297 matches
-
intitulat Sunt pensionar, deci REZIST : ,Născut sunt într-un orășel micuț și bănățean./ Aici, e-adevărat însă, cam demult s-a întâmplat,/ Bunicul, care mă iubea,/ Mă plimba adesea prin oraș/ Până când bunica pregătea prânzul,/ și mai ales clătitele cu urdă sau caș.// Astăzi, acestea toate, ca toate, au trecut./ Cu București, eu mă simt înfrățit !/ Motivul?/ Și eu și el, avem circulația deficitară!" Mă tulbură faptul că toate semnele minunării (ale mirării) sunt la dvs. trasate apăsat, îngroșate semnificativ, și
Poemul si scriitoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7878_a_9203]
-
și 0,2% grăsimi procent de masă), care rămân după ce cazeina și majoritatea grăsimilor au fost îndepărtate din lapte. 2.16.1. Zerul poate fi în stare lichidă, în formă concentrată, zer sub formă de praf sau bloc. ... 2.16.2. Derivate din zer: urdă, lactoză, lactalbumină ... ... -----
GHID din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264740]
-
descrie în doar câteva cuvinte o plimbare pe cea mai înaltă șosea din România. Transalpina străbate Munții Parâng de la nord la sud, prin județele Alba, Sibiu, Vâlcea și Gorj și ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele. Frumusețea traseului este însoțită însă de momente pline de adrenalină, la vederea porțiunilor de drum neterminate și a lipsei parapeților în serpentine periculoase, potrivit unui reportaj alba24.ro. Peisajele de poveste pe care le întâlnești în cei aproximativ 140 de
Transalpina: Vezi cum se prezintă „Drumul Regelui”, cea mai înaltă șosea din România by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63725_a_65050]
-
a primului tur, în deplasare, cu 5-0, a întrecut-o și acasă cu scorul de 5-0. Vineri, 29 iulie l Echipa franceză de handbal masculin H.C. Tremblay, nou-promovată în prima ligă, a transferat doi valoroși jucători români, interul dreapta Laurențiu Urdă și pivotul Valerian Costea, ultimul obținând cetățenia franceză. Programul competițiilor sportive l Selecționata de handbal masculin a României se află în această perioadă în cantonament la Sighișoara, în vederea participării la turneul final al C.M. rezervat reprezentativelor naționale de tineret din
Agenda2005-31-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284026_a_285355]
-
e frică de cai, că am avut coșmaruri cu ei, îți bați joc ?, las-o naibii mai încet și oprește, nu mă mai plimb !„ * „Degeaba râzi tu„ , îi zise după ce coborâră . Se așezară în umbrar, la o cafea, scoverzi cu urdă, socată făcută anul ăsta... Alex voia s-o liniștească pe Moni, chiar nu crezuse că-i fusese așa de frică. „ Hai, lasă, ce coșmar zici că ai cu caii, spune să te eliberezi... Și ce-ai mai făcut cu Dan
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
Anul acesta NOUA PROVINCIA CORVINA, revista culturală fondată în 1996 de neobositul Eugen EVU, a intrat în al 19-lea an de existență neîntreruptă. Sprijinit necondiționat de entuziastul Ion Urda ca redactor coordonator și tehnoredactor, Eugen Evu - directorul fondator al revistei, alături de colegiul de redacție, au luat hotărârea să marcheze împlinirea celor 18 ani de apariție a revistei prin realizarea unui almanah, și așa a apărut „Noua Provincia Corvina - 18
NOUA PROVINCIA CORVINA – la vârsta majoratului [Corola-blog/BlogPost/92503_a_93795]
-
în format B5. Almanahul este realizat la obișnuitele standarde de calitate specifice revistei, atât din punct de vedere al conținutului, cât și a formei de prezentare, colegiul redacțional realizînd o lucrare de excepție, pentru care merită să fie nominalizat: Ion Urda - redactor coordonator, tehnoredactare și procesare electronică; Ladislau Daradici și Ion Popescu-Brădiceni - redactori; Radu Roșian - grafician; Maria Teresa Liuzzo (Italia), Angelo Manitta (Italia) și Alexandru Cetățeanu (Canada) - colaboratori externi. Lucrarea prezintă o formă interesantă și atractivă, primele 186 de pagini conținînd
