106 matches
-
de scurte. Cuvintele, expresiile și frazele trebuie înțelese în același sens de către toți interlocutorii, indiferent de sex sau vârstă, de nivelul lor cultural, de zona geografică de rezidență sau de alți factori ce ar putea influența procesul de comunicare, recepționarea univocității mesajului. Se insistă apoi asupra faptului că, în construcția chestionarului, se va ține seama și de populația căreia îi sunt adresate întrebările. Acest lucru este valabil, mai întâi, la nivelul general, de ansamblu al cercetării, când populația supusă studiului este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
capitol al lucrării, Simbol lingvistic și simbol artistic. Citesc apoi aplicarea psiholingvistică a lui Victor Stoichiță la pictura lui Kandinsky și Mondrian, treabă excelent făcută, dar tristă în demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce junglă terminologică într-un domeniu care aspiră la univocitate și pozitiv! După masa de prânz, proiectăm seara despărțirii și a bilanțului în cămăruța lui Noica. Andrei are ideea unui mic Abschiedsduett vesperal și îmi arată - o adevărată performanță - opt strofe în marginea triadei născute în aceste zece zile, o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care cele mai importante sunt: − Principiul omogenității maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmpărțire reflectând aspecte din ce în ce mai amănunțite ale criteriului aplicat la subîmpărțirile precedente; − Principiul univocității grupării unităților, care presupune și impune repartizarea fiecărei unități de clasificat, numai într-o singură grupă sau subgrupă, numai într-un singur loc, indiferent de numărul locurilor și unităților de clasificat; − Principiul actualității, al luării în considerare a celor mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
în funcție de schema teoretică și condițiile de utilizare ulterioară a scalelor factoriale, cât și după proprietățile inerente metodei. Prima metodă, a regresiei, este cea mai bună atunci când dorim ca scala factorială să coreleze cât mai mult cu factorul latent respectiv. În ceea ce privește univocitatea unei scale, adică faptul că scala respectivă corelează doar cu factorul pe care se presupune că îl măsoară, și nu și cu ceilalți factori, indiferent că factorii latenți identificați sunt sau nu ortogonali, metoda Bartlett dă cele mai bune rezultate
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Dumnezeu și creaturile aveau În comun ființa, voința, acțiunea etc., dar fiecare În grade diferite de perfecțiune. Oricum ar fi, folosirea acestei metode antrena o suprasolicitare a raționamentului prin analogie, care tinde, de fapt, să stabilească tot mai mult o univocitate Între termenii comparați. Această tendință este viciată de imposibilitatea stabilirii unui punct de echilibru Între echivocitate și univocitate, cât și de dorința de a prezenta cât mai multă analogie posibilă Între cei doi termeni, Dumnezeu și res. O astfel de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
ar fi, folosirea acestei metode antrena o suprasolicitare a raționamentului prin analogie, care tinde, de fapt, să stabilească tot mai mult o univocitate Între termenii comparați. Această tendință este viciată de imposibilitatea stabilirii unui punct de echilibru Între echivocitate și univocitate, cât și de dorința de a prezenta cât mai multă analogie posibilă Între cei doi termeni, Dumnezeu și res. O astfel de supralicitare a metodei o Întâlnim la Francisco Suárez (1548-1617), teolog iezuit spaniol, ale cărui scrieri, conform lui Jean-Luc
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu este suficientă pentru a constitui o analogie. El susține că, pentru ca o analogie În general să fie posibilă, este necesar ca un concept comun să revină În mod egal fiecărui termen. Dar, În acest fel, el presupunea de fapt univocitatea. Descartes respinge hotărât metoda analogiei. El este convins că o metodă este bună dacă se poate verifica demersul și rezultatul ei, nu jocul cu propozițiile despre ceea ce se dorește a fi cunoscut. Iar verificarea trebuie să fie Întotdeauna una rațională
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
început de drum. Călăuziți de modelul pluralității, adepții relativismului în filozofie dau așadar un răspuns afirmativ la chemarea unor astfel de ispite. Ei prețuiesc asumarea destinului de creator, demersul în sine, și nu neapărat rezultatele investigației metafizice, măsurate după criteriile univocității și "supratem-poralității" științifice. Aceste rezultate nu au cum să fie universal valabile conform criteriilor științei, dar în cazul sistemelor importante ele pot fi eterne în unilateritatea lor, în sensul că dezvăluie o viziune cu semnificație perenă, așa cum fac și marile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care cele mai importante sunt: − Principiul omogenității maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmpărțire reflectând aspecte din ce în ce mai amănunțite ale criteriului aplicat la subîmpărțirile precedente; − Principiul univocității grupării unităților, care presupune și impune repartizarea fiecărei unități de clasificat, numai într-o singură grupă sau subgrupă, numai într-un singur loc, indiferent de numărul locurilor și unităților de clasificat; − Principiul actualității, al luării în considerare a celor mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
