600 matches
-
generale expun o nuditate agresivă, făcând din "topless" alfabetul vieții publice și din provocarea deșănțată unica rațiune de a fi. în România de azi, țoapa analfabetă și mitocanul mușchiulos se visează vedete de televiziune și se comportă în consecință: orice unduire din șolduri, orice gest ațâțător al său trebuie transmis în direct națiunii setoase de sex prin procură! O reacție ușor de explicat psihologic: îngroziți hidoșenia în care trăim, tot mai mulți români și-au confecționat o pseudo-identitate în care visele
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
de deal. Exercițiul de imaginație nu este însă complet decît în momentul în care trebuie să se întunece pentru ca proiecțiile din Piazza Magenta, "asistate" de luna de pe cer, să poată începe. Grație acestei fabuloase mizanscene, al cărui detaliu nostalgic-neașteptat e unduirea pînzei ecranului în bătăia vîntului serii, "Capalbio Cinema" chiar asta este: un "rocky medieval picture show" (detaliu "nesemnificativ": Magenta e numele unui personaj din Rocky Horror Picture Show!) de-un anacronism și anatopism irezistibile. Desigur, o să spuneți, e încă unul
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
unui artist sau altul, poate fi ușor verificat în cadrul Simpozionului de la Bogați prin lucrarea lui Aurelian Bolea. Deși, în general, este un sculptor interesat mai degrabă de formele ponderale și de masele supuse forțelor gravitaționale, de construcția antropomorfă și de unduirile calde ale feminității, de data aceasta el s-a situat pe o poziție radical opusă. Gravitația a fost înlocuită cu sugestia plutirii, antropomorfismul cu austeritatea hieroglifei și regimul nocturn al sensibilității venusiene cu voluntarismul falic al unei aspirații solare. Și
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
Ați ascultat vreodată tăcerea ierbii? Însingurat în singurătatea ce mă înconjoară, am prins a asculta, sub răcoarea amurgului tomnatic, unduirea unei tăceri care-mi măcina, tainic, visele, îngenunchindu-le, o tăcere foșnindă a ierbii călcată în picioare de graba oamenilor amestecați în civilizație, prinși în angrenajul declarațiilor puerile... Tăcerea ierbii geme de durere..., tăcerea ierbii este bătătorită de bocancii țintuiți
Poetul de gardă. In: Editura Destine Literare by George Călin () [Corola-journal/Journalistic/82_a_226]
-
în căutarea "nivelelor 'pulsatile', sub-ideologice, sub-ideatice și sub-formale ale poemului", autorul studiului scoate la iveală numeroase probe care argumentează în favoarea "preeminenței acvaticului asupra teluricului", chiar și în etapa de acumulări ale experienței poetice inițiale, prin punerea în lumină a motivului unduirii, ca modelator al materiei telurice, a ceea ce numește - de exemplu, în legătură cu Cântecele stepei din volumul Eternității de-o clipă (1917), "doctrina virilă încurajând feminismul elementelor" sau a numeroaselor metafore marine în chiar cuprinsul spațiului imaginar ocupat de elementaritatea terestră. Totodată
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
Oricât ar părea el de rupt de clasa politică românească, Vadim reprezintă doar exacerbarea minciunii și a fraudei inventate de foștii și actualii guvernanți. Nu e nici o surpriză că Irina Loghin, vajnica guristă de-anțărț, ar vrea să schimbe tehnica unduirii omușorului cu aceea a cătușei puse d-lui Rasdaq. Surprinzător e doar că Vadim se visează (cred că nici nu-și dă seama de asta!) o combinație de Iliescu și Constantinescu: justițiar cu gura (pentru că nu-l costă nimic!) și
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
perspectivă panteistă, pe când Blaga a interpretat natura din Miorița "ca biserică, în perspectiva stilistică a transcendentului care coboară", în privința căreia e categoric: Această idee stilistică este a mea, exclusiv a mea". Mai delicată întrucâtva este paternitatea ideii despre relația dintre unduire și moarte la Eminescu, dar Blaga se apără din nou la modul credibil (nu intru în detalii sursologice). Culmea pretenției lui Dan Botta fusese afirmația că "mioriticul nu este decât un reflex al ideilor sale". Blaga ripostează, citând prima sa
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
locurilor comune. La interpretarea baladei Toma Alimoș, există o vagă apropiere între ideea lui Dan Botta despre "religioasa cuminecare cu lumea" și ideea lui Blaga că "natura întreagă e transformată în biserică", dar nuanțele sunt, totuși, sensibil diferite. Relația dintre Unduire și Moarte la Eminescu, ținută la mare cinste de Dan Botta, are un corespondent în "structura orizontică a unduirii", percepută și de Blaga în poezia eminesciană, dar nu poate fi vorba de preluare prin parafrază, iar de plagiat nici atât. Există
