474 matches
-
iluministe care a instrumentat scopul "binelui uman", împingîndu-l nu doar spre subordonarea tehnică a ființei ci și spre ideologiile totalitare, filosofii constată repudierea oricăror prescripții, a oricăror imperative, a oricăror datorii. Morala se vede deposedată de trăsăturile sale de bază, universalismul, autonomia, autoritatea, translîndu-se în particular și ipotetic, naufragiind într-o mare diversitate de conexiuni. Preocuparea ce-ar fi în măsură a o susține e proiectată în marginal, accidental, minor. Cuvîntul de ordine al acestor discursuri decadente pare a fi suspiciunea
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202 Fenomene și spații identitare 202 Tradiționalism identitar 203 Regionalizarea problemelor sociale 206 Concluzii 210 Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării comunitare/DEVCOM
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în construirea și menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de sondaj 1. Datele respective vorbesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
expresia gustului său și, oricum, de o coerență fără reproș. Ceea ce justifică redeschiderea discuției este un fapt de cu totul alt ordin: Negoițescu pășea, probabil fără știrea lui, pe un drum deschis de altul! Un articol al lui Șerban Cioculescu, Universalism literar, datînd din 1945 și reprodus recent în Cultura (nr. 2, 15 ianuarie 2009), ne reține atenția prin următorul pasaj: "Posteritatea șlui Eminescu, n.n.ț, deshumîndu-i vastele poeme de tinerețe, a descoperit o neasemuită năzuință către ilimitat, care atestă premisele
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
a deschis ochii și la propriu și la figurat și și-a dat seama că evreii sunt sursa tuturor relelor, că din cauza lor a pierdut Germania războiul, că devitalizaseră inteligența germană, infectându-l până și pe el cu cultură evreiască, universalism, examinări citice. Scopul jocului de oglinzi era de a arăta că nu te naști, ci devii monstru și că, în funcție de felul în care își gestionează existența, oricine poate deveni un anume om sau contrariul lui, avea să explice ulterior Schmitt
Hitler sau Adolf? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6054_a_7379]
-
montajul capului de lup și a cozii de dragon (și care a generat la rândul său o impresionantă creație a lui Vasile Gorduz), ar fi lipsit spațiul românesc tradițional, modern și actual, de apartenența sa la latinitate, la acest prim universalism deja european, în sensul construcției angajate și proiectate ca imperiu deschis absorbției culturale, metisajelor de idei și stiluri, sub forța expansivă a aculturației romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
acest prim universalism deja european, în sensul construcției angajate și proiectate ca imperiu deschis absorbției culturale, metisajelor de idei și stiluri, sub forța expansivă a aculturației romane. Reprezentarea lupoaicei reia aluziv forma stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din care s-au individualizat cele două civilizații în conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet de semnificații indică o dublă repulsie față de conceptul de latinitate și, cu aceeași intensitate, de universalism. Două concepte și două realități care legitimează ca
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
stindardului dacic, ca o voalată indicare la un universalism arhaic, din care s-au individualizat cele două civilizații în conflict. Reacțiile vehemente, față de acest pachet de semnificații indică o dublă repulsie față de conceptul de latinitate și, cu aceeași intensitate, de universalism. Două concepte și două realități care legitimează ca națiune o populație mereu jenată de a se legitima cu firesc și relaxare politică și dispusă să se furișeze în contemporaneitate cu complexul marginalității și cu deliciul ușilor dosnice, sau cu siguranța
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
de găsit, obscur, în această reacție mohorât hazlie. Din medii mai culturale se invocă la originea repulsiei față de opera de artă tema depășită a protocronismului, ceea ce demonstrează că autorii acestei lecturi nu înțeleg nici sensul montajului simbolic, care vorbește despre universalismul latin, nici consistența arheologică și istorică a acestei teme, și nu au fost atenți nici la titlul lucrării. O altă temă exploatată este legată de anvergura virilă a Împăratului, ceea ce implică probabil și ofensa unui model autoritar pentru o populație
