560 matches
-
ca moșieriță - în domiciliu forțat la Miercurea-Ciuc, mă obișnuisem cu prezența lui alături de Dinu. Rămăsese singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de bătrânele sale surori. Locuia într-o casă veche cu intrare umbroasă, pe o scară strâmtă, într-o cameră mare, plină de praf și de foteluri desfundate, cu rafturi de cărți până în tavan, cu un pat îngust de schimnic vârât într-un colț al odăii. Când intram în această odaie, unde ne
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
vânt, privirea agera, cuceritor, pedalai de zor că un haiduc în jungla urbană! La email mi-a apărut sugestiv titlul: Bucurenci,! suspicioasa....rămân. E greu. Sunt o împătimita biciclista, dar pe drumuri de țară, sate, orașele, șosele mai puțin umblate, umbroase etc. În oraș e greu, aș vrea să fie mai sigur mersul pe bicicletă. Cum procedez când am tocuri și ploua? Știu, sună cinic și frivol. Și pe băiețelul nostru nu-l știu în siguranță pe bicicletă pe anumite trasee
Eleganță pe două roți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82481_a_83806]
-
ce frumos strălucește cuțitul de vînătoare de tauri pe filele acestea de hîrtie încă albe încă pure încă nevinovate nicolae tzone scrie un poem poate chiar poemul acesta nicolae tzone cățărat pe propriul spate ca o liană vara pe ziduri umbroase scrie un poem pe care vrea să-l bea pe care vrea să-l mănînce pe care vrea să-l dizolve în intestinele sale transparente sau deopotrivă în creierul nu mai puțin transparent scrie poate chiar poemul acesta pe care
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
Badea Cârțan nr. 1; țel. 294 537): 9-13. ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 26-30 ianuarie LUNI: Timișoara (străzile Ion Vidu (parțial), Dirijorului (parțial), Calea Torontalului (parțial), Dreptatea (parțial), Lacului (parțial), Talăngii (parțial), Aleea Umbroasa nr. 2, sc. B, Libelulei nr. 2, sc. A, Satu Mare, Sălaj, Tg. Mureș), Ghiroda (parțial), Comloșu Mare (parțial), Teremia Mică (parțial), Fermă zootehnica Teremia Mică, Bulgăruș (parțial), Lugoj - zona blocuri M.A.N. - blocuri I.U.R.T. 1, 2, Cămin
Agenda2004-4-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281996_a_283325]
-
Seceani (parțial), Ghiroda (parțial), „Fangmeier” - Moară Grabați, Jimbolia (parțial), Teremia Mică (parțial), Lugoj - zona blocuri Stadion 3, blocurile 49-60, 66-70; Crivina, Pietroasa, Poieni TV, Tabăra Poieni, Sculea (parțial), Sat Iosif (parțial). MIERCURI: Timișoara (străzile Operetei (parțial), Matei Basarab, Dirijorului, Aleea Umbroasa nr. 1, sc. B, Zborului nr. 1, sc. B, Teiului nr. 6, 8, N.D. Cocea (parțial), Humulești (parțial), Palade (parțial), Energiei, Subuleasa, Satu Mare, Zefirului, Poiana Mărului, Muntele Mic, Bolyai, Sovata, Sălaj, Tg. Mureș, Înfrățirii, Drăgășani, Virtuții, Aida, Baader), Giroc (parțial
Agenda2004-4-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281996_a_283325]
-
1-5 martie Casieria din str. Ștefan cel Mare - str. Vârful cu Dor, Comănești, Epure, Ofcea, Darwin nr. 1-7, Mehadia nr. 2-10, B. Iscovescu nr. 1-11, Pestalozi nr. 2-18, Dacilor; casieria din str. Gh. Lazăr: Calea Torontalului, str. Teiului, Nepos, Intrarea Umbroasa, Aleea Creației, str. Circumvalațiunii, Războieni, Michievici, Xenopol, Anvers, A. Donici; casieria din Bd. Iuliu Maniu: str. Nufăr, Olănescu Gelu, Pop de Bășești, Păcii, Bd. Tinereții, Bd. I. Maniu, str. BabaNovac, Comuna din Paris, Sofocle, Ecaterina Varga, Gruia, Muncii, Macarie, O.