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
cu lumea" și ideea lui Blaga că "natura întreagă e transformată în biserică", dar nuanțele sunt, totuși, sensibil diferite. Relația dintre Unduire și Moarte la Eminescu, ținută la mare cinste de Dan Botta, are un corespondent în "structura orizontică a unduirii", percepută și de Blaga în poezia eminesciană, dar nu poate fi vorba de preluare prin parafrază, iar de plagiat nici atât. Există similitudini între cele două moduri de interpretare a specificului românesc, dar nu identități de formulare. Ceea ce la Blaga e
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
pusă în relație cu idei ale lui Cantemir, Conta și Pârvan, în genealogia unui mod de a gândi. Dan Botta insistă mai departe pe "viziunea mistică a frumuseții românești", pe nunta sacramentală din Miorița, pe "identitatea orphică - deci originar-thracică, dintre Unduire și Moarte, dintre Dionysos și Hades" ca idei ale sale, acuzându-l pe Blaga că era incapabil "să intuiască funcția cosmică a destinului uman", deși, dimpotrivă, o dovedise cu asupra de măsură nu numai în filosofia sa, dar și în
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
de oriunde, stil răsfrânt diferențiat - după cum arată autorul - în Divina comedie, Antigona sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
în Divina comedie, Antigona sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia eminesciană a intrat în rezonanță cu "lumea în eternă unduire". Specificul frumosului românesc se exprimă în "ideea unduirii", imprimată într-o "viziune dionysiacă a lumii". Aceasta e, în mare, articulația și finalitatea demonstrației lui Dan Botta. Un ritm al spațiilor - mai adaugă el - e regăsibil la Cantemir; Vasile Conta și-a fondat filosofia pe o teorie a ondulației
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
esență românească în finalitatea ei. Își susține prioritatea ideii legate de spațiul ondulat ca matrice a spiritului românesc trimițând la articolul său Simboluri spațiale, publicat în mai 1930 în "Darul vremii", la Cluj. Drept consecință, în studiile sale despre ideea unduirii în frumosul românesc, prezentă și în capitolul Unduire și moarte din volumul Limite, Dan Botta îi apare lui Blaga ca un profitor al viziunii și interpretărilor sale: "Dl Dan Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
ideii legate de spațiul ondulat ca matrice a spiritului românesc trimițând la articolul său Simboluri spațiale, publicat în mai 1930 în "Darul vremii", la Cluj. Drept consecință, în studiile sale despre ideea unduirii în frumosul românesc, prezentă și în capitolul Unduire și moarte din volumul Limite, Dan Botta îi apare lui Blaga ca un profitor al viziunii și interpretărilor sale: "Dl Dan Botta a intrat în ograda mea, a mușcat puțintel din mărul cel mai îmbujorat al grădinii, a sărit apoi
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fără sandale sau pantofi, în opincile simțului ajung în brațele tale care mă cheamă fără încetare! E secretul grădinilor noastre mersul în pași de crini și unduiri de liliac spre povestea fără de sfârșit a visului devenit realitate. E iarnă? Fulguim în cetina îmbrățișată de sărbătoare și în seva promiselor explozii cu bucurie inspirate în desene unice și grăitor configurate! Referință Bibliografică: Grădini / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN
GRĂDINI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382722_a_384051]
-
din nou un ghiocel A înflorit de ieri un ghiocel, timid,suav,scălzându-se-n lumină, cu rouă-n petale și neprihănire- și iară primăvara o să vină. Mă uit la el cu suflet de copil, și-mi pare că aud în depărtare unduiri de bucium prin păduri și strigăt lung de păsări călătoare. Și-am să visez la pasărea albastră, și am să cred din nou în nemurire; și aș fi în stare veșnicia noastră s-o schimb pe o clipă mare de
A ÎNFLORIT DIN NOU UN GHIOCEL de NINA DRAGU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382823_a_384152]
-
semn: carnea, cripta, lupul get, sîni hermetici sau eretici, prescura, dar și semne venite în text pe calea codului cultural: „Nemîntuitul ochi văzu, iubito,/între ruine trupul de lumină/ cutia milei spațiul înlumină/ uitate plăsmuiri. Cine-a orbit-o/ fecunda unduire opalină?/ Pe scara de incendiu Riga Crypto/ a scos pe Enigel, eucalipto,/ «în humă unsă» răbdătoare lină./ Îmbracă-i somnul. Cumpăna tresare/ starea pe loc caverna orbitoare/ a runelor deșartă înnodare./ Cetește: «viro con go e o lig»/ și joacă
