: Pop, Conspect, I, 136-139; A. I. Odobescu, Opere complete, II, București, 1925
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
mâni evreiești, începe a se face lumină și în această cestiune. Știm prea bine că există mulți publiciști pentru cari evenimentele din Ungaria vor fi o oroare, însă nu de indignarea 198 {EminescuOpXIII 199} lor poate fi vorba, nici de umanitarismul ideologic, ci de realitatea economică și de neajunsurile ei, produse prin activitatea singulară a izraeliților. Se va observa din cele mai de jos că evreii exercită o acțiune dizolvantă atât asupra moravurilor cât și asupra echilibrului economic al populațiunilor rurale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fariseismul Legii, dar fiindcă o cunoaște. S-a remarcat că dreptul umanitar era partea cea mai vie a dreptului internațional. Este, de fapt, cea mai mediatizabilă. Limitat conceptual, dar bogat emoțional, deoarece este bazat pe imagini de circulație mondială. Campionii umanitarismului nu sînt din întîmplare vedete ale micului ecran și viceversa. Administrarea lui certum este constitutivă lui certum, și în videosferă, o certitudine invizibilă, insensibilă, doar inteligibilă, nu mai e o certitudine. Rezultă de aici o modificare a spațiului public prin
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
garantate de constituțiile câtorva state europene, sugerând, astfel, că ele reprezentau măsuri fundamental necesare și În România. Principiile pe care Banu le așeza la baza reorganizării statului erau diferite de legile naturale descrise de Moldovan. Factorii restructurării erau „solidaritatea socială, umanitarismul, egoismul subordonat intereselor comunității și echivalentul economic al capitalului de sănătate”, toți considerați În aspectele lor atât pozitive, cât și negative 100. Spre deosebire de viziunea lui Moldovan, care aduce În prim-plan importanța covârșitoare a factorilor ereditari, teoria lui Banu despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înșiși este posibil să nu o fi intenționat. CAPITOLUL 6TC "CAPITOLUL 6" Pentru sănătatea națiuniitc "Pentru sănătatea națiunii" Reglementarea sănătății publice și controlul reproduceriitc "Reglementarea sănătății publice și controlul reproducerii" În locul selecțiunii naturale, omul poate practica selecțiunea rațională. Eugen Relgis, Umanitarism și eugenism șIuliu Moldovanț pare să Își propună sincer să reorganizeze sistemul sanitar al țării pe baze moderne și constructive și pare să creadă că are și capacitatea de a Își realiza viziunea. Raport al Fundației Rockefeller, 1929 Pe lângă contribuția
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iordache, „The Blood Groups and the Facial Index In the Population from Transylvania”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session de l’Institut International d’Anthropologie Bucarest 1-8 Septembre, 1937 (pp. 333-337), București, 1939. Relgis, Eugen, Umanitarism și eugenism, Vegetarismul, București ș1934ț. Retezeanu, G., „La o răspântie (Capitalul uman de mâine)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 4, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 65-69. Roșca, Alexandru, Copiii superior Înzestrați, Editura Institutului de psihologie al Universității din Cluj la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Lupta de clasă), Virgil Bărbat ș.a. Sunt de menționat în chip special articolele lui Ion Barbu Poetica domnului Arghezi (205/1927) și Evoluția poeziei lirice după E. Lovinescu (206/1927). Revista găzduiește anchete și dezbateri pe diverse teme: Naționalism sau umanitarism? (7/1919), Libertățile noastre publice (68/ 1921). Numărul din urmă, tipărit cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
care, în „amarnica sărăcie culturală”, va face o „operă creatoare”, „ridicând în zarea inteligențelor idealul frumuseții pure și aruncând în suflete germenul rodnic al bunătății și al cugetării umane”. Ca orientare ideologică, revista e de stânga, cu o nuanță de umanitarism și socialism temperat, dar înscriindu-se prin articolele și literatura publicată în sfera presei dominate de social și idealuri democratice. La rubricile permanente - „Viața intelectuală”, „Reviste românești”, „Reviste străine”, „Teatru”, „Bibliografie” - scriu Gala Galaction, Aron Cotruș, N.D. Cocea, Victor Eftimiu
