40 matches
-
Transilvania care se bucură de o cvasi-autonomie asupra teritoriului lor din regiunile de sud-est ale Transilvaniei. A susține ortodoxia împotriva Bisericii uniate este o manieră de a refuza intruziunea imperială. Promovarea intelectuală și adesea recunoașterea socială a românilor în perioada uniatismului aparține episcopului uniat Ion Inochentie Klein (1692-1768). Acesta înțelege să asigure integrarea socială a tinerilor formați la colegiile iezuite. EI adresează Dietei Transilvaniei și Curții din Viena o serie de petiții, în care se exprimă voința de a aplica egalitatea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Libellus Valachorum, București, 1971. Raeff, Marc, Comprendre l'ancien régime russe. État et société en Russie impériale, Paris, Le Seuil, 1982. Soloviov, Alexandre, Byzance et la formation de l'État russe, recueil d'études, Londra, Variorum Reprints, 1979. Stăniloaie, Dumitru, Uniatismul în Transilvania. Încercare de dezmembrare a poporului român, București, 1973; Studies in history church, Derek Baker (ed.), vol. 13, The Orthodox Churches and the West, Oxford, 1976. Teodor, Maria, "Contribuția reformei în Moldova medievală", în Anuarul Institutului de Istorie și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Antonie Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din Închisoare, este integrat În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfîntului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era În acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate, hăituiți În continuare de Securitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ortodoxiei românești - și, în particular, al credinței strămoșești în Transilvania (Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Hațegului, O luptă pentru ortodoxie în Țara Hațegului, Din urmările Edictului de toleranță în ținutul Făgărașului, Lupta și drama lui Inocențiu Micu Clain, Uniatismul din Transilvania, opera unei întreite silnicii și alte studii din „Biserica Ortodoxă Română”, „Revista teologică”, „Telegraful român”, „Gândirea” etc.) -, S. a avut contribuții decisive la consolidarea spiritualității filocalice între români. În urma unor eforturi de călugăr benedictin, el a tălmăcit, începând
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
pentru a se evita orice revoltă comparabilă cu cea din Ungaria. Totuși, oficialitățile comuniste au identificat și câteva domenii În care puteau fi utilizați clericii ortodocși: „lupta pentru pace”, „ecumenismul” ortodox - așa cum era definit de Kremlin acest concept - și combaterea „uniatismului”, dușman declarat al conducerii PMR. De altfel, discursul Împotriva „Uniației” a fost Întreținut și după 1965, deși regimul comunist de la București depășise faza sa internaționalistă de câțiva ani buni. Oficialitatea comunistă a „recuperat” teologi care, cu numai câțiva ani Înainte
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
spiritual, ea se află deasupra statului respectiv, iar din punct de vedere material, se supune întru totul dispozițiilor puterii de care depinde. Simion Mehedinți conchide că creștinismul românesc "s-a simțit străin în fața papocezarismului catolic, precum și în fața țaropapismului oriental". Chiar dacă Uniatismul este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic - aproape păduratic - al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
spiritual, ea se află deasupra statului respectiv, iar din punct de vedere material, se supune întru totul dispozițiilor puterii de care depinde. Simion Mehedinți conchide că creștinismul românesc "s-a simțit străin în fața papocezarismului catolic, precum și în fața țaropapismului oriental". Chiar dacă Uniatismul este socotit "un incident politic, nu religios", "creștinismul arhaic aproape păduratic al neamului românesc", cum îl caracterizează Simion Mehedinți, a reușit să constituie un îndreptar solid, prin care în special țăranii au putut să conserve "legea românească". Prin recursul analitic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la cărțile lui Moise, Comentarii la Noul Testament, etc. Alte titluri, mai importante din opera părintelui Stăniloae: Sfânta Treime sau la început a fost iubirea, Iisus Hristos, lumina lumii si Îndumnezeitorul omului, Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Ortodoxie și românism, Uniatismul în Transilvania, operă importantă alături de altele, precum lucrarea sa de doctorat din 1928 : Viața și opera patriarhului Dosoftei al Ierusalimului și legăturile lui cu Țările Române, sau: Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă(1986) și Ascetica și Mistica ortodoxă(1992
