50 matches
-
din 1784 1787 îl arată însumând 499 de persoane. Conscripția din 1820 dă și alte informații. Ascultați sunt judele și juriștii, în rândul cărora și un Ion Meteș și un Ion Mărcuș. Spun că slujba au făcut-o nu după urbariu, ci după contract, 2 zile pe săptămână. Dijmă au dat a zecea din semănături, anume din cucuruz, din grâu, din alac, din ovăz, din cânepă. Deasemeni din miei, din porci, din stupi. Hotarul lor e și acum împărțit în două
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
s-a format pe malul stâng al râului Cavnic, într-o zonă colinară de pe versantul sudic al Munților Gutâi, pe malul opus al văii fiind satul Șurdești. Este menționat documentar pentru prima dată în 1583, drept una dintre localitățile din urbariul Cetății Chioar. La data construirii bisericii, comunitatea număra doar 200 de suflete. Buni lemnari, cunoscuți fiind pentru frumoasele lăzi de zestre cu care au împânzit ținutul, locuitorii încep în anul 1796 edificarea unei noi biserici care să înlocuiască vechiul lăcaș
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
Giula/Jula/Gyula din județul Bekes/Bichis, numele se întâlnește dinainte de 1804, iar în orașul Békés-Csaba un nume asemănător apare dinainte de 1763 (ex: Hirgo Peter, muzicant, născut în 1763 în Békés-Csaba și decedat tot aici la 16 octombrie 1851). În urbariul Mariei Tereza din 9 februarie 1787 pentru localitatea Socodor (Szekudvar), din județul Arad, apare un Horgoly Gyorgy între cei impozitați. La 1715 apare și un Hurgi Triff, înregistrat în conscripția localității Zdrapți, din județul Arad. În Sieu, județul Bistrița-Năsăud, apare
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
Szekudvar), din județul Arad, apare un Horgoly Gyorgy între cei impozitați. La 1715 apare și un Hurgi Triff, înregistrat în conscripția localității Zdrapți, din județul Arad. În Sieu, județul Bistrița-Năsăud, apare un Hurguly Makave în registrele cadastrale la 1770. În urbariul comunei Sebeș din 1666, județul Albă, apare un Horgolyos Gal. În urbariul comunei Homorod (Olah-Homorok) din județul Bihor din 1804 apare un Hurgoly Gabor, iar în Nojorid apar în 1773 listați Hurguly (Hurgoly) Ioan, Ilie și Todor. În Țară Oltului
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
1715 apare și un Hurgi Triff, înregistrat în conscripția localității Zdrapți, din județul Arad. În Sieu, județul Bistrița-Năsăud, apare un Hurguly Makave în registrele cadastrale la 1770. În urbariul comunei Sebeș din 1666, județul Albă, apare un Horgolyos Gal. În urbariul comunei Homorod (Olah-Homorok) din județul Bihor din 1804 apare un Hurgoly Gabor, iar în Nojorid apar în 1773 listați Hurguly (Hurgoly) Ioan, Ilie și Todor. În Țară Oltului din zona Fagarasului, numele Hurgoiu apare în actele urbariale ale localității Sebeș
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
de must în preț de 18 fl. Se dă numele tuturor sătenilor și băieților lor de vărsta acestora din urmă. Erau 14 iobagi cu 24 băieți și 3 zilieri cu 5 băieți. E interesant să știm de ce se indica în urbarii și etatea băieților. În conscripția urbarială a domeniului Inidoara din 1681, iată ce se zice în privința acestora: „vârsta fiilor de iobagi de aceea s-a înscris în Urbariu, pentru că dacă va vedea stăpânirea, că numai a sosit, ci și a
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
zilieri cu 5 băieți. E interesant să știm de ce se indica în urbarii și etatea băieților. În conscripția urbarială a domeniului Inidoara din 1681, iată ce se zice în privința acestora: „vârsta fiilor de iobagi de aceea s-a înscris în Urbariu, pentru că dacă va vedea stăpânirea, că numai a sosit, ci și a trecut timpul pentru căsătoria oricărui fecior, să nu ducă o viață imorală, ci prin căsătorie dumnezeiască să se înmulțească, atunci trebuie silit, dacă o admoniere ușoară nu prinde
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
În literatura de specialitate este consemnată căderea de meteoriți din 3 februarie 1882, din care s-au adunat 911 bucăți, cea mai mare având o masă de 35,70 kg. Cea mai veche referire la populația satului se găsește în Urbariile din anul 1652 unde se prezintă, nominal, un număr de 13 familii de iobagi maghiari, cu bunurile mobile și, tot nominal, 5 dezertori. Ultima epidemie de ciumă din anul 1711 a făcut un număr considerabil de victime (292). În anul
Vișea, Cluj () [Corola-website/Science/299560_a_300889]
-