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
de „tezism”, pentru că în roman toți eroii negativi sunt evrei (E. E. Math). Curând presa franceză a denunțat un detaliu biografic necunoscut - participarea lui G. la război pe frontul de Est și comportamentul său „huliganic” față de evrei, în dezacord cu umanitarismul promovat în carte, precum și existența în bibliografia autorului a reportajelor de război, incriminate pentru caracterul antisovietic și antisemit. Gabriel Marcel însuși și-a exprimat regretul de a fi contribuit, în necunoștință de cauză, la gloria romancierului. „Scandalul” declanșat în jurul scriitorului
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Umanitatea”, la care au colaborat, printre alții, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Gală Galaction, Al. A. Philippide, iar în 1923 fondează Grupul umanitarist, la care aderă mai mulți intelectuali de peste hotare. A mai condus, împreună cu I. Pas, „Cugetul liber” (1927-1928) și „Umanitarismul” (1929-1930). Debutează, cu articolul Colonii de lucrători, în ziarul „Dimineață” (1912), iar editorial, cu „fanteziile” în proza din Triumful neființei (1913). Versurile, proza, articolele literare și intervențiile de natură socială, precum și cele privind credințele sale umanitariste și pacifiste ori problemele
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
activitate creatoare. Valoarea epica a romanelor e diminuată de dantelăria lirica, abuzivă pe alocuri. În paralel cu elaborarea prozei, R. s-a dedicat febril și consecvent militantismului umanist și pacifist, cum se întâmplă cu pledoaria din Principiile umanitariste sau din Umanitarismul și Internațională intelectualilor, ambele apărute în 1922, unde sunt analizate atitudini văzute drept singurul instrument eficace pentru solidarizarea popoarelor, în timp ce Umanitarismul biblic (1926) propagă eternă idee a confraternității umane, iar altundeva forțele luminate sunt chemate să susțină ideea pacifista, ca
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
a dedicat febril și consecvent militantismului umanist și pacifist, cum se întâmplă cu pledoaria din Principiile umanitariste sau din Umanitarismul și Internațională intelectualilor, ambele apărute în 1922, unde sunt analizate atitudini văzute drept singurul instrument eficace pentru solidarizarea popoarelor, în timp ce Umanitarismul biblic (1926) propagă eternă idee a confraternității umane, iar altundeva forțele luminate sunt chemate să susțină ideea pacifista, ca în Internațională pacifista (1928) sau în Căile păcii (1929). Încă pe când se află în țară, editează ori îi sunt traduse și
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
Iași, 1913; Sonetele nebuniei, Iași, 1914; Nebunia, București, 1915; Soare-Răsare. Schițe, legende și însemnări japoneze, Iași, 1918; Literatura războiului și era nouă, București, 1919; Coloana printre ruini, București, 1921; Principiile umanitariste, București, 1922; ed. (Die Grundsätze des Humanitarismus), Viena, 1925; Umanitarismul și Internațională intelectualilor, pref. Georg Fr. Nicolai, București, 1922; Peregrinari, București, 1923; Petru Arbore, I-III, București, 1924; Umanitarism și socialism (în colaborare cu Lothar Rădăceanu), București, 1925; Melodiile tăcerii, București, 1926; Poezii, București, 1926; Umanitarismul biblic, Iași, 1926; Glasuri
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
și era nouă, București, 1919; Coloana printre ruini, București, 1921; Principiile umanitariste, București, 1922; ed. (Die Grundsätze des Humanitarismus), Viena, 1925; Umanitarismul și Internațională intelectualilor, pref. Georg Fr. Nicolai, București, 1922; Peregrinari, București, 1923; Petru Arbore, I-III, București, 1924; Umanitarism și socialism (în colaborare cu Lothar Rădăceanu), București, 1925; Melodiile tăcerii, București, 1926; Poezii, București, 1926; Umanitarismul biblic, Iași, 1926; Glasuri în surdina, București, 1927; ed. (Miron-le-Sourd (Voix en sourdine), tr. S. Pavès, pref. Ștefan Zweig, Paris, 1939; Haluțismul, București
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]