17,506 matches
-
primeam în ocazii pe care adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei copil fusese ucis mi-a întins un pahar cu coliva. Bocea, dar ochii ei priveau stins, nu mai aveau lacrimi, avea față schimonosita de ură, o ură muta, o ură care nu mai voia să priceapă nimic, o ură deznădăjduita care părea s-o hăituiască. În mintea mea de copil, moartea a început să însemne ceva, am inceput sa pricep ce pierdere poate fi moartea
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
ocazii pe care adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei copil fusese ucis mi-a întins un pahar cu coliva. Bocea, dar ochii ei priveau stins, nu mai aveau lacrimi, avea față schimonosita de ură, o ură muta, o ură care nu mai voia să priceapă nimic, o ură deznădăjduita care părea s-o hăituiască. În mintea mea de copil, moartea a început să însemne ceva, am inceput sa pricep ce pierdere poate fi moartea neașteptată, moartea
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
adulții le numeau triste. La Piata Română, o femeie al carei copil fusese ucis mi-a întins un pahar cu coliva. Bocea, dar ochii ei priveau stins, nu mai aveau lacrimi, avea față schimonosita de ură, o ură muta, o ură care nu mai voia să priceapă nimic, o ură deznădăjduita care părea s-o hăituiască. În mintea mea de copil, moartea a început să însemne ceva, am inceput sa pricep ce pierdere poate fi moartea neașteptată, moartea nedreaptă, moartea cu
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
Aș zice, mai degrabă, că e un produs firesc, dar rar. Nicidecum altfel! stai,stai,stai!!!cum ultima?de când cu tine și cătălin ștefănescu mai deschid și eu televizorul...te mai vedem de acum înainte??? Vecinica NU...nu...nu...de ce “ură!!”?? Adică ai vacanță, nu? Asta înseamnă că nu se termină de tot emisiunea...:) Nu? come to papă broken angel Cum se poate vedea emisiunea în afara României, pe net de ex. Merry Xmas, G păi de ex. poți să accesezi linkul
Cum ne vindem tara by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83023_a_84348]
-
Cum se poate vedea emisiunea în afara României, pe net de ex. Merry Xmas, G păi de ex. poți să accesezi linkul acesta: http://www.tvr.ro/webcast/inregistrari.php altă metodă nu există încă Mah mă lași, o dai cu “URĂ” și faze d’astea! Nu cred că îți convine nici ție că nu vei mai avea emisie!! BTW..nu o mai lungii atât că văd că ai fani înfocați! Stați oameni buni, emisă o să meargă mai departe, si daca printr-
Cum ne vindem tara by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83023_a_84348]
-
de asemenea penibilitate că cel al lui Bucurenci nu merită efortul de a răspunde. Sunt inginer de aparatură medicală și “profesorul” medicilor în utilizarea aparatelor super-sofisticate ce uneori ne salvează viața. Nu sunt un obtuz dar nu înțeleg de unde vine ură asta pentru o meserie care până una alta, unora ni se potrivește mânușa. Un articol trist, Dragoș... nu e trist articolul, ci e prost. e “merge și-așa”. avea niște premize interesante, dar și-a bătut joc de ele, s-
Errata: Apocalipsa nu merge nicicum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83030_a_84355]
-
noastre peste media câștigurilor din alte cluburi bucureștene. Ba da voi ăștia toți care faceți caterinca de copii de bani gata, ați vrea voi să fiți că ei, și să aveți viața lor, numai că nu puteți... de aici vină ură voastră față de tot ce e frumos... PROBLEMA PUBLICULUI DIN ROMÂNIA ESTE CĂ UITĂ DE CE VINE INTRU-UN CLUB (DE ORICE NATURĂ).VĂ INTERESEAZĂ CUM SE DISTREAZĂ OAMENII CU BANI?DE CE?DACĂ TOT AȚI IEȘIT MĂCAR ÎNCERCAȚI SĂ VĂ SIMȚIȚI BINE
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
ceva facultate de filosofie. E tare trisst că după aia le mai dau și drumu în lume. Nu de alta, dar în anumite cazuri democrația e al naibii de obositoare... Eu m-am săturat să văd o gașcă de agitați, plini de ură și prost îmbrăcați, demonstrând în fața uneia din cafenelele mele preferate. I mean, people, rather than șpiț în my coffee why not go gulp moonshine în ur favourite survivalist KKK câmp:). Cheers Domnule Bucurenci, urmăresc de câtva timp controversă la care
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
sacou. Din fericire, în documentar nu se simte caniculă Altă poveste din timpul filmării documentarului puteți citi aici. Moderează Irina Pacurariu, Radu Naum și Florin Iaru. Puteți vota online pe www.mariromani.ro/voteaza.php! Din păcate, nu-ți pot ură succes fiindcă nu vreau ca Eliade să ocupe un loc pe podiumul pe care merită să stea cei mai “mari” români. Interesul față de ezoteric/mistic și activitatea sa în mișcarea legionara l-au împiedicat să contribuie în mod esențial la