Retorica artei și retorica străzii () [Corola-journal/Journalistic/4591_a_5916]
-
și un entuziasm incompatibile cu dezideratul artei dezumanizate, purificate de orice referință la problemele și sentimentele omenești. Cu atât mai mult cu cât RAMÓN, împingând heterodoxia până la animism, dă viață lucrurilor. Tradiție realistă, localism pe de o parte și avangardism, universalism pe de alta, conviețuind în stil hispanic, dar și ramonian. Scriitorul este conștient de diferența care îl separă de ismele dinafară și își creează, după cum declară în Ramonismo (1923), propriul ism, ramonismul, „ca să opun ismul meu tuturor ismelor”. Sub stindardul
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
stânga: preoți creștini puși la zid în Rusia, libertatea de gândire pedepsită cu moartea, huliganismul comuniștilor de la Paris, acei bravi comuniști francezi, care militează pentru un înalt ideal umanitar și-și inaugurează Evul incendiind catedralele. Frumos ideal! Frumoase perspective!"9 Universalismul preocupărilor tineretului intelectual, speranța lui într-o viziune umanistă, problemele spirituale erau străine guvernanților. Dezinteresul și nepăsarea își puneau amprenta asupra "junglei culturii românești". La începutul anului 1932 un grup în frunte cu Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Mircea Eliade, Mihail
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
Hegel, Studii filozofice, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967, pp. 205-206. 21 Hegel, Logică, pp. 89-90. Subl. în orig. 22 Terry Pinkard, Hegel. A biography, Cambridge University Press, 2000, pp. 494, 603-604. 23 Ernesto Laclau, "Universalism, Particularism and the Question of Identity", în Linda Martín Alcoff; Eduardo Mendieta, (ed.), Identities. Race, Class, Gender, and Nationality, Blackwell Publishing, Malden, Oxford, pp. 360-368. 24 Ibidem, pp. 267-268. 25 Hegel, Știința Logicii, p. 738. 26 Ibidem, pp. 746-747. 27
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987. KANT, Immanuel, Scrieri moral-politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991. KANT, Immanuel, Tratat de pedagogie, traducere de C.V. Butureanu și C. Rădulescu-Motru, Editura "Agora" S. R. L., Iași, 1992. LACLAU, Ernesto, "Universalism, Particularism and the Question of Identity", în Linda Martín Alcoff; Eduardo Mendieta, (ed.), Identities. Race, Class, Gender, and Nationality, Blackwell Publishing, Malden, Oxford. MARX, Karl, Capitalul, vol. I, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1957. MARX, Karl
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
postume: "Toți vor fi judecați" (p. 167) - își exprimă el foarte ferm convingerea morală. Petre Pandrea era un intelectual din rândul "oltenilor autentici și al europenilor sinceri" (p. 147), cum îi plăcea să se recomande, situându-se la intersecția dintre universalism și localism. Avea cobilița în stema personală, deopotrivă cu admirația pentru Brâncuși, ieșit din limitele provincialismului, considerat "steaua polară a Olteniei". Alteori se temea că e doar "un provincial și un localist iremediabil" (p. 213). Tranzacțiile de conștiință și mercantilismul
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
mai doarmă liniștit, pana cand neliniștea lui nu l-ar asimilă formei de viața socială în care trebuie să trăiască. Blazarea, îndoială și dezabuzarea sunt cancerul ființei noastre naționale... Aspirațiile universaliste sunt justificate doar atunci când ești o forță, dar un universalism ce rezultă dintr-o lipsa de axa interioară este mai mult decât o rușine. Deplâng în România lipsa de orgoliu, de marcă istorică și de valoare mesianica. și deplâng o națiune care nu vrea să devină o mare națiune, care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
sociologi și filozofi ca André Glucksman sau Edgar Morin, ultimul edificînd o întreagă teorie care explică greșelile și autoamăgirea intelectualilor occidentali de stînga de după război, între altele prin faptul de a se fi bizuit în adoptarea pozițiilor marxist-leniniste pe un universalism abstract, rupt de realitățile obiective. Într-o serie de eseuri din cele grupate în volumul Judaism și elenism (scrise cu mult înaintea celor citate), precum "Idei despre socializarea Palestinei", sau "Utopia organizată", ca și într-un interviu luat în 1919
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
