770 matches
-
Polivalentă, unde se desfășoară mitingul pentru lansarea candidaților PDL la alegerile locale, premierul demis Mihai Răzvan Ungureanu le-a transmis participanților că parteneriatul cu acest partid rămâne în continuare valabil, cerându-le să stea cu ”fruntea sus” și să fie ”ungurenii săi”. După ce a afirmat că modul în care se face politică în România trebuie schimbat, pentru a face loc unei politici ”oneste”, ”orientată spre interesul celui mai umil cetățean al statului și în care meritul contează, premierul demis Ungureanu le-
Ungureanu la lansarea candidaților PDL: Fiți ”ungurenii mei!” () [Corola-journal/Journalistic/45002_a_46327]
-
face politică în România trebuie schimbat, pentru a face loc unei politici ”oneste”, ”orientată spre interesul celui mai umil cetățean al statului și în care meritul contează, premierul demis Ungureanu le-a transmis democrat-liberalilor: "Stați cu fruntea sus și fiți ungurenii mei!", amintind că nu îi este rușine cu numele pe care îl poartă, deși un lider politic a încercat să-l facă să-i fie rușine de numele său. De asemenea, Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că, în urma discuțiilor cu
Ungureanu la lansarea candidaților PDL: Fiți ”ungurenii mei!” () [Corola-journal/Journalistic/45002_a_46327]
-
aș avea-o față de dumneavoastră. Da, să știți că așa este. Mă tem domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit ungureni pentru că ei, ungurenii, nu sunt așa cum încercați să pretindeți o nouă generație în politică, generația premianților care erau în comitetul central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la
Crin Antonescu: Un prim-ministru nu execută ordine, ci ia decizii () [Corola-journal/Journalistic/45217_a_46542]
-
față de dumneavoastră. Da, să știți că așa este. Mă tem domnule prim-ministru, nu atât de dumneavoastră personal cât de capacitatea sistemului în care trăim de a vă regenera, de capacitatea sistemului de a produce la infinit ungureni pentru că ei, ungurenii, nu sunt așa cum încercați să pretindeți o nouă generație în politică, generația premianților care erau în comitetul central al UTC, generația premianților care erau chemați să fie puși șefi la SIE, generația premianților care primeau telefon la început. Sunt premianți
Crin Antonescu: Un prim-ministru nu execută ordine, ci ia decizii () [Corola-journal/Journalistic/45217_a_46542]
-
v-ați simțit ca prim-ministru, pe cine reprezentanți? Nici măcar ce a mai rămas din adunătura pedelistă și atunci vă întreb cum de nu plecați singur? Cum de nu plecați singur, când se dovedește clar că marea dumneavoastră pricepere a ungurenilor este nu aceea de a vă face ascultați, ci de a asculta ce vorbesc alții. Reveniți la ceea ce știți să faceți! Lăsați-l pe domnul Paleologu, care a fost ascultat de sală, care a spus niște cuvinte de la dânsul, cu
Crin Antonescu: Un prim-ministru nu execută ordine, ci ia decizii () [Corola-journal/Journalistic/45217_a_46542]
-
mai puternică din Europa. Cel mai mult însă mie îmi place cum le zic ei lucrurilor făcute de mintea și de mâinile lor. Năravul meu că totul până la urmă e o chestiune de cuvinte. Ascultați: Viaductul Moșului... Viaductul Babei... Viaductul Ungureanului... Viaductul Târziului, Viaductul Ursoaicei. Padina Cârligului, Padina Cireșului... Las la urmă de tot ce mi se pare mie acum cel mai greu, de sens, de înțeles, lucrul cel mai semnificativ, fiind, normal, și pe latinește, nu departe de Podul lui
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
a precizat că aceste analize nu trebuie să fie pentru candidații ARD ,,argument pentru inactivitate politică”. Întrebat cum vede și declarația lui Cezar Preda care de asemenea susține că ar trebuie să apară mai mult în spațiul public, Mihai Răzvan Ungurean a spus că o să facă în așa fel încât să se cloneze în mai multe exemplare pentru a putea fi în mai multe locuri în același timp. Am să fac în așa fel încât să mă clonez în trei, patru
Ce mesaj a primit Blaga de la MRU, acuzat că nu se implică în campanie () [Corola-journal/Journalistic/40919_a_42244]
-
fost dărâmată și la Botoșani și la Suceava, iată că dreptatea începe să se îndeplinească. (...) La Iași am un concetățean care folosește prea multă alifie, am auzit că mai nou are riduri, acel concetățean l-am auzit spunând românilor fiți ungurenii mei, s-a dus să candideze în Ardeal pentru că moldovenii nu-l vor. Oameni buni avem dus la capăt un proiect important, dezvoltarea Moldovei. (...) Fac un apel la dvs, fac un apel la toți parlamentarii din Suceava, din Bacău, Iași