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
un catolicos; g) Bisericile naționale ale Greciei și ciprului; h) Bisericile minoritare din albania, Polonia, Slovacia și America de Nord; i) Episcopia Catolică Ortodoxă a Franței. Această instituție practică ritul galican și are câteva mii de credincioși. A fost singura tentativă de „uniatism” ortodox. Acum este izolată, evoluând între profetism și sectarism. reprezentarea pe care Olivier clément o are cu privire la ortodoxia mondială este cea a unei uriașe cruci. Ea cuprinde: a) axa verticală, adică ortodoxIIle arabă, elenă, latină, slavă de sud, ucraineană, rusă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
părți și a confirmării participării chiar și de către Patriarhia Rusă. încă de la începutul anilor ’60 a devenit limpede că în centrul divergențelor dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Romano-Catolică se află așa-numita „chestiune uniată”. Renunțarea de către Vatican la sprijinirea „uniatismului”, care echivala cu abandonarea românilor greco-catolici, era prima condiție pe care ierarhia BOR o punea încă din anul 1964 pentru începerea unui dialog efectiv cu Biserica Romano-Catolică. Puterea comunistă împărtășea această poziție, mai ales că deținea informații potrivit cărora, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Antonie Plămădeală). Chiar și profesorul Dumitru Stăniloae, o dată eliberat din închisoare, este integrat în cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor (p. 282) și devine unul dintre referenții Sfântului Sinod al BOR. Ar mai trebui adăugat tonul violent „antiuniat” al scrierilor profesorului Dumitru Stăniloae („uniatismul” era receptat ca fiind un mijloc de „dezmembrare” a unității spirituale a poporului român). Această nefericită retorică era în acord cu viziunea regimului comunist despre Biserica Română Unită și slujitorii ei din clandestinitate, hăituiți în continuare de Securitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ritul bizantin propriu-zis, având, în cazul Bisericii Greco-Catolice, multe particularități în Ardeal. Unii consideră ritul bizantin românesc în general ca fiind un usaj inspirat deodată de uzajul grec și de cel slav. Alții iau practicile ardelene drept latinizări sau drept uniatism pur, fără a distinge în Ardeal elementele liturgice care n-au nimic de-a face cu ritul latin. Până în anii 1990 uzajul liturgic era același în tot Ardealul, atât pentru comunitățile ortodoxe, cât și pentru cele greco-catolice (ce se aflau
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
înmulțirea inițiativelor ecumenice. Astfel a fost înființată o comisie mixtă catolică-ortodoxă care s-a reunit periodic, ultima dată în Liban, în 1993. Documentul de la Balamand adoptat de comisia mixtă recomandă ambelor biserici să se abțină de la prozelitism și a calificat uniatismul drept o metodă depășită de atingere a unității bisericilor creștine de tradiție apostolică. Bisericile greco-catolice (ucraineană, română etc.) au reproșat faptul că textul a fost adoptat în lipsa reprezentanților lor, la nivel episcopal, deși documentul le privea în mod direct. Pentru
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
formă, posibilitatea ca ortodocșii care o acceptau să își păstreze ritul și tradițiile, inclusiv limba de slujire, dar cu acceptarea celor "patru puncte florentine", respectiv: "primatul papal, Filioque, purgatoriul" și "azima" pentru Împărtășanie. Pregătirile pentru această politică de convertire prin uniatism începuseră încă din sec. XVI, când, de exemplu, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) înființează la Roma așa-numitul ""Collegium Graecorum"". Acesta era destinat a forma din catolicii și convertiții catolici din Răsăritul grecofon misionari și teologi pentru a susține
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
declarat că a plecat de la Mănăstirea Pakra cu un pașaport eliberat de mitropolitul Arsenie Jovanović. Probabil înțelegea limba română, însă predicile le ținea prin traducător. A trecut mai întâi pe la mănăstirea Hodoș-Bodrog și s-a stabilit la Lipova, propovăduind abandonarea uniatismului și reîntoarcerea românilor către credința ortodoxă. A înălțat pe dealul de la marginea orașului o cruce de lemn ce se păstrează și astăzi în una din absidele exterioare ale bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din oraș. La scurtă vreme a apărut sub
Visarion Sarai () [Corola-website/Science/302601_a_303930]