32 matches
-
istorie. În perspectiva aceasta, cunoașterea Transilvaniei devenea o îndatorire cetățenească: Cine a fost cândva în Transilvania, acela îi va duce dorul. Pe lângă efectul copleșitor al bogățiilor naturale fără pereche, acolo ne vom umple ființa cu savoarea inconfundabilei vieți strămoșești a ungurimii. Prin Transilvania vom cunoaște și destinul milenar ungar. Vom înțelege veșnica luptă de autosacrificare, pe care, în decursul istoriei sale sumbre, dar cu o consecvență de fier, națiunea noastră a dus-o întotdeauna pentru pământul Transilvaniei. Vom înțelege motivația sacrificiilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
comunitatea intelectuală nu făceau politică și, în mod conștient, încercau să se țină la distanță de problemele sociale, ei nu puteau omite spiritul epocii. Palatinus József, ziarist de extremă dreapta, a publicat, în aprilie 1942, un articol în ziarul Magyarság ("Ungurimea"), despre membrii lojei clujene Unió, în care i-a atacat, calomniindu-i pe câțiva dintre membrii comunității (printre care pe Tamási, pe Kós și pe alții). În cele din urmă, chestiunea a ajuns la Curtea de Apel din Budapesta, care
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ungară în Transilvania: crearea unui spațiu național în care românii și evreii nu ar fi existat decât undeva la periferie, acolo unde limba (străină), aspectul exterior și cultura sunt marginalizate și devin un dat, exotic, demn de milă, pe lângă rezultatele ungurimii triumfătoare. În parte, realizarea spațiului național a izbutit: evreii și germanii au dispărut din Transilvania, iar numărul maghiarilor s-a restrâns în mod tragic, nu numai în Timișoara, Oradea, Brașov sau Cluj, ci chiar și în sistemul localităților transilvane de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cetățuie va fi luată, când cel din urmă voinic va cădea, când ultima armă va fi frântă, femeile și copiii să se urce pe culmile munților ca Luând fulgerul din nouri Și de sus din înălțime Să-l arunce-n ungurime Comitetul studenților bucureșteni I. M. Iancovescu-Smeurat, Vasile Cârlova, Constantin Bacalbașa, Emil Frunzescu, Theodor Canari, Ghica-Simionescu, Const. Iliescu“ Din acești 7 studenți au murit 4. Astăzi, la 1927, mai trăiesc doi: Emil Frunzescu, avocat, șeful stenografilor Senatului și autorul acestor rânduri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să se mute la altă curte, dar grofu avea drept și putere să-i mute pe iei. De frica asta că i mută, bieții oameni se supuneau la toate greutățile și la toate poruncile, pentru că știau că-i mută prin ungurime, și aci aducea unguri ca să-i mestice și să-i maghiarizeze. Iobagii nu aveau dreptul să facă mori ori crâșme, ori prăvălii sau târguri. Astea toate le avea grofu,unde au fost sate de iobagi cum a fost satu nostru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fugarii care traversau munții pe plai, călăuziți noaptea de stele iar ziua ascunzânduse printre stânci. În secuime există numele Hainal iar, la românii din Ghimeș, Hăineală. Deci tatăl popii din Palanca era un hainal din Dămuc, sat de dincolo, din ungurime. Fiind flăcău, el fugise de acasă ca să scape de arcanul celor care voiau să-l prindă la cătănie. La Habsburgi serviciul militar dura ani grei iar cătanele se rupeau de lumea din care plecaseră. Se întorceau ca niște oameni străini
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile. Și s-au dat, numai cetatea singură a rămas. Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la Ungurime den afară. Și s-au întorsu prin Maramorăși, au prădat, care pradă și jaf s-a pomeni la Unguri. Și apoi ne-am întors la <...> Iordachi Cantacuzino Vel Comis ispravnic; și această pradă și robie ce făcu în pământul Țării-Moldovii
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]