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
în EVZ. Este halucinant să citesc răspunsurile forumistilor - dacă sînt o mostră reprezentativă a gîndirii oamenilor din România, am încurcat-o. Dacă sînt opiniile reprezentative ale diasporei înarmate cu calculator și conexiune la internet, am încurcat-o la fel de rău. O ură copleșitoare la adresa femeilor (aducerea în discuție a Anei Pauker etc. trădează nevoia de a găsi exemplul feminin cel mai lamentabil, si a descrie toate femeile în termenii aceștia - gîndire tipic fascista, de găsire a țapului ispășitor) Anyway, tristețe. “ Am fost
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
pentru că putea fi atât de deșteaptă, pentru că avea o cultură pestrița, dar solidă, de care se folosea mereu fără a face caz, si pentru că reușea să rămână în tot acest timp nespus de omenească. Pentru că vorbea uneori porcos, pentru că putea uri cu pasiune, pentru că era încăpățânata și pentru că știa să ierte tăcut. Nu doar oralitatea Irinei mă fascina, ci întreaga ei existența: de la coadă de păr negru și lung, de la vestimentația hard-etno care imi tăia răsuflarea, de la casa-muzeu în care pășeam
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
scuză uneori mijloacele, dar dacă a trebuit să se ridice o voce care să urle...” Voi nu vedeți că împăratul e gol!” iată că s-a ridicat una. În această seară mi s-a vindecat o rană veche, stârnita de ură și de rușinea care s-a strâns în mine și în toți ai mei, ca în politica românească mai bântuie un astfel de bișnițar cu ideologii. Emisiunea am urmărit-o pe streaming undeva într-o capitala euroapeana. Stop tape la
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
mijloc de secol 20), muzica însoțește o acțiune bazată pe psihologia a patru personaje: trei orășeni și un pescar aflați să viziteze o epavă, sunt surprinși acolo de flux, iar frica de moarte distruge orice barieră socială, scoțând la iveală ură, gelozie, lăcomie etc. Berlinezii au rezervat integral toate reprezentațiile (începând cu premiera de la sfârșit de august), atrași desigur de extravaganța locului, poate și de introducerea spectacolului propriu-zis: un teatru instrumental conceput de dirijor - Chatschatur Kanajan -, menit a ghida auditoriul prin
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
se referă la dosarul său de la CNSAS, pe care l-a văzut și în care a numărat "56 (cincizeci și șase) de turnători, colegi, prieteni, oameni de carte, al căror scris, în ciuda pseudonimelor, l-am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei". Al doilea lucru din Luceafărul este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
de turnători, colegi, prieteni, oameni de carte, al căror scris, în ciuda pseudonimelor, l-am recunoscut cu ușurință". îngrozitoare e ura ce se desprinde, nu din rapoartele ofițerilor, ci din turnătoriile colegilor: "Nici un text al securiștilor nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei". Al doilea lucru din Luceafărul este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al României cu ocazia Zilelor literaturii, comentat de dna Mariana Sipoș. Spaniol care a scris în franceză, emigrant sub Franco, dar trăind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural, decît unui substantiv care are deja una dintre terminațiile normale (i, e, le, uri). într-o limbă că italiană, care are desinențe de plural asemănătoare cu ale romanei, substantivele preluate din engleză se păstrează în genere invariabile (i leader - față de liderii), pentru că articolul e antepus iar relațiile sintactice se exprimă nu prin flexiune, ci
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
destăinuia obîrșia că ar fi fost prea joasă, se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și sufletește semnele unei înalte stirpe în cădere: portul semeț și înfățișarea nobilă, trufia, cerbicia și cruzimea, lenea, sila de viață, setea de răzbunare și puterea de ură, semne ce trecu urmașilor săi carii de nu s-ar fi prigonit între dînșii, dezbinați toată vremea, ar fi putut încă dura o casă puternică și vestită". Înd descoperă în cel mai împodobit salon al casei lui Pașadia portretul străbunicului
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