Agenda2004-9-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282137_a_283466]
-
Ștefan cel Mare, blocurile C12-C15, U15, case - nr. 4-55, 25-37, 27-29, St. O.Iosif case nr. 25-30, Gloriei nr. 26, Bd. Eroilor nr. 65, Leului nr. 2-12, 1-11; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Teiului nr. 4, 6, 8, Al. Umbroasa nr. 1, 2, Al. Creației nr. 1-4, Circumvalațiunii nr. 39, 43, Herăstrău, Banu Mărăcine, Retezat, Aprodu Movila; casieria din Bd. Iuliu Maniu: C. Șagului nr. 32-34, 68, Într. Curcubeului nr. 1-3A/B,străzile Ana Ipătescu nr. 11, 13, 15, 17-19
Agenda2004-11-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282192_a_283521]
-
Vergilius, Șucului, Brigadierilor, Aviatorilor, Tg. Mureș, Subuleasa, C. Moșniței, Satu Mare, Poiana Mărului, Apateu, Sălaj, Baia, Sovata, Muntele Mic, Batania, Zefirului; casieria din str. Gh. Lazăr: străzile Sinaia, Păun Pinco, Cuza Vodă, Costinești, Teiului nr. 4, 6, 8, 10, 12, Într. Umbroasa nr. 1, 2, C. Torontalului nr. 9, 10, 12, 15, Circumvalațiunii nr. 39, 43; casieria din Bd. I. Maniu: străzile I. Slavici, Răscoală din 1907, Polona - blocuri, Văliug - blocuri; casieria din str. Ialomița: străzile Constantin cel Mare, Volta, Cooperației, Brazilor
Agenda2004-12-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282218_a_283547]
-
000 de kilometri, din care cel puțin jumătate pe tărâm african, în condiții extrem de dure, prin Deșertul Sahara, la temperaturi ce, uneori, au luat în râs termometrele, de peste 50°C. „Apa ne-a devenit tot mai dragă și orice loc umbros - o adevărată binefacere; ne-a fost sete mereu, am economisit apa de spălat, am încercat să dormim când noaptea erau 40° C, am băut apa fierbinte și ne-am astâmpărat setea și foamea cu fructe de mango. Așa am devenit
Agenda2004-28-04-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/282639_a_283968]
-
oferă șansa de a deveni adevărate vedete, exemple în acest sens fiind Minola de la trupa Pops și Lavinia de la trupa Spicy, care provin de la „Tromphy“. Locul de desfășurare al cursurilor este sala din zona Circumvalațiunii, str. Amforei nr. 6 (Intrarea Umbroasă). Persoanele interesate pot obține relații suplimentare la telefoanele 0723 538 821, 0726 440 871. Camelia Blada Voluntariatul în Timișoara l Expoziție de fotografii Centrul pentru Voluntariat Timișoara organizează lunar, până la sfârșitul anului, o expoziție itinerantă de fotografii, în scopul familiarizării
Agenda2004-30-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282689_a_284018]
-
Nistor Oprean, Caporal Damșescu, Slatina, Negru Vodă. Citiri de regularizare în perioada 22-26 noiembrie Timișoara. Casieria din str. Ștefan cel Mare: străzile Stejarului, Culturii, Diaconu Coresi; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Timiș, Teiului, Dropiei, Stelelor, Calea Torontalului, Brândușei, Intrarea Umbroasa; casieria din Bd. Iuliu Maniu: Bd. Dâmbovița, străzile Frunzei, Clăbucet, Ana Ipătescu, Vulturilor, Paganini, Transilvania; casieria din str. Ialomița: străzile Liniștei, Textiliștilor, Răsăritului; casieria din Piață Kuttl: străzile Macedonski, Constantin Brâncoveanu, Snagov, Mureș, Tolstoi, Bd. Liviu Rebreanu, Lidia; Ghiroda Veche
Agenda2004-47-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283085_a_284414]
-
