169 matches
-
În general, cu excepția derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor interesate, sunt de competența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
cu clasele I-VIII nr. 2 Poiana Mare Județul Harghita 1. Grupul Școlar "Zeyk Domokos" Cristuru Secuiesc 2. Liceul Teoretic "Orban Balzs" Cristuru Secuiesc 3. Școala Generală "Frater Gyorgy" Remetea 4. Colegiul Tehnic "Banyai Janos" Odorheiu Secuiesc 5. Liceul Teologic Unitarian Cristuru Secuiesc 6. Școala Generală "Balazs Jeno" Remetea 7. Grupul Școlar Economic "Joannes Kajoni" Miercurea-Ciuc 8. Liceul Teoretic "Salamon Erno" Gheorgheni 9. Liceul Teoretic "Sf. Nicolae" Gheorgheni 10. Școala Generală nr.1 "Petofi Sandor" Cristuru Secuiesc 11. Colegiul Tehnic "Batthyany
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180477_a_181806]
-
cu clasele I-VIII nr. 2 Poiana Mare Județul Harghita 1. Grupul Școlar "Zeyk Domokos" Cristuru Secuiesc 2. Liceul Teoretic "Orban Balzs" Cristuru Secuiesc 3. Școala Generală "Frater Gyorgy" Remetea 4. Colegiul Tehnic "Banyai Janos" Odorheiu Secuiesc 5. Liceul Teologic Unitarian Cristuru Secuiesc 6. Școala Generală "Balazs Jeno" Remetea 7. Grupul Școlar Economic "Joannes Kajoni" Miercurea-Ciuc 8. Liceul Teoretic "Salamon Erno" Gheorgheni 9. Liceul Teoretic "Sf. Nicolae" Gheorgheni 10. Școala Generală nr.1 "Petofi Sandor" Cristuru Secuiesc 11. Colegiul Tehnic "Batthyany
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180511_a_181840]
-
cele de români (9,99%) și romi (6,09%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Miercurea Nirajului există următoarele unități de învățământ: Prima
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
populația orașului Brașov. Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o "populație" de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși - 244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei. Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori ("2007"). Municipiul Brașov are, potrivit recensământului
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
1805, notează 48 de familii adică 240 de suflete, care aveau biserică, preot fiind Toader Sandu. Recensământul din anul 1850 specifică pentru Pănet următoarele date: 205 case , 1342 de locuitori din care 184 greco-catolici (uniți), 18 romano-catolici, 1138 reformați, 2 unitarieni și nici un ortodox. În 1884, românii au deschis o școală, în condiții extrem de grele, fiind mai apoi închisă de autoritățile maghiare în anul 1907, ca urmare a aplicării prevederilor legii Apony. La 1900 Șematismul jubiliar de la Blaj indică 147 uniți
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
austriece din a doua jumătate a secolului al XIX-lea indică existența unei mici comunități romano-catolice, care număra în 1850 - 15 membri, în 1857 - 27 credincioși, în 1880 - 15, în 1900 - 40, în 1941 - 18. Alături de aceștia sunt consemnați câțiva unitarieni: 1 în 1850, 9 în 1857, 1 în 1900. Biserica reformată din Cubleșu Someșan a fost construită în secolul al XVIII-lea, după cum indică Kádár József, și a cunoscut două refaceri majore în secolul al XIX-lea. Specialiștii consideră că
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
fiind români (43,46%), maghiari (38,47%) și romi (14,96%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (51,87%), dar există și minorități de reformați (19,68%), unitarieni (14,59%), penticostali (6,31%), romano-catolici (1,2%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 3,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Adămuș, Mureș () [Corola-website/Science/310648_a_311977]
-
maghiari (73,62%), cu o minoritate de români (21,08%). Pentru 4,32% din populație apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt reformați (35,67%), cu minorități de romano-catolici (31,7%), ortodocși (18,85%), unitarieni (5,49%) și evanghelici-luterani (1,2%). Pentru 4,59% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele activități economice ale municipiului se desfășoară în industriile textilă și de confecții, a mobilei, a procesării laptelui și a cărnii, în domeniul comerțului
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
și 227 de naționalitate necunoscută. După confesiune, erau 15.783 evanghelici-luterani (49,08%), 6.533 ortodocși (20,31%), 4.471 romano-catolici (13,90%), 2.078 greco-catolici (6,46%), 1.916 reformați (5,95%), 1.238 mozaici (3,85%) și 137 unitarieni. În anul 1930, populația Sibiului crescuse la 49.345 locuitori, dintre care 21.598 erau germani (43,6%), 18.620 români (37,7%), 6.521 unguri (13,2%), 1.308 evrei (2,7%) și 1.298 (2,6%) de altă
Biserica reformată din Sibiu () [Corola-website/Science/323847_a_325176]
-
naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții la adresa evreilor
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
minorități sunt cele de maghiari (24,67%) și romi (7,55%). Pentru 3,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (60,45%), dar există și minorități de reformați (9,79%), unitarieni (9,7%), martori ai lui Iehova (5,62%), penticostali (4,92%) și romano-catolici (4,65%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu caracter antisemit care au determinat o serie de persecuții la adresa evreilor
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
089 locuitori, dintre care 1.832 români, 1.772 maghiari, 431 țigani, 32 evrei, 21 germani și 1 persoană de altă etnie. Sub aspect confesional populația comunei era alcătuită din 1.124 romano-catolici, 951 greco-catolici, 916 ortodocși, 793 reformați, 247 unitarieni, 32 mozaici, 10 lutherani ș.a. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: Ambele biserici au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. "Cimitirul Eroilor
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 77 persoane s-au declarat fără religie și 51 atei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Petroșani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. În Șematismul greco-catolic din anul 1936 se specifica că în Vatra Dornei locuiau aproximativ 300 de credincioși greco-catolici. Cultul greco-catolic român (unit cu Roma) a fost desființat
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (8.405 adică 87,67%), cu o minoritate de romi
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
cu o minoritate de români (12,43%). Pentru 1,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (53,59%), dar există și minorități de romano-catolici (25,93%), ortodocși (13,02%) și unitarieni (4,27%). Pentru 1,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
înființat la Cluj în contextul reformei protestante. Anul 1568 este considerat anul fondării Bisericii Unitariene. În acel an Dieta de la Turda a proclamat libertatea religioasă în Transilvania, admițând credința unitariană ca religie recunoscută a Principatului Transilvania. De-a lungul istoriei unitarienii au fost prezenți în oraș, dar au fost minoritari între protestanți (reformați, lutherani). Comunitatea unitariană numai în 1869 a reușit să ridice o casă de rugăciune și un han la colțul străzilor actuale Bolyai și Tamás Borsos. Pe locul casei
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
neogotic. Interiorul bisericii este puritan, foarte simplu, fără obiecte de artă religioasă, întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 2011, după etnie locuitorii se împart în
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]