E nevoie de un cult universal; în domeniul relațiilor dintre oameni, ca și în toate celelalte, trebuie să domnească unitatea." Acestor aprecieri li se poate opune o alta, din aceeași perioadă: Diversitatea înseamnă viață, susține, la rîndul său, Benjamin Constant, univocitatea înseamnă moarte." în istoria politică și ideologică a ultimelor două secole se distinge clar o linie de demarcație, a cărei importanță nu e ușor de evidențiat. Caracteristic e următorul lucru: traseul său nu coincide decît cu totul accidental cu frontierele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este și nu poate fi decât tăcerea. Or, limbajul religios și teologic nu este, de regulă, decons tructivist, ci mai degrabă dogmatic și/sau apofatic; dogmatic - prin ceea ce se poate spune și, mai ales, trebuie afir mat, cu pretenție de univocitate și adevăr, iar apofatic - prin ceea ce nu poate fi spus și, mai ales, trebuie negat cu pri vire la realitatea ultimă. în religie, deconstrucția are sens doar ca moarte, însă întotdeauna pentru înviere; nu urmează niciodată „nimicul“ în manieră nihilist-existen
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
să le respingă, eliminând acele "noțiuni polarizate și ambivalente care joacă un rol important în mit". Ea renunță să "utilizeze asocierile prin contrast, să împerecheze și să unească contrariile, să progreseze prin răsturnări succesive; în numele unui ideal de non-contradicție și univocitate, ea dă la o parte orice fel de raționament care pornește de la ambiguu și echivoc".36 Tot grecii sunt însă cei care introduc persoana și individul în istorie. Dacă omul homeric era lipsit de profunzime psihologică, "străbătut de pulsații subite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
joacă un rol activ în viața imaginarului, și anume cel de a pune bazele unei logici originale, ireductibilă la dialectica rațională."417 Această logică internă a simbolului nu este una rațională, logica științifică excluzând simbolul pentru a unifica realul în univocitatea măsurilor și a definițiilor, pe când simbolul are nevoie de intuiții și corelații, deși ele coexistă, fiindcă simbolul oferă intuiții care pot fi confirmate științific. Chiar dacă se exclud reciproc pentru a înainta fiecare pe drumul ei, rațiunea și intuiția fac mereu
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care cele mai importante sunt: − Principiul omogenității maxime în constituirea categoriilor de clasificat (grupe, subgrupe etc.). Pentru fiecare nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, fiecare subîmpărțire reflectând aspecte din ce în ce mai amănunțite ale criteriului aplicat la subîmpărțirile precedente; − Principiul univocității grupării unităților, care presupune și impune repartizarea fiecărei unități de clasificat, numai într-o singură grupă sau subgrupă, numai într-un singur loc, indiferent de numărul locurilor și unităților de clasificat; − Principiul actualității, al luării în considerare a celor mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
specializați pentru anumite ramuri sportive. Cea de-a doua reunește forme prezente pe scară largă în mai multe arii sportive, dar și în limbajul obișnuit. 8.1. Prima categorie include termeni strict specializați pentru anumite sporturi. Caracterul lor stabil și univocitatea permit reconstituirea semnificației sintagmei inițiale din care au făcut parte, fără riscul unor eventuale confuzii. Este necesară, însă, o relativă familiarizare a locutorului cu elementele specifice și limbajul caracteristic sportului respectiv. Oferim câteva exemple din limbajul caracteristic unei competiții de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
intenționalitate, interdisciplinaritate, interoperabilitate, iraționalitate, lasitudine, lejeritate, lichiditate, lentoare, maiestuozitate, mancurtizare, melodicitate, meteorosensibilitate, multiculturalitate, multidimensionalitate, multidisciplinaritate, multifuncționalitate, narativitate, neexecutare, periclitate, permisivitate, policalificare, preaderare, presesiune, prespălare, previzibilitate, previzionare, procesualitate, promovabilitate, pulsiune, reeligibilitate, remixare, reprezentativitate, rinocerizare, sacralitate, spațialitate, subsidiaritate, supraputere, surdomutitate, teatralitate, transaminare, univocitate, vandabilitate, variațiune, vălurire, velocitate, vulnerabilitate. Între acestea, sunt 46 de substantive în care se recunoaște sufixul -itate, -etate, 13 substantive în care se recunoaște sufixul -re și 5 substantive în care se recunoaște sufixul -iune, ceea ce înseamnă că tipul e
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
artificial Limbajul natural este pus, de obicei, în opozitie cu limbajul artificial. În timp ce limbajul natural este „caracterizat printr-o bogăție de sensuri care determină proliferarea interpretărilor”, limbajele artificiale sunt „angajate pe linia preciziei și exactității și dotate cu o anumită <<univocitate interpretativă>>, primul existând din „rațiuni de ordin comunitar (necesitatea comunicării în actele de cooperare în grup)”, ultimele apărând din „rațiuni logico-epistemice” (Sălăvăstru, 1995:133). În limbajul natural, entitățile lingvistice ascund nenumărate subtilități și nuanțe, acestea determinându-i și nenumărate interpretări