mai fu și ziua asta... Credeam că nu se mai isprăvește... Sofronie nu spusese nimic. Îl ajutase să se ridice. Îi luase toporul, strînsese străchinile, urciorul cu apă, care era gol, si tinîndu-l de mînă, ieșise cu el din pădurea umbroasa în seara senina pe cînd soarele roșu, parcă obosit de cursă lui pe cer asfințea. Simțind lumina soarelui în apus, Iosaf întreba orbecăind cu un braț întins, uitîndu-se drept înainte, fix, ca nevăzătorii: - Da^ de ce, taica, bătuși azi toaca de
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
pădurile virgine,/ desenate pe ălei de copii..." (După-amiază cu actori). Scurgerea timpului, în ciuda aparentelor de moarte și descompunere, are, de fapt o natură senzuala: Că somnul soldatului/ sub pătură de campanie,/ trece vremea// Că o femeie/ cu sînii mari și umbroși,/ trece vremea" (Onomastica). Apare exaltata feminitatea, principiul germinativ ce transpare în cel gramatical, precum un liant indestructibil între ceea ce a fost și ceea ce va fi, între moarte și resurecție: "Prietenul meu îmi vorbește despre principiul/ feminin al lumilor. Susține că
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele//prin țarina reavăna/ i-o sănătate-n univers numai noi/ lirici bîjbîim// apele cresc repede/ frunză decade/ copacul adună cercuri lumești/ norii deasupra încuviințează/ trecerea toamnei// ți-ai lăsat privirea-n
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
noastre, ce și-au amestecat fluidele/ și-apoi au încremenit marile ore de taină și arșiță verii" (ibidem). Eufonia numelor italienești și elene e o muzică în sine, precum un ghid cîntător, precum un atlas simfonic: "Interzis îmi e și umbrosul Varese,/ calmul Capolago și chiar sacrul Urcuș/ unde Fecioara își are biserică săpata în piatră,/ nici vorbă s-ating mănăstirea Caterinei a Stîncii/ platonic oglindindu-se în adîncul din Lago Maggiore,/ amniotica anamneza: Grădină Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
criminalitatea printre elefanții albi crescuse îngrijorător/ că un barbat aprins de viol a siluit nouă femei/ într-o singură zi undeva prin Canare/ și mafiile au sechestrat din nou copilul/ miliardarului Hababis că lucrurile prințesei Diana/ se vînd prin talciocuri umbroase..." (Pasărea neagră). Înscenarea aduce din nou gustul romantic al farsei grav-ironice. E pus la contribuție Corbul lui Edgar Poe, care rostește, dincolo de faimosul Nevermore, vorbe sibilinice, descifrate de ascultătorul sau cu "Dicționarul cel mare": "auzii bătaia din aripi și magicul
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
amîndoi frecventam un mediu de,... nu spun, dar se înțelege... înaintea căruia amîndoi fuseserăm taxați de "auxiliari". Țin minte că Gary Sarbu, cu ironia lui grea de mîner abia ieșit la suprafață, ne făcea "gagicari", într-o lume rafinată de umbroase lunecări. De unde ne ieșise în societate o faima greșită. Da^ noi, nu ziceam nimic, fiind prea de tot buni fii ai Naturii. Așa se explică deșele mele apariții în Caietul albastru, de curînd publicat, îmbogățind literatura română de azi. În
Scoala ardeleană rediviva! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18187_a_19512]
-
necesității. Soții Maitec au unit, în artă, extremitățile, au împăcat Nordul cu Sudul, au unit pădurea cu soarele deșertului și, finalmente, au realizat, în Muzeul Țării Crișurilor, recuperarea simbolică a unui eșec matrimonial care părea definitiv: l-au cununat pe umbrosul Rigă Cripto cu micuța laponă Enigel.