NOUA PROVINCIA CORVINA – la vârsta majoratului [Corola-blog/BlogPost/92503_a_93795]
-
limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilit prin tragere la sorți. Bineînțeles, cineva dintre cei asociați ținea evidența și repartiza pe fiecare la care date și zile este de rând. Când nu se angaja cioban, fiecare dintre asociați lua oile, le păștea, le mulgea, lua cașul, urda, zerul, în ziua sau zilele programate, seara le dădea în seama proprietarilor. După cum am aflat de la Gheorghe Boghiu din Slobozia - Filipeni, confirmat de Maria Vraciu Pușcuță din Lunca, cum stâna se organizează pe aceleași principii de asociere, iar posesorii angajează
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Frunză), Gheorghe Iacobeanu, Ion Gurău, Emilian Gurău și Vasile Știrbu, zisă Dura. Unul dintre Iacobeni, probabil Ion, era, contrar a ceea ce se spune despre ciobani, de o curățenie desăvârșită, asigurând cu mijloace modeste, condiții igienice de preparare a cașului și urdei. Dacă ar fi trăit acum, îndeplinea condițiile impuse de Uniunea Europeană referitoare la igienă și curățenie. Acest Iacobeanu, prieten al tatălui meu, era un om de toată isprava, cuminte, bun observator al oamenilor și situațiilor, făcând remarci demne de a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și, în loc de borșul acrit, se adaugă zer scursă de la caș, nu de la urdă. Se adaugă la fiert, cartofi. Mâncare rece. Este de fapt o friptură de pasăre sau de vânat (iepure) în care se adaugă un sosă cu multă ceapă, cu mult ulei, în care se adaugă măsline, foi de dafin, piper. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Adamiță Dandanache)- (Rondel parlamentar continuu), umilința în fața străinilor (Rondel dulce) Un joc paronimic creează secvența „Perle de dactilografie” (pag. 106) făcându-ne să râdem prin sugestiile umoristice sugerate: „Alege-s-ar prazul și pulberea de el”;”Ceasul meu rămâne în urdă , din cauza asta am pierdut curca de șapte”; „E răcit, are grilă și îi curge basul”; „Aveți pisme de cauciuc?”; „Îmi place poezia „Iarna pe oliță” Prin ideile de echilibru și armonie ale ființei umane, constituite în modele durabile și care
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
CUM ZBURDĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 385 din 20 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Când iau noaptea un calmant mi se face dor de Kant: visez oieri, visez boieri lunile apunând seri dor de brânză dor de urdă dor de învoiala surdă; Geaba vrei tu să mă sperii că-și pierd frunzele lor merii uită-te la miei cum zburdă toată stepa asta kurdă pentru-un taler sau talant ție nu-ți e dor de Kant?! Referință Bibliografică
UITĂ-TE LA MIEI CUM ZBURDĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361358_a_362687]
-
popor, De-al doinei plânset și fior... Iubita mea, un vers de dor Cu dulce gust al buzelor Și gust sărat al genelor Îți pun în piept ca mărțișor... E primăvară E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. E primăvară și gătesc Borș acru de leurdă, Păcat că trebui să postesc: Trec fetele în ciurdă... E primăvară și gonesc În cavalcada surdă În mine mânjii, mă feresc Dar teama e absurdă
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
mă îmburdă, Dar trei salvări chem și sosesc, Cu doctori, să mă smurdă...! E primăvară și tânjesc Cu mina mea pliurdă, Cu tine-o vară să trăiesc În vechea noastră Turdă... E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele plesnesc Și inima îmi zburdă. Mărțișoară esmeraldă... Precum primăvara-n dungă, Precum frunza-n mugur îi, Precum mielul nou în strungă, Precum floarea de lămâi, Precum un bănuț în pungă Precum tu a mea rămâi, E și prima
GRUPAJ LIRIC DEDICAT ZILEI DE 1 MARTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362820_a_364149]
