10,459 matches
-
tangenta? Care ar fi diferența dintre deșteptăciunea veche și cea nouă? Dragă Pazvante, dacă e să ne învețe ceva, istoria ar trebui să ne arate cât de mult s-a greșit față de acești oameni, de câtă mizerie și lipsa de umanitate s-a dat dovadă față de ei. Dar, vorba ta, eu te înțeleg și pe tine... Oi fi avut vreun bunic sau vreun tata care a colindat munții să împuște luptătorii din rezistență și acum îi cauți justificări. Pazvante are dreptate
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
permite, pentru că are de rezolvat probleme, are o viață a lui, proprie de trăit. Care e mult mai important decât planeta asta despre care nu știm oricum aproape nimic. Încălzirea globală e o simplă invenție, mai ales partea cu vină umanității. E chiar trist că retorica de genul asta prinde și că nu se găsesc oameni care să contreze toate lucrurile astea. Că atunci apar urșii panda și bătrânii plângând că li se topește cartoful și gata, toți cad în admirație
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
bărbați sunt efeminați și că femeile atrase de alte femei sunt mai puțin feminine. Homofobul de rand nu face diferența între travestit, transsexual și homosexual și e convins că atracția față de alți bărbați e o scădere în masculinitate (și în umanitate, daca homofobul nostru lucrează la Noua Dreapta, dar divaghez...). Nu poți să nu observi că transformarea radicală prin care trec unii dintre gay după ce-și fac coming-out-ul da apă la moară tocmai acestei prejudecăți. Iluzia optică, căci despre asta
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
tov Bucurenci, odată ce ți-ai asumat “perspectiva marxista” asupra universului, credibilitatea “penitentei” tale pe la mormintele victimelor “dușmanului ideologic”, e serios zgiltiita. Dealtfel DB n-ar trebui “să plinga la mormint străin” pt că, într-un clasament sui-generis al crimelor împotriva umanității, pe care il alcătuiește într-o dezbatere cu Pleșu, Liiceanu și bursierii NEC, crimele nazismului, fascismului și comunismului sînt plasate în urmă crimelor liberalismului. Pe de altă parte, antisemitismul românesc nu este o specie de “rasism”, cum eronat sugerează DB
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
care lecția neînvățata despre holocaust aduce după sine pușcăria și excluderea socială. Domnule Răducanu, nu este vorba de nicio tentă antisemita. Codruț sugerează și sunt de acord că nu trebuie să privim doar într-o direcție când căutăm crime împotriva umanității. Nu e nevoie să supradimensionam tragismul holocaustului și al lagărelor naziste, cvasiignorand pandantul sau siberian. Nu trebuie să căutăm gropi comune doar la Iași ci și la Katin. Istoria consemnează astfel de atrocități în dreptul tuturor ideologiilor politice, dar și al
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial (adică la începutul epocii industriale) în resursele minerale de calitate constituind rezervorul de materii prime neregenerabile, necesare pentru funcționarea sistemelor de productie industriale. Însă concluziile economice de tip ‚catastrofă’ la care ajungeau în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
în proiectul dezvoltării durabile.Într - adevăr, așa cum este înscris în principiul 4 al Declarației de la Rio de Janeiro (din anul 1992) : « Pentru a se atinge ținta dezvoltării durabile, protecția mediului înconjurător trebuie să fie o parte integrantă din procesul dezvoltării umanității, ea nu poate să fie considerată că ținta izolată și independentă de acest proiect.» Reamintim că în acord cu politica de mediu a țărilor din OECD („Clubul țărilor bogate”), integrarea protecției mediului înconjurător presupune o concepție unitară globală asupra mediului
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
calea pe care abordăm gestionarea problemelor ambientale. Analiza pe ciclul de viață este parte dintr - un weltanschauung post-modern. Analiza pe ciclul de viață este situată la intersecția celor trei tipuri de cunoaștere umană : teoretică, tehnico-productivă, si prudențială. Lectură “Raportului dezvoltării umanității” din anul 1997, -document oficial al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care-i clarificarea și continuarea temelor Agendei 21-, dezvăluie că o națiune devine bogată numai când stăpânește perfect cele trei tipuri de cunoaștere. Instrumentele de analiză ambientală care
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