divorțialitatea și mortalitatea și cel de a căuta cauzele unor fenoneme demografice. Studiile de demografie vizează politicile demografice, legislația, politice sociale cu impact demografic, metodele și modelele de analiză, si estimarea prospectiva a populației. Sursele demografice pot fi inventarele, socotelile, urbariile, registrele de dijma, actele de stare civilă, anchetele și lucrările cu caracter statistic, intorcmite prin recensăminte, ținând seama însă și de tendința de evaziune a bunurilor și a persoanelor având în vedere posibilitățile de înregistrare limitate din trecut. Un domeniu
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
acest an când a fost atestat documentar, "Stanciu Dijanul" din Dejani primea alături de alte sate, printr-o diplomă dată de Vladislav al II-lea, jumătate din satul Sebeș. Informația este foarte importantă fiindcă, în documente, satul Sebeș apare abia în urbariile din secolul al XVII-lea când se vorbește, la Sebeș, de un boier "Comșa", cu cei cinci fii ai săi: "Iovan, Domboie, Roman, Stana" și "Onea". Ei au opt "vecini (iobagi)," o pătrime din muntele "Groapa", altă pătrime fiind a
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
era Varhegyalja, pe la 1750 se numea Varviz, iar la 1850 Csetátye. Profesoara Doina Dobreanu, autoarea a peste șapte cărți despre comuna natală, și Vasile Dobreanu, În Monografia Comunei Subcetate ne spun că pe vatra care sa constituit așezarea Subcetate, din urbariul din 1742, stăpânul feudal din Lăzarea era răposatul Lazar Ferenc, și că acesta Încercând a-și pune În valoare partea mai Îndepărtată a hotarului domeniului, situată În aval de centrul economic al acestuia, prin scrisoarea sa convențională din 16 septembrie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
între ce valori de încadrau obiectivele acele conscripției în acei ani în Oprea și în Streza Cârțișoara. Vom arăta mai întâi care era situația în Oprea: Rezultă din analiza conscripției că satul avea un preot, Mateiu (interesant că în toate urbariile întocmite cu ocazia acestei conscripții, preoții sunt prezentați numai cu un singur nume, fie cel de botez, fie de cel de familie) 46 iobagi capi de familie, 9 văduve de iobagi, și un singur ziler, Opre Maior. Preotul satului, era
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acum aproape trei sute de ani, dăm în continuare lista completă a tuturor acestora. Ținem să menționăm că nu au fost trecuți în listă toți cei ce se pribegiseră, părăsind satul în momentul sau poate ceva mai înainte de a începe completarea urbariului pentru a se sustrage dela acest recensământ care avea ca prim scop stabilirea de obligații înrobitoare: Preot: Mateiu Iobagi : Mihai Rovencia Coman Pușcaș Coman Porcar Todor Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
an de plata dărilor. Dacă vreunul din cei aleși se întâmpla să moară în timpul boieritului său, fiii sau frații acestuia erau obligați să dea un cal sau trei florini. Ne spune aceasta Ștefan Meteș, care a găsit însemnarea într-un urbariu al cetății de prin anii 1560 - 1570. Acești boieri în genere după ce le expira mandatul în satul lor, aveau dreptul să figureze în scaunele de judecată ca oameni cu experiență și conștiință civică, chit că proveneau din clasa iobagilor. Mulți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de varză murată și un blid de morcovi. Să fie primit, zicem noi, urmașii de azi ai acelor iobagi de atunci, oameni ce se aflau cam la jumătatea drumului între condiția de sclav și cea de om liber. Din acelaș urbariu mai deținem unele informații interesante privind condiția de viață a cîrțoroșanului în evul mediu, ca de exemplu: existau sesiuni (gospodării) în care locuiau una, altele în care locuiau două, altele cu trei și chiar un caz în care se înghesuiau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ale evului mediu. Și aceasta numai pentru că moșii, bunii și străbunii noștri iubeau cu adevărat viața, cu toate lipsurile pe care le îndurau știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8 gospodării pustiite, cauza fiind plecarea în bejenie, decesul tuturor membrilor din respectivele sesiuni sau prin strămutare. Aceste spații libere urmează să fie distribuite de către nobil altor familii de iobagi în schimbul a diverse slujbe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
iar un număr de 74 gospodării ipotecate dela rudele lor Teleki Imbre (50 de gospodării) și Teleki Ludovic (24 de gospodării). Și mai posedau încă alte 20 de gospodării pustiite, 13 din ipoteci și 7 provenind din moștenirea veche. Din urbariul întocmit atunci mai reiese că în satele respective mai existau și alți iobagi care nu au făcut obiectul înregistrării, ei aparținând altor nobili din marea familie, marea hidră ca : soției contelui Mihail Teleki, contelui Teleki Samoilă, unui alt conte Iosif