-
românească, mai simplă. Mai luă și câteva fructe, mere și portocale, o lămâie să obțină zeamă pentru sote și împreună cu însoțitoarea sa, urcară la etaj, la sectorul lactate, unde amândoi făcură mici cumpărături. Sebastian cumpără și jumătate de kilogram de urdă. - Ce faceți cu urda domnule Condurache, vă place în mod special? - Nu, am de gând să fac o plăcintă țărănească cu urdă și mărar, de aceea am luat verdeața. - Ia auziți! Chiar vă descurcați așa de bine în bucătărie? Aveți
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
luă și câteva fructe, mere și portocale, o lămâie să obțină zeamă pentru sote și împreună cu însoțitoarea sa, urcară la etaj, la sectorul lactate, unde amândoi făcură mici cumpărături. Sebastian cumpără și jumătate de kilogram de urdă. - Ce faceți cu urda domnule Condurache, vă place în mod special? - Nu, am de gând să fac o plăcintă țărănească cu urdă și mărar, de aceea am luat verdeața. - Ia auziți! Chiar vă descurcați așa de bine în bucătărie? Aveți cumva musafiri? - V-am
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
urcară la etaj, la sectorul lactate, unde amândoi făcură mici cumpărături. Sebastian cumpără și jumătate de kilogram de urdă. - Ce faceți cu urda domnule Condurache, vă place în mod special? - Nu, am de gând să fac o plăcintă țărănească cu urdă și mărar, de aceea am luat verdeața. - Ia auziți! Chiar vă descurcați așa de bine în bucătărie? Aveți cumva musafiri? - V-am spus că am învățat câte ceva în acest domeniu în cele șase luni de armată. Bucătăria mă pasionează și
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
a cărnii de lebădă. Erau sarmale în alb. De unde ai avut lebădă? Am făcut rost de undeva. A costat mult? Deci îți plac. Nu, mamă, știi din ce sunt? Din ce? mă opresc din mâncat. Eram curioasă. Da, mamă, din urdă. Atunci de ce ai zis că din lebădă? Numa’ așa, să văd ce zici, dar nu-i așa că nu-ți dai seama? Nu. Are gust de carne. Da, are. În curte se aud pași. Apoi o voce de bărbat. Era tata
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
ocupat de pregătirea psihologică, dar și de atențiile absolut necesare pentru a-i determina pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un pachețel, special pentru Heimlich, cu cârnați pipărați, să-și aducă aminte de fericita vară petrecută în neuitata Oltenie. Evident, inteligentă și prevăzătoare, o calitate
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
se întâmpină oaspeții, coce cu prune, ruladă din aluat de pâine care are la mijloc prune crude, amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte prins, smântână, ouă, unsoare (untură), salicali (amoniac), tăiate
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
amestecate cu zahăr, dată la cuptor, coce cu ceapă, ruladă din aluat de pâine cu ceapă călită puțin, pusă la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte prins, smântână, ouă, unsoare (untură), salicali (amoniac), tăiate sub formă de fundulițe și prăjite, sarmale cu păsat pregătite din: orez, păsat (mălai măcinat mai mare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > PRIMĂVARĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 823 din 02 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului E primăvară, pe crengi cresc Mieluți de puf și urdă, Ca floricelele pocnesc Și inima îmi zburdă. E primăvară și gătesc Borș acru de leurdă, Păcat că trebui să postesc: Trec fetele în ciurdă... E primăvară și gonesc În cavalcada surdă În mine mânjii, mă feresc Dar teama e absurdă
PRIMĂVARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366055_a_367384]
-
vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăș- te-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăș- te-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-audă de lapte, brânză, urdă, unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]