Relu Fenechiu: MRU foloseşte prea multă alifie () [Corola-journal/Journalistic/41003_a_42328]
-
știți dumneavoastră, vă voi spune un singur lucru: Fiți spartanii mei,” le-a spus deputatul PDL simpatizanților ARD, făcând în felul acesta referire la copreședintelui Alianței, Mihai Răzvan Ungureanu, care la începutul anului curent îi invita pe democrat-liberali să fie ”ungurenii” lui. Democrat-liberalul a declarat că el candidează în Colegiul 9, făcând observația că, acolo, ”e cea mai mare concentrare de intelectuali pe metru pătrat.” Totodată, el a arătat că sloganul său este ”Dârji ca Leonida la Termopile.” Theodor Paleologul a
Sloganul ”spartanului” Paleologu: Dârji ca Leonida la Termopile by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41100_a_42425]
-
pentru România", cu trimitere la Mihail Neamțu, MRU a răspuns: "Ponta ar spune că Oktoberfest, foraibăr, ștecăr, glasvand. Antonescu n-ar spune nimic, în schimb ar gesticula în engleză: ză mazăr and ză fazăr. În așa ilustră companie, propun un „ungurean”: Mihai Răzvan, baci moldovan", a spus MRU. Ungureanu a promis că partidul său, Forța Civică nu va da mită în alegeri, pentru că este nevoie de altceva. "Dacă electoratul nostru ar avea nevoie de astfel de stimulente, ori n-ar fi
MRU: Putem miza pe încă o suspendare a lui Băsescu până în 2014 () [Corola-journal/Journalistic/42081_a_43406]
-
tropicale! Ce era de făcut!? - Vinghem la muzeu și cu banii chiștigat mergem la restaurant și petrecem fain frumos, cu nevestele noștri, propuse inconștientul Ati! În ochii înlăcrimați ai domnului Pandele apăru flacăra urii nestinse încă de pe vremea când baciul ungurean și cu cel vrâncean îl omorâseră pe baciul moldovean. Numai că, înțe- leptul Hans, nefiind implicat în crima respectivă, își păstră luciditatea și după ce pâcâi de zece ori din pipa lui cu mâner de porțelan rosti împăciuitor: - Scrie măi Romi
AFACEREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349195_a_350524]
-
găsit în spatele televizorului o lumânare am izbit-o în foc! M-am întors din iad! Nu voi spune curat că m-am măritat cu un virus de spital primit în dar de la patria mea, patria ta, patria noastră iar cel ungurean și cu cel vrâncean mari diluară de sute de ori dezinfectanții din spitale și se-mbogățiră, nu contează câți muriră! Am avut nuntași, medici, profesori universitari cu tarife mari, n-a fost să mor în câmp de mohor am trecut
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
din „Testament”. — Parte-ntâi sau partea a doua? - întrebă Metodiu. — Partea-ntâi! - hotărî huiduma. — Oiță bârsană, de ești năzdrăvană... începu Metodiu pe nerăsuflate. Și de-a fi să mor în câmp de mohor, să-i spui lui vrâncean și lui ungurean ca să mă îngroape aice pe-aproape... — E bine! Așa e! zise cu glas blând uriașul. Lăsați mâinile jos și iertați, da’ altfel n-aveam cum vă cunoaște. Ședeți. Episodul 20 CĂLDURĂ MARE LA HOTARE — Doamne, măi rumâne, prin ce spaimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Eu sunt, frate! Da’ și tu ești tu? Păi cum, n-ai murit? — Nu. Mi-am luat oile și-am fugit. Păi bine, frate, eu atunci pe cine-am omorât? — Nu știu, frate, că mai erau doi cu mine, unu ungurean și unu vrâncean. Episodul 22 DESCRIPTIO MOLDAVIAE înduioșați, cei doi frați își strânseră îndelung mâinile, se îmbrățișară cu respect. Deoparte, Iovănuț privea scena cu lacrimi în ochi. își aduse aminte că e singur la părinți. — Frate Nică, zise suspinând Dărăban
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la vorbă, privind mereu nu știu ce în jariștea focului, ovrei tânguinzi, cu niște târsoage de bărbi cât badanalele, grecotei cu nas subțire, bulgăroi cu ceafa destul de groasă, cazaci trosnindu-și fălcile a spleen, nemți stăpânindu-și cu demnitate vagi zgomote interioare, ungureni chipeși vorbind ceva cu niște vrânceni șovăitori, moldoveni lăcrimând de atâtea povești, ba, într-un colț, mai la fereală, și doi turci, afumați bine, cercând a măsura și mereu căzând peste el, niște postav. Din când în când, peste toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