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dintre cuvinte fiind atât „cantitative”, cât și mai ales „calitative” sau conotative. Simbolurile limbajelor artificiale, relaționând prin raporturi „cantitative” (în sensul că diferența dintre simboluri nu ține de nuanță și de extensia valorică), îi dau acestuia o anumită precizie și univocitate interpretativă, dar, sărăcindu-l de subtilitățile și nuanțele calitative, îl fac să piardă din capacitatea de reprezentare nuanțată, de care avem nevoie în raportarea la o lume complexă și subtilă la rândul ei. Apărând din necesități științifice, limbajele artificiale au
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
dicționarele recente și lucrările destinate lexicului actual le înregistrează, indicând marea productivitate a procedeului (vezi în DOOM2: *alteritate, *confidențialitate, *disfuncționalitate, *febricitate, *fezabilitate, *fiabilitate, *infertilitate, *infracționalitate, *intenționalitate, *interdisciplinaritate, *iraționalitate, *lejeritate, *lichiditate, *maiestuozitate, *multiculturalitate, *multidimensionalitate, *multidisciplinaritate, *periclitate, *permisivitate, *reprezentativitate, *sacralitate, *spațialitate, *subsidiaritate, *univocitate etc.; vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 24-25): aproximativitate, dezirabilitate, excepționalitate, emoționalitate etc.). 2.2.3. Corelația [sg. i-e - pl. iĭ (albie- albii)] continuă să se manifeste ca tipar extrem de puternic În ciuda dificultăților fonetice pe care tiparul le presupune, corelația [i-
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis își poate atinge scopul. Aici intervin deosebirile între univocitate și plurivocitate, codaj și decodaj, conotație și denotație, în sfîrșit, noțiunea de redundanță. Aceste deosebiri și definiții sînt toate orientate către un scop: a găsi care este cel mai bun mod ca un mesaj să fie înțeles de un receptor
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trimită la alte elemente deja conținute în mesaj. De altfel, în afară de această redundanță "structurală", inerentă utilizării limbii, există o redundanță practică, supraadăugată, care se articulează la nivel semantic. Dacă dorim să mărim capacitatea de înțelegere a receptorului și să întărim univocitatea mesajului, se repetă fie aceiași termeni, fie sinonimele, fie parafraze, sau orice alt procedeu. Cu cît redundanța este mai puternică în interiorul mesajului, cu atît scade posibilitatea de interpretare a receptorului. Totuși, dacă redundanța este maximizată sau atinge o "dezordine", nu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
525-530. [33] IANCU, T., Mai mult loc pentru gramatică și compunere, în Colocvii, 5, nr. 5, 1970, 7. [34] IORGULESCU, SILVIA, Construcțiile participiale în textele technico-științifice ruse și predarea lor în limba română, SȘIC, 1970, p. 137-140. [35] IVANOVICI, Gh., Univocitatea terminologiei și comportamentele indirecte, Rev. înv. prof., nr. 4, 1970, 28-33. [36] îndrumări pentru îmbunătățirea predării limbii române în ciclul primar de Vasile Mlav și Panait Lucian., București, 1970 [37] KULCSAR, TIBERIU, Determinarea pregătirii psihologice necesară însușirii cititscrisului la debili
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
termen complex), care desemnează în mod univoc o noțiune în interiorul unui domeniu. Se mai numește unitate terminologică"15. În consecință, pentru a se constitui în termen de lingvistică, cuvântul elipsă ar trebui să respecte cel puțin două principii: cel al univocității, adică să fie monosemantic, desemnând o singură noțiune, o unică realitate lingvistică, un fapt de limbă singular, și cel al consensului, adică să fie acceptat și utilizat cu această semnificație unică și neechivocă de către toți specialiștii sau măcar de o
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întruchipează un tandem matur (al îndrăznelii generos acceptate și al reciprocității) în care discipolul pășește alături de învățătorul său pe un drum comun, presărat cu încercări solicitante de ambele părți, dar care nu admite împărtășirea sau transmiterea informației într-o unilaterală univocitate. Se poate vorbi de o relație a două conștiințe de sine prin "fuziunea" deliberată a cărora se conectează două personalități (una formatoare și alta în curs de formare), fără ca vreuna să-și piardă contururile în această întâlnire și fără ca inevitabila
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
politici la acoperirea discursivă a actelor politice pe care le desfășoară și la eficientizarea manifestărilor verbale, printr-o permanentă raportare la parametrii contextuali ai situației de comunicare. Proliferarea posibilităților de informare conduce la disoluția unei imagini unice asupra realității, locul univocității referențiale fiind luat de cel al pluralității: nu mai există o realitate univocă, ci există multiple imagini ale acestei realități, lecturi din perspective diferite și cu efecte distincte. Într-o lume în care totul este cuvânt și se construiește prin
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]