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
Să mai amân? Dar semne spun că-i timpul./ Oricum, nu eu sunt cel ce mai amână./ Să fie scrise toate-n constelații?/ Ori numai în oglinzile de rouă?/ Din depărtări nebănuite încă/ S-aud bătăi de clopot repetând/ În unduirea dealurilor tale/ Vestirea unor noi itinerarii./ Închipuire- i tot ce lași în urmă/ După-nserat, pe drumul fără martori” (p. 7). Biograficul și cotidianul fiind conținute în însăși ideea jurnalului liric, rămâne de detectat cel de-al treilea: aluzia culturală. Mai
Un cântec încăpător precum... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2745_a_4070]
-
a timpului culoare, împletindu-se în expresii care curg în simfonii nebănuite. “Pentru mine e mai ușor să pun în evidență prin întuneric lumina care conturează chipul unui om. Mă ajut de umbre să reliefez detaliile unei fețe cât și unduirea unui corp. Mi-am dat seama că nu mă defineam prin culoare. Dintotdeauna mi-au placut pozele în alb și negru, cât și filmele vechi. Fiind o zonă neexploatată artistic la noi, am încercat să le arăt oamenilor că poți
AIDAN ANDON, ÎNTRE ALB ŞI NEGRU de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381781_a_383110]
-
PE COAPSA TA ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe coapsa ta a scris tăcere, vântul, A'ncătușat-o'n pori să îmi inspire Arzânde patimi, flagelând cuvântul Cu voluptuasa, liniei, unduire. Pe coapsa ta înșiră, ploaia, purul Mir venusian pentru hulpavă vrere, Diamantine voaluri pe conturul Nesațului stârnit de mângâiere. Pe coapsa ta, lumina încrustează Poieni pentru pornirea mea păgână, Stârnită'n crucea nopții, ori amiază Și'n vremea când crepusculul
PE COAPSA TA ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381817_a_383146]
-
către seară, Când se trezește-n pragul ierbii cu-ncântătoarea primăvară. Dulce, adolescentină, pășește scuturăndu-și părul Împletit cu ghiocei,tremurând pe-obraji ca mărul. Gene negre, rândunele, umbresc ochi limpezi,de-azur, Răsuflare-ai adiere mov de viorele pur. Cu unduiri grațioase salută harnicul pământ Și-n foșnet de liliac pleacă pe-aripi de vânt. Cu pas ușor, gingaș de nimfă se îndreaptă spre livezi, Spre grădini, în zbor de fluturi:”Primavară cin’ te crezi?” "Menestrel cântând la harpa soarelui cu
CÂNTEC DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384150_a_385479]
-
se-nalță drept semne grăbite dinspre ceșcuța-i de-argint. Precaut, nu atinge defel marginile-nguste. Privește intens, îndelung... O vâlvătaie de păr acaju, o fascinantă pereche de buze roșii ca focul! Cercetează mai adânc. Și-n urmă întrevede rotunjite unduiri și sclipiri de smarald. Doi ochi verzi! Ridică treptat ceșcuța mai sus, cerându-i încă ceva. Caută mireasma vinului. Parfumul se insinuează în dâră subțire, ca mai apoi să se piardă-n aerul nopții cu miros de nisip cotropit de
BLOODHOUND de ANGELA DINA în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383661_a_384990]
-
ale unor oameni și locuri care au trecut demult pragul de dincolo de negura. Căci, un lucru e cert: nu vom ști, poate, niciodată, care a fost dragostea de căpătai a oamenilor de aici, farmecul nestăpânit și amețitor al podgoriei, sau unduirea albastră a valurilor bătrânului Aluthus” Prof. D. Păsat Calina, octombrie, 2014 Referință Bibliografica: Teodor Barbu Drăgășani între legendă și adevăr , cronică de prof. D. Păsat / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1380, Anul IV, 11 octombrie 2014
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
că este un bărbat frumos tatăl tău. Și îi iert păcatele pentru că mi te-a dăruit. Te iubesc fetița mea dulce. Promit să fac tot ce depinde de mine să fii fericită. Îi privi ochii albaștri, un albastru liniștitor cu unduiri verzi. Era o copilă dulce, dar puțin prea matură. Copilăria ei zburase devreme, lăsându-i ochii triști. Știi, Cristina, sunt foarte mulțumită de rezultatele tale școlare, dar simt nevoia să te protejez, să-ți ofer pe cineva care să aibă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383753_a_385082]
-
Ție, Nichita, „nervură” a bobocului înmiresmat, de Ziua Ta, astăzi, 31 martie 2015 - întru slăvirea unui binecuvântat 31 martie 1933! Da, aparținem unui timp, care tresaltă-n unduiri călătoare, topindu-ne, disipindu-ne, risipindu-ne în magma lui. Și-n „gelatina” Timpului, în nobila familie a marelui-cosmos, consemnăm prezența unui „străin de unu / un străin al unului...” Un „călător prin cuvinte...” În acest mod „se vremuiește” trecerea. Într-acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]