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru cei cuprinși în conscripția ordonată la cererea contesei Johana Roth. Numărul sesiunilor se ridicau la 70, încluzând de data asta și pe cele din Arpașul de Sus și erau împărțite între nobili prin succesiune. Iobagii au fost înregistrați în urbariu sub denumirea de coloni ce îi diferențiază din punct de vedere material ca și al prestațiilor. Alături de iobagi mai apare o categorie, a jelerilor - iobagii cei mai săraci - E cunoscut ca jeler în perioada aceea Toma Dragomir care nu poseda
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nici arător și nici fânaț. Pentru întreținerea celor câteva capete de vite primea pământ dela curte din sesiunile părăsite, în schimb era obligat să presteze în fiecare săptămână o zi de muncă cu vitele, sau două zile cu brațele. În urbariu mai apar și 5 meseriași, cei doi țesători despre care s-a mai vorbit, un lăcătuș Andrei Schneider, un jogărar Petru Mandan și un grădinar Marian Sâlca, toți trei locuitori în Oprea-Cârțișoara. Colonul Andrei Schneider, în calitatea sa de lăcătuș
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
baza unei înțelegeri în fiecare an 6 florini, 6 perechi de opinci, lâna dela 5 oi și 3 câble de cereale. Consemnăm mai jos și animalele aflătoare în proprietatea iobagilor din Streza și Oprea, cumulat, înregistrate cu ocazia întocmirii acelui urbariu. Capete de familii 91, dețineau: 166 boi, 246 vaci, 8 viței, 102 juninci, 27 cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
8 viței, 102 juninci, 27 cai, 500 oi, 107 capre, 257 porci, și 26 stupi . După cum se vede nu a fost luat în discuție numărul de păsări de curte. Dar cu averile familiei nobiliare încă n-am tereminat pentru că în urbariu mai sunt amintite: - un teasc de ulei cu o roată care cu ajutorul apei puneau în mișcare niște bătătoare de lemn, esență tare cu care fărâmițau sămânța de in. Tocătura se prăjea pe un cuptor, ca mai apoi să se introducă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de încredere care le administrau averile obținând randamente ce dădeau satisfacție respectivilor nobili. Evidențele erau amănunțit și corect întocmite și păstrate în registre speciale, conforme cu cele mai riguroase norme și metode contabilicești de pe vremea aceea. Pe ultima pagină a urbariului cercetătorul are satisfacția de a putea citi o dedicație a membrilor Comisiei conscripției din 1801, adresată celui ce dispusese întocmirea tuturor inventarelor imenselor averi ale nobililor Teleki, ramura ce descinde din acel Mihail Teleki, care la moșia lui din Cârțișoara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
arta iubirii aproapelui, a lui Hristos. La Streza Cârțișoara documentele de care dispunem, ne fac cunoscute nume de preoți care au slujit aci și înainte de construcția actualei biserici a cărei edificare are loc la începutul secolului al XIX-lea. În urbariile din evul mediu consultate, numai cel din 1722 dau liste complete cu locuitorii satelor. Acolo Streza Cârțișoara apare a avea ca conducător de comunitate un boier, despre un preot nu se face pomenire. E greu de presupus că acest sat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bunii și străbunii noștri, se desfășura o activitate susținută în credința moștenită de aceștia dela înaintașii lor, încă din negura veacurilor. Primul nume de preot pe care-l găsim în documente oficiale este al popii Mateiu ce apare abia în urbariul întocmit cu ocazia conscripției din anul 1721 - 1722. Numele de familie nu e consemnat, așa cum nu erau consemnate numele aproape ale tuturor preoților satelor din Țara Făgărașului, cu toate că pe listele de recensământ sunt trecuți cu calitatea de capi ai obștilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Se înțelege că pădurile nu intră în această socoteală”, pădurile fiind exceptate de la expropriere, respectiv scoase din dreptul de folosință pe care l-au avut țărănii de-a lungul veacurilor. După cum se vede, legea din 1864 păstrează o reglementare din Urbariul dat de Alexandru Moruzi în 1805. Ea se referă la moșiile cu suprafețe mici, ce nu puteau acoperi părțile convenite prin vechea și noua reglementare: „atuncea acea moșie să se facă în trei părți, afară de pădurea ce va fi pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]