analysis’, inițiată de Rachel Carson, a început să fie folosită într-un mod riguros și sistematic de către EPA, în ceea ce se cheamă ‚pathway analysis’, conducând la conceptul sursei de poluare că un „capăt de țeavă” din care se deversează peste umanitate „apă neagră” a poluării. Căci poluarea este un fluid atât metaforic cât și material, un ‘fluid’ extrem de coroziv pentru viața noastră, măsurat cu una dintre puținele unități cantitative pe care ni le poate oferi Sfera Valorilor, vorbim aici despre „anii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și în Turcia. (istoric al religiilor): În școli ar trebui să existe o bibliografie obligatorie despre totalitarism. Generația tânără trebuie vaccinata față de acest pericol. Mai importantă decât reflecția asupra proprietății este reflecția și experiența libertății. Sărăcia este un dat al umanității. Vezi cuvântul Evangheliei: pe săraci îi veți avea întotdeauna cu voi. Există idei cu care nu te poți juca, care omoară oameni. Marxismul este o astfel de idee. Ceea ce-l diferențiază pe Marx de Platon și de alți gânditori care
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
despre marxism. Dați-mi voie să deconstruiesc câteva mituri ale anticomunismului românesc, pe care le-am auzit rostite aici. 1. Marxismul nu este o “critică a sărăciei”, este o critică a inechității bunăstării. 2. Sărăcia nu este un “dat al umanității”, așa cum nici șomajul nu este. În perioadele de boom economic, s-a constatat că, dacă s-ar interzice orele suplimentare și s-ar angaja șomeri care să lucreze peste program, s-ar ocupă toată forța de muncă. Doar că atunci
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
lumii a treia, am ieșit din orice scenariu prevăzut de Marx. Dar eșecul economic al regimurilor așa-zis comuniste nu poate fi un argument împotriva comunismului că sistem economic. 5. Comunismul și fascismul nu sunt cele mai groaznice crime ale umanității, decât dacă limităm judecată la nivelul crimelor comise de un regim politic împotriva propriilor cetățeni. Dar dacă privim lucrurile global, capitalismul liberal este vinovat de mai multe morți (care au loc în țările lumii a treia) decât comunismul și fascismul
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Y, dar destinul copiilor indieni care nu au alternativă atunci când se angajează într-o fabrică de tipul celei care a mutilat 700 de indieni acum cativa ani, fără urmări juridice, ar trebui luat în calcul atunci când vorbim de crime împotriva umanității. Faptul că Organizația Internațională a Comerțului nu recunoaște Carta Drepturilor Omului și recentul eșec al Rundei Doha îndreptățesc o discuție despre criminalitatea capitalismului contemporan. 6. Capitalismul nu se întemeiază numai pe dreptul de proprietate. Se întemeiază pe vânzarea muncii că
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
impresia că esențialul a fost surprins în textul prezentat. Ar fi multe de comentat, dar eu - care nu mă consider marxist - mă voi mulțumi cu numai câteva remarci. 1) S-a afirmat, citând Evanghelia, că sărăcia este un dat al umanității. Este posibil, dar omenirea lupta nu numai pentru libertate, cis i pentru egalitate. Iar în Evanghelie scrie : „Mai curând va intra cămilă prin urechile acului, decat bogatul în împărăția Domnului“ și „Iubește pe aproapele tău că pe tine însuți“. Oare
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
lacul să rămână doar niște colecții de impulsuri electronice în memoria omenirii. Omul? Dragostea? De la Platon până la Michel Houellebecq, presimțirea unei rase superioare, nediferențiate sexual, o rasă înlocuitoare care să fie pentru om ce este acum omul pentru maimuță, bântuie umanitatea. După 11 septembrie 2001 cred că și cea mai dementă construcție imaginară a autorilor de SF poate deveni într-o zi realitate. Când pătrunde în viață, fluviul literaturii nu cunoaște zone privilegiate, nici interzise. De fapt, ideea veșniciei operei de
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ca producție individuală nu este decât oglinda antropocentrismului care-i chinuie pe mulți de la Renaștere încoace. "Dumnezeu" (ghilimelele sunt necesare pentru un ateu ros de metafizică) a făcut omul. Opera lui "Dumnezeu" e cât se poate de perisabilă. Dispariția întregii umanități a devenit astăzi o chestiune tehnologică. Dacă din om nu mai rămâne decât un pumn de pulbere, de ce ar trebui ca opera de artă să trăiască la nesfârșit? Nu voi înceta să-l pomenesc pe Caragiale: important e ca o
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
satul lui Rebreanu, acela din Moromeții este încă unul cu o involuție inteligibilă, chiar dacă tragică, locuit de oameni care păstrează o brumă de rațiune și demnitate. Țăranii lui Stancu urăsc pămîntul și culeg via cu botnițe la gură. Aparțin unei umanități primare și întunecate, devastată de stihiile unei istorii care nu pare să mai aibă nici un înțeles. Preda se întreba retoric, comentînd Desculț, unde a putut vedea conjudețeanul său lumea pe care o descrie, începînd de la cutumele atît de neobișnuite și
