295 matches
-
pentru că, în câteva clipe, să îl adori pur și simplu. Trei zile, cât am stat la brânză, am muncit mai ceva ca un rob. Unchiu nu făcea decât să mulgă cu ciobănii, să închege laptele și să ia, din căldare, urda; în rest, stătea întins pe cojoace, fuma țigară din țigară și asculta ”la aparat” (un radio mic, de care nu se despărțea niciodată și care mergea de vreo doi ani cu aceleasi baterii ”americane” pe care le găsise abandonate pe-
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
gălețile și străcătorile, tăiam lemne de unul singur cu joagărul de două persoane, le căram în spinare la stana, le spărgeam și întrețineam focul. Făceam mâncarea, spălăm vasele, căram apă, aduceam cepi pentru urdit și mestecam în zar până ieșea urda. N-am dormit mai mult de trei ore pe noapte; de ațipit pe zi, nici vorbă. Dar mărturisesc că am făcut totul cu voie bună și deplină seninătate. În același timp, cum îmi era obiceiul, observăm lucrurile în amănunt, cu
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
unde eram, m-am așezat pe ea și mi-am aprins „on dohan”. Unchiu a trecut pe lângă mine, ironic, a luat securea și-a intrat în pădure zicându-mi: - Stai, băăă, să-ț arăt io cum trăbuie cepii, ca la urda, dac-o greșești cu focu, poți s-o țapi la căni! Dacă tot se eliberase stana, m-am gândit să profit și să trag un pui de somn. Mi-am aranjat cojocul, bodogănind, m-am ghemuit în el, dar n-
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
după cepi, dumneata ai urdit, n-ai stat degeaba... - Ai crezut on drac... Păi cum, băăă, să nu vezi că-i dzăru nefiert? - Of, dă-l în mă-sa!... am facut pe vinovatul dezamăgit. Lasă, Unchiule, că nu-i băi! Urda asta o treci în contul meu de simbrie și gata. Am greșit, plătesc! - Plătești tu pe dracu! a râs, dintr-o dată vesel. Noa dă-l dracu, îi bun ș-așe!... Am legat cu Unchiu Culiță o prietenie frumoasă. Nu mă pot
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
șezlongul pus de Ioana în grădina, lângă trandafiri. De când anii și boală au devenit o povară, stătea aici, înconjurată de flori și miresme , singura, cu propriile amintiri. Ținea în mână plicul alb, pe care citea - a mia oară - destinatarul: Ioana Urda , Giurgiu. Mai scoatea încă o dată scrisoarea , mângâia cu palma și privirea coală pe care erau scrise câteva rânduri, pe care nu le mai citea căci le știa pe de rost, aducea hârtia între palme , a rugăciune,si murmura doar pentru
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1419100550.html [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
ramuri de viță de vie, pline cu ciorchini de strugure cu boabele parfumate, albe sau negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de capră, preparată după rețete moștenite din moși - strămoși. Lume multă, aglomerație mare printre tarabele cu zarzavaturi, fiecare fiind interesat să cumpere astăzi, când prețurile erau cele stabilite de către producătorii veniți cu rodul muncii
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1397283437.html [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
cipriote se regăsesc și în alte sortimente deosebite, cum ar fi „feta” (asemănătoare vestitei noastre telemea!) - din amestec de lapte de oaie și capră și folosită adesea în asezonarea salatelor grecești, sau „anari” - o brânză ușoară, preparată din zer, similarul urdei noastre românești, cu o consistență cremoasă, nesărată de obicei și folosită mult în renumita patiserie cipriotă. Supele care se prepară în Cipru sunt mai mult supe-creme, îngroșate. „Avgolemoni” este un fel de supă de pui dreasă cu un amestec de
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
așa n-are cine să stea la stână, de când murise bărbatul meu, Vlahovic. Era o idee. Trebuia întrebat turcul dacă ar vrea o slujbă la stâna lor, la oi. Adică să pască oile, să le mulgă, să facă caș și urdă. Cum să nu! Turcul era în culmea fericirii auzind că i se oferise această slujbă! Vara, cât era timpul cald și frumos, Ismail era la stană și păștea oile. Iarna îl chemau în sat, dormea în bordeiul cel vechi al
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face./ Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de munte și poienile păscute./ Refren./” (Ciobănie, ciobănie) La festival au venit ansambluri, soliști vocali și instrumentiști și din alte localități ale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
entuziasm, a ales pe o farfurie câteva măsline umplute cu brânză și boia. Eu am luat câte puțin din toate, fiind o gurmandă recunoscută, am găsit totul apetisant: ficatul în aspic, cașul cu chimen, ruladele de curcan, ardeiul umplut cu urdă și iaurt și pepenele galben învelit în jambon. Prânzul a debutat într-o atmosferă apăsătoare după părerea mea și a continuat ciudat, nefiresc și incomod, cel puțin pentru mine. Ovidiu afișa un aer rece, distant și în ciuda eforturilor mele și
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485812951.html [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-audă de lapte, brânză, urdă, unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
să vază dacă e cazu’ să stropim iară cartofii șî s-adune niscai lobădă șî fasole teci dacă s-o fi făcut... - Aiii, abia aștept să facă fasole teci cu lapte acru și untură legată. Ia, zi-mi tale - caș, urdă, brânză de burduf mai aveți? Ah, ce dor îmi e de-o mămăligă dreasă... - Ho, bă, că ț-o face mă-ta ce-oi vrea. Așa, vez’!... Hobzoaica ieu crez că ie la iea acas’ în Câmpuri, n-am văst-o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1477569737.html [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