din salon și cititorul încă nu-l cunoaște: se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și sufletește semnele unei înalte stirpe în cădere: portul semeț și înfățișarea nobilă, trufia, cerbicia și cruzimea, lenea, sila de viață, setea de răzbunare și puterea de ură...". Știm deja că primul și ultimul dintre Măgureni seamănă pînă la indistincție. Mai înainte de a vedea aceasta în salonul casei lui Pașadia, către sfîrșitul romanului, cititorul are șansa de a întrezări asemănarea în aceste două portrete, ale căror semne par
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ai opincilor și ai imaculatelor priveliști mioritice (pe care, de altfel, nu ezită să le vândă pe bani buni aceluiași hulit Hollywood!) uită că Statele Unite au rămas marele, dacă nu singurul exportator de securitate din lume. De securitate și democrație. Ura contra Americii se dezvoltă mână în mână cu incredibila renaștere a stângii și extremei stângi internaționale. Jean-François Revel analiza, în Marea paradă, cauzele revenirii la utopiile socialist-comuniste, într-o lume incapabilă să facă saltul în noul ev istoric. (Notând prezența
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
mi-am putut stăpâni curiozitatea și l-am întrebat: - Dacă tot voiați să scăpați de ea, de ce n-ați dat-o pe gratis? De ce ați mai cerut o sută de dolari? - Ca să o umilesc, mi-a răspuns el cu o ură retrospectivă. înțelegeți? Ca să o umilesc. Am înțeles. Așa aș fi făcut și eu dacă aș fi avut mai mult temperament. Renault-ul meu, însă, de mai bine de cinci ani, nu s-a stricat niciodată. Așa stând lucrurile, nu l-aș
Merci, Renault! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14802_a_16127]
-
XX, care trebuie să se resoarbă pentru a nu duce spre un final apocaliptic." Veni-va oare vremea când nu vei mai fi suspect ori de câte ori aduci vorba despre secolul al XVIII-lea? Cât timp vom mai fi obligați să rumegăm ura fascistă împotriva Epocii Luminilor sau destinul tragic pe care stalinismul l-a aruncat asupra ei?" Surprizele lui Fragonard, Secretul lui Rodin, Strategia lui Céline, Proust și experiența interioară, Nebunia Saint-Simon, Islamul sub voal, Montaigne, călătorul mascat, Misteriosul Voltaire, etc. - iată
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
acestea cred că am poate o natură fericită, de vreme ce am fost în stare să înving repede lăuntric acești ani de groază. Nici prin gînd nu mi-a trecut să mă răzbun vreodată sau să port în mine un fel de ură. M-aș încărca psihic cu ceea ce nu doresc. Privesc de la mare distanță și cu un fel de ironie cele ce mi s-au întîmplat. Totuși voi scrie, nu întotdeauna și nici exclusiv, despre acei ani trăiți în comunism. R. B.
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
i se tragă de la cadre. Partid clientelar, P.S.D.-ul n-a adunat oamenii pe criterii de ideologie, ci în virtutea unor interese imediate. îmi imaginam că va fi greu să mai apară în P.S.D. indivizi - și încă tineri - capabili să atragă ura precum Cosmin Nu-Mai-Stiu-Cum. Iată că în materie de odioșenie emulul năstăsian e egalat de un oarecare Codrin (a se remarca slăbiciunea premierului pentru băieți cu nume atât de parfumate!) Si flăcăul n-a venit singur: a venit cu marele producător
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
carnea, dar el a preferat să fondeze o "Măcelărie teatrală". Are studii de filosofie și stagii - relativ alienante - în publicitate. Practică un teatru discursiv (fără anecdotă, fără poveste), agresiv, provocator. Are un ton atît de personal (cinism demențial, furie comică, ură stenică), încît, după numai trei spectacole, te poți hazarda să spui că ai recunoaște, oricînd, "un Garcia". În ceea ce mă privește, ediția 2002 a fost revelația Rodrigo Garcia. În rest, în Avignon-ul invadat de teatru, pe un zid, un tip
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
general al Academiei, un text care nu a fost aprobat de Academie și care în cea mai mare parte este un pamflet la adresa domnitorului Alexandru Ioan Cuza: "Este o introducere, în care cele mai multe pagini servesc pentru a vărsa d. Sturdza ura sa particulară în contra lui Cuza-Vodă". Sentimentele și resentimentele politice nu au ce căuta în publicațiile academice, iar precedentul grav cu introducerea la volumele de cuvântări ale Regelui Carol I demonstra că Dimitrie Sturdza înțelegea să facă din istorie câmp de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]