38 matches
-
alta se produce datorită câtorva descoperiri majore, cum ar fi focul, plugul și arcul cu săgeți. Datorită multor evidențe antropologice și istorice acumulate în timpul secolului al 20-lea, cercetătorii au început să recunoască câteva din defectele de bază ale teoriilor uniliniare ale evoluției. Prima dintre toate era chiar foarte simplă. Nu toate societățile au trecut prin toate stadiile, ci unele au sărit etapele, de exemplu, prin trecerea de la punctul inițial, cel mai simplu, direct la societatea industrială. În plus, primele teorii
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale evoluției. Prima dintre toate era chiar foarte simplă. Nu toate societățile au trecut prin toate stadiile, ci unele au sărit etapele, de exemplu, prin trecerea de la punctul inițial, cel mai simplu, direct la societatea industrială. În plus, primele teorii uniliniare erau etnocentrice, așa cum arată termenii de "sălbăticie" și "barbarie" folosiți de Morgan. Acestea teorii vedeau propriile societăți ca fiind preferabile altora. Se presupunea nu numai că toate societățile pot deveni la fel ca societățile industriale occidentale, dar ele trebuie să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pornește de la stadii diferite și se confruntă cu experiențe diferite, rezultatul procesului evolutiv este puțin probabil să fie uniform. În plus, aceasta se produce în moduri diferite și schimbarea nu este egală cu "progresul" așa cum era cazul cu multe teorii uniliniare; pe termen scurt, periodic, poate exista și o tendință de regres. Cu toate acestea, evoluționiștii multiliniari afirmă că pe termen lung, există o direcție generală care implică schimbarea socială: de la societăți simple, mici la unele mari, complexe. EVOLUȚIA SOCIOCULTURALĂ. Astăzi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
naturală; este "depozitată" în interiorul sistemului, în însăși natura lui (la Comte e vorba de tendințele minții, la Spencer de proprietățile naturale, ereditare). g) Diferențiere principiul care stă la baza evoluției este diferențierea (diviziunea muncii la Durkheim). h) Direcționalitate schimbarea este uniliniară, se face de la forme primitive la forme dezvoltate, de la simplu la complex, de la omogen la eterogen. Ea nu este întâmplătoare sau ciclică, ci progresivă. i) Adaptabilitate schimbarea e acompaniată de o mai bună adaptare a sistemului la mediu. Fiecare dintre
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
atrage obiecții care vor conduce la reformulări teoretice variate. Printre cele mai cunoscute critici, enumerăm: faptul că schimbarea nu este universală, ci există o mare varietate și eterogenitate, constatate empiric, ale comunităților, civilizațiilor (argument relativist); faptul că schimbarea nu e uniliniară, de la simplu la complex sau de la primitiv la dezvoltat, ci ciclică, de-a lungul istoriei existând și perioade de regres, cum ar fi colapsul Imperiului Roman; faptul că în orice societate se observă tensiuni, disfuncționalități (argument conflictualist); faptul că unele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că schimbările tehnologice, economice și ecologice se ramifică în întreg sistemul social și cultural" (Smelser, 1966:111). O serie de asumpții vezi Sztompka (1993:129-32) și Smith (1973:60-75), Appelbaum (1970:36-54) unesc teoriile de acest tip: a) schimbările sunt uniliniare, în sensul că toate societățile mai puțin dezvoltate vor parcurge aceleași etape sau transformări ca și cele dezvoltate; b) schimbarea e ireversibilă, înseamnă trecerea de la stadiul tradițional la stadiul modern, identificat ca tip cu societatea industrializată, occidentală, capitalistă, democratică; c
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
actului creator al lui Dumnezeu. Cealaltă precizare provine de la noțiunea de "profil epistemologic" propusă de G. Bachelard (1884-1962). Un asemenea profil îl produce un concept, chiar cu sferă mai îngustă (cum ar fi "masa", "forța"), căci el nu se situează uniliniar într-o epistemă, ci are conotații arhaice, pe care le cunoaștem cu ajutorul unei psihanalize obiective. Durand e de părere că "nu e nici o psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
II, 1929, nr. 87, p. 2. . v. în acest sens și opinia lui I.I. Cantacuzino, referitoare la Incantații, dar adecvată și acestor pagini premergătoare: „Majoritatea poemelor sale sunt ode, adică poezii presupunînd un sentiment de exaltare, nenuanțat, abundent și excesiv, uniliniar, ceea ce va explica deci acumularea imaginilor” (I. Voronca, „Incantații”, în Viitorul, 1932, nr. 7228, p. 1). . P. Fontanier, Les Figures du discours, Flammarion, Paris, 1968, p. 336. . Ibidem, p. 339. . G. Călinescu, Istoria literaturii române..., E.F.R., București, 1941, pp. 782-783
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
umanității pleistocene - somatice, cognitive, tehnologice, economice etc. Deși a reprezentat dintotdeauna cel mai important depozit de idei pentru imaginația paleosocială a arheologilor, etnografia vânătorilor și culegătorilor a făcut puține pentru evacuarea acestui stereotip, dimpotrivă. După abandonarea generalizată a modelelor evoluționiste uniliniare - în care societățile vânătorești jucau rolul pasiv de categorie 0 a socialității umane, necesară tuturor scenariilor de escalare a complexității -, etnografia pare să le fi conferit acestor societăți, cel puțin în ultimele decenii, o semnificație nouă, la fel de apetent etnocentrică, cea
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Civilitatetc "Civilitate" Φ Cultură, INCIVILITĂȚI Civilizațietc "Civilizație" Φ Cultură Clantc "Clan" De origine gaelică (clann: neam, mare familie, termen pe care unii etimologi Îl leagă de latinescul planta, mlădiță), cuvântul desemnează o grupare de unități familiale care se consideră provenite uniliniar, pe linie paternă (patriclan) sau maternă (matriclan), dintr-un strămoș comun legendar sau mitic, adesea simbolizat În Occident printr-un blazon sau un nume generic. În cadrul clanurilor totemice din Australia, membrii se socoteau urmași ai unui același totem, care traducea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului exogamiei, căsătoriile se contractează În afara neamului propriu. Acesta cuprinde Între două și cinci generații provenind dintr-un strămoș comun, decan al generației celei mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2002). Raportarea la „sânge” a precedat raportarea la „rasă” În sens clasificator; obsesia amestecului și a „purității descendenței” a făcut să apară un imaginar protorasist, cu mult timp Înainte de crearea categoriei clasificatoare a „rasei umane” și de elaborarea unei scale uniliniare care să permită, În numele științei (care a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor) și al ideii de progres, ierarhizarea „raselor” identificate, conform unui model rapid standardizat (de sus În jos: albii, galbenii, negrii) (Banton, 1987). Aceste analize istorice ne conduc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să explice de ce lucrurile sînt în prezent așa cum sînt, ceea ce le obligă să presupună că în trecut erau altfel. Pe scurt, miturile raționează la fel ca acei gînditori din secolul trecut pasionați de evoluționism care încercau să ordoneze în serie uniliniară instituțiile și tradițiile observate în lume. Plecînd de la postulatul că civilizația noastră e cea mai complexă și cea mai evoluată, ei vedeau în instituțiile popoarelor numite „primitive” o imagine a celor care au putut să existe la începutul umanității. Și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]