treilea - aici e hiba: ce și cum povestim. De bine, de rău, noi care suntem aici, din asta trăim: din povestit. Eu, spre pildă, povestesc între Fălticeni și Târgu-Neamț. Tu, frate Cancioc, de-am înțeles bine, povestești peste munți, la ungureni. Tu, Parnasie, povestești prin Vrancea. Tu, Stejerane... — Mai taci, mă, din gură! - vorbi mohorât și întunecat cel numit Stejeran. Dacă vreau, povestesc, dacă nu vreau, nu povestesc. — Bine, frate, ce te superi? - spuse împăciuitor fălticeneanul. Eu voiam să zic că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se desparte printr-un hotar natural format de culmile Balaia și dealul Dobreana, până aproape de locul numit Jidogin i, de aici, printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și dealul Dobreana, până aproape de locul numit Jidogin i, de aici, printr-un hotar convențional, hotarul merge până la pădurea Iapa. în partea de apus, comuna Filipeni se mărginește cu comuna Ungureni, Parincea și Pâncești, de care se desparte prin dealurile Ungurenilor (Leca), dealurile Sloboziei și Frunteștilor (zarea de apus) până la satul Bărboasa. în partea de sud se mărginește cu Oncești și Godinești de care se desparte printr-un hotar convențional care pornește din satul Pe Laz, trece pârâul Dunavăț și merge
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai compacte de păduri se mai păstrează în nordul și nord-vestul Colinelor Tutovei, numai dacă ne raportăm și comparăm cu alte zone ale Podișului Central Moldovenesc și cu Podișul Bârladului. în comuna Filipeni s-a mai păstrat pădurea Iapa, Dealurile Ungurenilor, Dobreana, Rânza și Știubiana și un pâlc de pădure Sub Margine. De asemenea, trupuri de pădure mai păstrează satul Fruntești, la apus, spre Poieni și deasupra satului Slobozia. Pâlcurile de pădure care se păstrau pe crestele dealurilor au fost tăiate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oncești (jud. Tecuci), de care se desparte prin zarea dealului Tarnița și cu comuna Oțelești, de care se desparte prin dealul Dobreana; la N cu comuna Mărăști; la V cu comuna Lecca, de care se desparte prin dealurile Runcul, Popei, Ungureni și Poni și cu comuna Godinești, județul Tecuci; la S cu comuna Godinești și Oncești (jud. Tecuci). Are o școală înființată la 1865 în satul Lunca, întreținută de stat, într-un local bun de bârne, construit de particulari și cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
punctul numit „La țintirim”, proprietatea lui Pâțu, de unde au fost scoase la iveală, în urma plugului, resturi de locuințe și ceramică specifică neoliticului. Materialele ceramice, aparținând epocii neolitice, au fost descoperite și în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Cioata Bota”. Tot aici au fost scoase la iveală materiale aparținând epicilor bronz târziu și Hallstatt târziu. Aceste descoperiri, deși puține, stau mărturie despre existența stabilă a unor comunități omenești, despre viața lor materială și spirituală pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carpo-dacice (urme de locuințe, vetre de foc și ceramică din secolele II-III d.Hr., iar pe locul numit „Pe deal” s-au găsit la suprafață fragmente ceramice aparținând tot culturii carpo-dacice. în partea de apus a comunei Filipeni, pe dealul Ungurenilor, la punctul numit „Duruitoarea Bota”, într-o așezare geto-dacică, s-a găsit la suprafa ceramică (vase, borcane, căuș, cești dacice etc.) precum și piatră de râșniță din tuf vulcanic, datate în secolul I î.d.Hr.33 Materialele arheologice descoperite în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
domnitorii Alexandru și Petru Vodă Șchiopul, precum și din documentele de vânzare-cumpărare ale locuitorilor răzeși din Filipeni și Fruntești. Actul de danie din 1437 stabilește, în lini mari, hotarele moșiei date lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Mihail Oțel care mergea din zarea Coloneștilor în zarea Ungurenilor, incluzând poiana lui Coste Călugărul, motiv de neînțelegere între urmașii Sara Mleașniță și răzeșii din Fruntești. De asemenea, în document se vorbește de Zlatarin (satul Zlătari de astăzi, comuna Ungureni - Lecca). Importanța apelor, pâraie cu debit mic, cum sunt toate în Colinele Tutovei, constă în aceea că ele au primit chiar de la început nume: pentru satul Filipeni și moșia Filipeni a lui Gavril Dunavăț și urmașii săi este amintit Dunaviciorul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
casei” lui Dobromir. Sălașele (loc de adăpostit vitele și paznicii lor, țigani) se poate plasa între Fruntești și Filipeni. Un alt toponim care poate ridica semne de întrebare este „o bucată” de moșie din Bucovina, din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul. Pe tot teritoriul românesc sunt „bucovine”, termen de origine slav care desemnează o pădure de fag. Când documentul spune că a vândut o bucată de moșie din Bucovina se referă precis la o bucată de pădure din hotarul Runcului (loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]