surse, următoare listă: Ponta Victor - agent acoperit Xerox, deconspirat de colegul coabitant; Macovei Monica - agentă acoperită de Gregorian Bivolaru & Co. Blaga Vasile - n-a devenit agent, nu-i încăpea capul sub acoperire; Brânză William - agent acoperit M6 de legătură cu urda Ciorbea Victor - agent acoperit al Imperiului Klingonian; Udrea Elena - agentă acoperită a centuristelor politicii românești Băsescu Traian - agent dublu acoperit cu patru cuburi de gheață Beligan Radu - agent secret sumerian cu state pe tăblițe în cuneiformă; Vanghelie - agent acoperit Mossad
TABLETA DE WEEKEND (85): AGENŢI SUB ACOPERIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1414279520.html [Corola-blog/BlogPost/379874_a_381203]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PROVIZORIU Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În patul cu speranțe plouă din cer mirese și stă cu lumînarea aprinsă un zevzec, se-mpart gogoși cu urdă pe strada Zece Mese, amantele de beznă se-ndrăgostesc sub bec. În cîte-o dimineață răsună veșnicia ca un oracol hîtru și îmbuibat cu vin, din catifeaua minții abdică laș pruncia, și-atunci, nevasta tristă se-ncurcă c-un vecin. Adu
PROVIZORIU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1482605836.html [Corola-blog/BlogPost/344803_a_346132]
-
cetatea Căpâlna apară flancul estic al Sarmizegetusei, aflată la circa 40 km vest. Cel mai probabil, menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de peste munți, de la Polovragi, din județul Gorj, străbătea Munții Parâng prin Pasul Urdele - pe unde trece și Transalpina - și cobora în Valea Sebeșului. Ea putea bloca și eventualele coloane romane care veneau pe lângă Carpații Meridionali, dinspre ruta Sibiu-Brașov, intrate prin Bran sau Valea Oltului. Locul strategic era bine ales, el fiind și astăzi
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
CUM ZBURDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant ție nu-ți e dor de Kant?! Referință Bibliografică
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Uita_te_la_miei_cum_zburda_ion_untaru_1327079727.html [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
un colegiu de redacție care, deși format din oameni ce trăiesc prin orașele României sau în diverse țări, reușesc cu abnegație, dăruire permanentă și talent să participe cu preaplinul sufletului lor la succesul acestei publicații. Îi menționăm pe redactorii: Ion Urda, Muguraș Maria Petrescu, Elena Daniela Sgondea-Rujoiu, dar și pe cei care sunt prestigioși colaboratori externi: Maria Teresa Luizzo (Italia), Acad. Dr. Angelo Manitta (Italia), sau Alexandru Cetățeanu, Directorul revistei Destine literare din Montréal, Canada. Atât întregul colectiv de redacție, cât
Revista hunedoreană NOUA PROVINCIA CORVINA by http://uzp.org.ro/revista-hunedoreana-noua-provincia-corvina/ [Corola-blog/BlogPost/93968_a_95260]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > PRIMĂVARĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele pocnesc Și inima îmi zburdă. E primăvară și gătesc Borș acru de leurdă, Păcat că trebui să postesc: Trec fetele în ciurdă... E primăvară și gonesc În cavalcada surdă În mine mânjii, mă feresc Dar teama e absurdă
PRIMĂVARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/E_primavara_romeo_tarhon_1364967269.html [Corola-blog/BlogPost/366055_a_367384]
-
e frică de cai, că am avut coșmaruri cu ei, îți bați joc ?, las-o naibii mai încet și oprește, nu mă mai plimb !„ * „Degeaba râzi tu„ , îi zise după ce coborâră . Se așezară în umbrar, la o cafea, scoverzi cu urdă, socată făcută anul ăsta... Alex voia s-o liniștească pe Moni, chiar nu crezuse că-i fusese așa de frică. „ Hai, lasă, ce coșmar zici că ai cu caii, spune să te eliberezi... Și ce-ai mai făcut cu Dan
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486893544.html [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
origine geto-dacă. Acești termini privesc o arie foarte largă, începând cu corpul omenesc-beregată, buză, ceafă, grumaz, gușă-, cu cu familia-copil, prunc,, zester-, cu locuința-vatră, colibă, cătun-, cu îndeletnicirile agricole, păstorești, viticole și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cu desene de Radu Roșian- „Transilvanian poems”, în english by Mariana Zavati Gardner și John Eduard Gardner- Ed. Aplisoft „Empatia Divină”- volum de poeme multiligv- editură Polidava „Purpura, iarna” - poeme- editură Eubeea „Castelul Prichindel” - poeme pentru copii- ( tandem cu Ion Urda) Editură Polidava „Neauzit de lumină „-poeme”- editură Polidava „ Oglindă verde/ Le miroir vert, româno- franceză editură Poetes a vos plumes, Paris „ Poeme din Transilvania” - poeme- editură Polidava „Vânătoarea de curcubeie”, poeme- ed Hestia, 2009 „ Meandre- Oglinzile lui Niram” -poeme- ed
EUGEN EVU de EUGEN EVU în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Eugen_Evu.html [Corola-blog/BlogPost/346908_a_348237]
-
domnule dragă, fâța aia pomădată, pațachina cu simbrie, nu-i pă măsura mea și-o fac dă-și spune și laptele pe care l-a supt de la măsa. Și-și blastă-mă soarta, cu mârla de cioban și putoarea mea de urdă-mpuțită !... (fragment din cartea „Dibăcie și cârcală la Rucăr” de Ioan Muțiu, editura Făt-Frumos, București, 2004) Referință Bibliografică: Dragobete de stână de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dragobete_de_stana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]