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
amicul meu, pictorul, Instigatorul ocult, aparținând probabil unei secte care nu a ajuns încă în România și care ar da bătaie de cap S.R.I.-ului. El socotea, de ex., că fără studii, fără belearte, fără academie, primitivii izolați de restul umanității creaseră în mijlocul Pacificului un Om real în fine, stăpânit de instincte, pe care prejudecățile, tabuurile, ideologiile lumii culte, îl ocultau... Fără vreo școală înaltă. Doar dacă în vreo colibă de-a lor, de lut, secretă, cine știe, n-or fi
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
Truism sau nu, este nevoie să repetăm necontenit: limba română - pe care ar trebui s-o iubim mai mult și s-o ferim de "poceala" - este una dintre cele mai bogate, măi maleabile și totodată plastic-pitoresti sisteme vocale din tezaurul umanității. Iar poporul căruia i-a fost hărăzita, desi adesea își bate joc de ea, impanând-o cu slut-inutile "împrumuturi", îi păstrează și folosește, între altele, un tezaur de zicale, proverbe "formule de politețe" - dar sí sudalme, blesteme, înjurături cum rar se
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
într-o epocă fără dezbatere, fără adevăr și fără morală. Condiția umană este un pretext al unor monografii critice de tipul celor cu care ne-a obișnuit școala. închizînd cartea, cu greu putem aduna cîteva idei generale despre cum e umanitatea văzută în aceste piese, cum arăta lumea înainte de 1989, sau în vremurile în care a fost scrisă fiecare piesă în parte. Comentariul este prea aproape de text, cu rare panoramări, autorul preferînd stabilirea unor filiații cu exemple celebre din dramaturgia occidentală
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
a găsit un orizont optim de contemplație și de manifestare în acele momente în care nevoia de exprimare și de mărturisire este apanajaul exclusiv al conștiințelor pure, fie că acestea se regăsesc în lumea copilăriei individuale sau în aceea a umanității care n-a ajuns încă la gîndirea abstractă și la expresia noționala. în acest fel, criză profundă pe care tridimensionalul o trăiește permenent în spațiul cultural răsăritean și-a găsit o nouă rezolvare. Nevoia irepresibila de a crea forme spațiale
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
pasiunile unui individ inteligent captiv al unei realități politice constrîngătoare. Nimic direct la adresa presiunii comuniste afectînd libertatea de gîndire, comunicare și acțiune, în paginile acestei cărți. Cu toate acestea, mai toate fragmentele incluse trădează o obsesie a falsului care distruge umanitatea de asemenea proporții, încît nu putem evita să ne gîndim la o legătură, poate nu neapărat conștientizată de autor, cu "viața dublă" a "epocii de aur". Teodor Mazilu vede pretutindeni tentative de falsificare, prin idealizare sau vulgarizare; atacă violent, cu
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
comune procese psihice sînt puse sub lupă și le este denunțat caracterul de construct. Nu întotdeauna Teodor Mazilu "are dreptate", nu întotdeauna raționamentele sale sînt impecabile sau măcar corecte, întîlnim adesea superficiale expedieri "superioare" ale unor probleme foarte serioase ale umanității (mai ales pentru cititorul României postcomuniste, care învață noțiuni de psihanaliză inclusiv din serialele de desene animate de pe Cartoon Network, multe dintre sentințele lui Teodor Mazilu nu depășesc nivelul simplelor naivități) - dar o obsesie a denunțării "machiajului" care ascunde autenticitatea
Eseuri de Teodor Mazilu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14817_a_16142]
-
dar limburile Pacificului nu sînt de găsit în acest sat românesc postdecembrist în care nimic nu mai poate fi înviat. Și totuși nu etnografia crudă e miza acestui roman, nu descompunerea comunității tradiționale e subiectul cărții. Ci mai degrabă descompunerea umanității particulare care nu mai poate și nu mai vrea să lupte cu un mediu asasinat de sărăcie. Personajul feminin e de fapt un personaj insuportabil: instinctul matern e aproape anulat, copilul trăiește într-o sălbăticie de necrezut, e înfometat, mizerabil
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
întâmplă în cea dintâi țară de pe glob în care o revoluție, istorică, dărâmând totul din temelii, lansa propoziția ce avea să influențeze toate mișcările politice ulterioare, - egalitate, fraternitate, și libertate, evident. Ești silit să te întrebi, în cele din urmă: umanitatea, confortul ei material este mai importantă? Ori ideea ei despre ea însăși, arta, în fond, proiecția spiritului omenesc în natură? Parisul nu ezită aici nici un moment. El, care, imitat, avea să producă ororile asiatice ale lui Pol Pot și gărzile
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]