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
anii când religia era un tabu ("călușul celest" dintr-un poem de A.P.). Ce părere aveți? Viziunea solară, luminozitatea anumitor proiecții s-ar putea să fie rodul deschiderii mele spre sacru, ca și a unui temperament echilibrat-mediteranean, nu fără zone umbroase, o familiarizare cu peisajul italic. Îmi lipsește poate "simțul tragicului" cum s-a spus (Radu Enescu) și e firesc, într-o anumită măsură. Creștin fiind, refuz lipsa sensului și recunosc însemnătatea jertfei în Iconomia salvării sufletelor. Devreme ce avem un
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
cu totul surprinzător, intrînd în conflict cu "orizontul de așteptare" al cititorului avizat). Prin finețea scriiturii transpare finețea judecății critice, strădania de-a ocoli verdictele excesive. Astfel volumului Litere în tranziție al lui Florin Manolescu i se găsește o latură "umbroasă": "Sînt în întinsul cărții și unele evidente exagerări în judecățile criticului, presînd de obicei "în sus", mai ales cînd e vorba de poeți și prozatori. Prea des e folosit în încheieri calificativul "important", înlocuit altă dată de elogii mai puțin
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
întoarse palma, o așeză în căușul ei, rostind ca toate fetele: Gărgăriță, Riță, unde oi sbura, acolo m-oi mărita. Zicând aceasta, o aruncă în sus, iar gărgărița își luă sborul prin văzduh. Și sbură astfel peste pădurea verde și umbroasă, peste apele râulețului limpede ce o străbătea și în care se jucau peștișorii argintii. Trecu și pe sub un noruleț vânăt, umflat, din care picară peste ea câțiva stropi reci ca gheața, făcând-o să strige de plăcere și de frică
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]
-
vertical își recăpăta consistența materială dar, în lumină, el se furișa în mantaua umbrei, în timp ce glasul, care ținea de viața lui adevărată, dispărea atunci cînd dispărea și umbra". În despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg de generație, a avut fericita idee de a restitui acest unic volum al lui Oscar Lemnaru. Și i-a adăugat, lăudabil, în sumar, o addenda constînd în fragmentul de roman neîncheiat și eseuri strălucitoare, inclusiv unul
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
lui Nichita e doar o copie după originalul rătăcit. Nici o dedicație, nimic scris; țin minte că portretul îl făcuse la chef. Mai profesionist este portretul lui Ciobanu. Executat în creion și foarte șters, după atîta timp. E ca o pată umbroasă, aproape lipsită de contur, ceea ce îi sporește misterul, cît se mai vede. Dedicația, caligrafiată, este și ea estompată: Cu aproximație, (scris deslușit, n.n.); urmează imediat o ruptură a hîrtiei subțiri, de carnet, cam un centimetru pătrat; în continuare, pe hîrtia
Amintiri cu poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16161_a_17486]
-
aici grădina în paragină, potrivită cu starea de spirit a îndrăgostitei fără speranță, e numită "frumoasă": "ea privea oare întregi (...) la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbăticită, care înrădăcinase hățișurile și arborii până lângă țărm, sau alte dăți, perzându-se pintre aleile umbroase, ea plivea firele de iarbă de pe cărare sau se ascundea într-un boschet aproape de țărm, în care ședea ore întregi, adâncită în dorul ei fără de speranță". Până la urmă, această grădină e un fel de vagă anticipare a insulei lui Euthanasius
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
jazz: astfel, el vede în Gershwin un pandant al lui Fitzgerald, cel puțin până în momentul când ambii și-au creeat primele opere majore. O analiză comparativă The Great Gatsby/Rhapsody in Blue revelează similitudini frapante. Unul dintre aspectele cele mai "umbroase" ale Marelui Gatsby privește experimentarea rolurilor sexuale. Dincolo de trăsăturile androgine, Jordan Baker - cu silueta ei de sculptură brâncușiană - pare o propunere pentru un nou prototip de frumusețe feminină. Epoca postmodernă a impus un ideal fizic al femeii mai apropiat de
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]