36 matches
-
fcge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Ber'fccksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchf'fchrung von Erganzungs'fcbungen, Transformations-'fcbungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und 'fcbertragener Sinn der W'f6rter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbw'f6rter. Lehnw'f6rter. Fremdw'f6rter. Wortfelder, Wortschatz'fcbungen zu allen
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
im Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
im Satzgefuge; - Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; - Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte - Phonetik: Lăute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Lăute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). - Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. - Morphologie: flektierbare und unflektierbare
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1-3 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.001/2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolventilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului scolar 2007-2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181553_a_182882]
-
im Satzgefuge; ● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen; ● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformations-ubungen usw. 2. Inhalte ● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). ● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensctzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten. ● Morphologie: flektierbare und unflektierbare
ORDIN nr. 4.871 din 31 august 2005 cu privire la aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, susţinute în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
scrie "ss". O altă deosebire față de română, întâlnită în multe dialecte germane actuale, este faptul că litera "r" se pronunță foarte voalat, și uneori nici nu se distinge acustic. Vocalele "a", "o" și "u" se folosesc și în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
în multe dialecte germane actuale, este faptul că litera "r" se pronunță foarte voalat, și uneori nici nu se distinge acustic. Vocalele "a", "o" și "u" se folosesc și în varianta cu umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie și: "ae", respectiv "oe
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
umlaut, care este o modificare a pronunției lor. Umlautul se notează în scris cu semnul diacritic numit „tremă”, format din două puncte plasate orizontal deasupra literei: "ä", "ö" și "ü", iar la majuscule: "Ä", "Ö" și "Ü". În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie și: "ae", respectiv "oe" și "ue" (excepție: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca și "ä" respectiv "ö" și "ü". Alte particularități fonetice germane: Dialectele care au trecut prin cea de
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
o nouă, destul de neobișnuită vocală lungă / ē/ s-a dezvoltat în circumstanțe variate și necunoscute în totalitate. Proto-germanica nu a avut nicio vocală de frontală rotunjită, deși toate limbile germanice în afara goticii și-au adăugat-o ulterior prin procedeul i-umlaut. Proto-germanica și-a dezvoltat un accent puternic pe prima silabă a rădăcinii (deși resturi ale accentului original din limbile PIE sunt vizibile datorită Legii lui Verner). Asta a dus la o distrugere constantă a vocalelor din silabele neaccentuate. În proto-germanică
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
Utilizarea cuvântului Jäger (în germană „vânător,-i”; pronunție germană IPA: ['je:gɘ:]; scris cu majusculă; alternativ, în lipsa semnului diacritic umlaut: "Jaeger" și "Jager" (incorect)) a fost extinsă și în domeniul militar în epoca iluminismului în țările germanofone și cele influențate de practica militară germană pentru a descrie un tip de infanterie ușoară. Termenul în sensuri militare este utilizat și în
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
Numele de persoană al interpretului se regăsește și sub formele: Jancsi, Jancy, Jancsy, Iancsi, Yancy sau Yancey. Forma Jancsi este cel mai frecvent diminutiv pentru numele maghiar de botez János - echivalentul lui Nelu.) Numele de familie mai este scris cu umlaut în loc de dublu accent ascuțit - Körössy - sau chiar fără diacritice: Korossy. Primul său profesor a fost pianistul și dirijorul Teodor Cosma, despre care a spus: „"[lui] îi datorez totul, el este pentru mine începutul, iar începutul este totul, restul vine de la
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
Maago de Oz () este o formație muzicală aparținând genului muzical rock și folk, originară din orașul Madrid. Sub numele Maago de Oz sau („a” cu umlaut „heavy-metal”), basistul Txus di Fellatio este un experimentat muzician încă din 1987. Începând cu 1989 i-a cooptat și pe „Mohamed” Carlos Prieto (vioară electrică), „Charlie” Carlitos Main (chitară), „Chema” Francisco Gomez dela Serna (chitară), Salva (chitară bass), împreună lansând
Mägo de Oz () [Corola-website/Science/321553_a_322882]