de a se complace în limitele culturii răsăritene, Nae Ionescu poate fi considerat un european, un uomo universalis (6). Era un anti-provincial. Pe de altă parte, cerea elevilor săi să nu citească traduceri, dacă pot consulta originalul. Dădea dovadă de universalism, scriind în anii ‘20 despre teatru, cinema, făcând cronică dramatică, ocupându-se de grafologie. El contrazicea un anumit tip cultural, cel al profesorului și un anume tipic, cel al intelectualului care trebuia să scrie obligatoriu. Era un spulberător de iluzii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
c. Despre încreștinarea Imperiului Prin Edictul de la Milan din anul 313, Împăratul Constantin cel Mare acordă creștinilor libertate de cult. La sfârșitul secolului al IV-lea Teodosie I va face din religia creștină singura religie autorizată: creștinismul înlocuia religia imperială. Universalismul religios se adaugă celui politic. Împărăția terestră era privită, tratată și abordată ca imaginea pământească a Împărăției lui Dumnezeu, iar Împăratul devenea locotenentul lui Dumnezeu pe pământ; Biserica și Statul se completează și se întrepătrund. În timp ce legislația civilă se va
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul roman și cel creștin într-un program socio-politic unic( ). Această idee pleca de la premisa că omul este o ființă teocentrică în toate laturile vieții sale deci și societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
unității (idealul sau învățătura Bisericii primare privind unitatea sa) și istoria unității (se referă la ceea ce a experiat Biserica ca unitate în perioada examinată. A doua schemă este cea influențată de școala lui Harnack, care susținea antiteza dintre idealism și universalism care reprezenta o altă formă între individualitate și totalitate, spunând că întreaga evoluție a unității Bisericii a trecut mai întâi prin individualism și apoi localism pentru a putea ajunge la organizare mondială, având Roma drept centru. Teologul și Mitropolitul Ioannis
IOANNIS ZIZIOULAS, MITROPOLIT AL PERGAMULUI, EUHARISTIE, EPISCOP, BISERICĂ: UNITATEA BISERICII ÎN DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ŞI EPISCOP, ÎN PRIMELE TREI SECOLE CREŞTINE, EDITURA BASILICA, de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/364246_a_365575]
-
Cu toate că sunt numai rezidenți în Ierusalim și provin din neamurile păgâne ei sunt considerați ca făcând parte din poporul lui Israel. Prin această aluzie la toate neamurile ce se află sub cer, Sfântul Apostol Luca introduce o notă clară de universalism, care va fi exemplificată prin lista popoarelor din vv. 9-11 a. Cu o extraordinară abilitate, autorul conturează deja un cadru semnificativ: acești iudei religioși prezenți la Cincizecime, care provin din fiecare neam de sub cer, constituie în intenția naratorului puntea de
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
-lea, ci împotriva evreilor elenizați din Ierusalim, care voiau nu numai integrarea evreilor în lumea elenistică, ci și asimilarea lor în cadrul acesteia. Un intelectual creștin religios cu tendințe actualizante va vorbi despre acest fenomen ca despre trecerea de la naționalism la universalism, care a condus ulterior spre creștinism. Un politician de astăzi, care vrea să fie corect din punct de vedere politic, va încerca să ascundă cele petrecute în Templul de la Ierusalim, ca și cum acesta n-ar fi fost evreiesc, dând un răspuns
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > EXTRATEREȘTRII SUNT “CATOLICI” Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului Noul Arhitect al Universalismului catolic Jorge Mario Bergoglio, devenit Papa Francisc în data de 13 martie 2013, are pe lângă fotbal, un nou hoby, acela al unei posibile legături cu extratereștrii. Sanctitatea sa a mărturisit că îi vede pe extratereștrii ca pe niște omuleți verzi, cu
EXTRATEREŞTRII SUNT “CATOLICI” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349875_a_351204]
-
filozofiei pozitiviste, cu dezvoltarea științei, se constată un hiatus între Biserică și societate. Marele vis al Bizanțului a fost acela de a crea o societate creștină universală, administrată de Împărat și călăuzită spiritual de Biserică, ceea ce însemna o îmbinare între universalismul roman și cel creștin într-un program socio-politic unic( ). Această idee pleca de la premisa că omul este o ființă teocentrică în toate laturile vieții sale deci și societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]