58 matches
-
trebuie să stai pe propriile-ți picioare! Am înțeles, domnule colonel! - a răspuns Toaibă, rămânând țeapăn ca un stâlp. Repaus, ostaș! Toaibă a auzit comanda ca prin vis, atât de încordat era. Gândurile îi roiau în cap ca albinele la urdiniș... „De ce m-o întrebat tocmai pe mine? Și de ce zâmbea? Sau poate mi s-o năzărit? Nu, nu. Nu mi s-o părut. Chiar o zâmbit când o dat cu ochii de mine. Numai că s-o gândit el la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
prima oară când mă găsesc în sala tronului voievodal. Peste câteva clipe va intra însuși vodă! Doamne! Mă voi afla în fața lui! Mă trec fiorii numai când mă gândesc la asta...Boierii se adună. Un murmur - ca un zumzet la urdinișul unui stup - însoțește sosirea lor...Divanul este adunat. A venit și mitropolitul. Toți privesc spre ușa mare, care chiar în acea clipă se deschide larg, iar ușierul anunță cu glas înalt: Sosește măria sa Alexandru voievod! Privesc înmărmurit. În lumina tăiată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi de copac, cuvânt sinonim cu știubei - trunchi de plop sau de salcie. Tot stupi s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele nu sufăr mirosul usturoiului. Cînd albinele dau năvală la urdiniș e semn că în scurt are să ploaie grozav. Ca să-și aducă bărbatul înapoi, femeia unge ușorii* și păreții casei cu miere descîntată. (Gh.F.C.) Albinărel Se crede că paserea numită albinărel de aceea șuieră, pentru că i s-a uscat limba și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sac în mână, prisecarul așteaptă minutul când roiul va să iasă din stup, lucru care fiecare prisecar ghibaci poate cunoaște din zborul singuraticilor albine ce propășesc ieșirea roiului. Îndată ce roiul purcede, sacul, cu partea unde este pânza, se pune înaintea urdinișului stupului, atunci tot roiul, în părere că este în aer, întră în acele rețele și, după ce se va strecura tot roiul, se leagă fundul sacului cu pânza și sacul se duce în un loc răcoros sau în chelărie, sau într-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a ține, 222 țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57 Văsui, 57 vânat, 97 vârcă, 69 a vârî, 136 vârf, 69
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
petale de cireș - răsărit de lună Cuibul dărâmat - rândunica zboară printre fulgi de nea Două petale cazând împreună - vântul serii Zăpadă pe munți - în vale înflorește liliacul alb Se lasă seara - pe mormântul vecinei flori de liliac Vântul șuieră - prin urdiniș nu trece nici o albină Ploaie de seară - fetița colorează o buburuză Târziu în noapte - un cărăbuș zboară în jurul lămpii Plouă în noapte - în plasa păianjenului doar o petală Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Echinocțiu - vrăbiile țopăie
SEMNE DE PRIM?VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83875_a_85200]
-
de instalații chimice și petrochimice, hala cea mare în drept cu biserica, hală de 500 de ani avans, și mai zăpadă la Borzești-gară, dincolo de linii caii dau cu botul pînă la iarbă, în stupii scoși azi afară albinele moarte la urdiniș, oamenii mereu aceiași, eu și omul care moare înaintea mea, grîul verde a albit de tot, țară mutată pe alb de norii-eroi, stau deasupra, călare pe fapte, actanți-fantoșă, sabotați de faptele lor! negură pe vale, dinainte ceață și ninge, dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare dată, la recoltare și descărcare, particulele de propolis sunt masticate de către albine, până le depozitează în locurile unde este nevoie (Andrițoiu, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 10
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
este luat din celule în gușile albinelor și mutat în alte celule, timp în care alte albine, așezate într-un fel anume, bat din aripi astfel încât creează un curent de aer care, încărcat cu vaporii apei din nectar, ies pe urdiniș. De câte ori nectarul este luat în gușile lor, de tot atatea ori albinele îi adaugă o cantitate de enzime, iar cu ajutorul invertazei transformă zahărul în zaharuri direct asimilabile: fructoza, glucoza, maltoza etc. Când cantitatea de apă scade sub 20% (16-20%), albinele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
unei porumbițe, la St. Petica, este perceput în aceeași manieră: În umbră trupu-i pare o dunga luminată/ Ce urca vecinic albă, frumoasa solitara,/ Sub cerul cel de vară, seninul cer de vară" (Solii păcii). La D. Anghel - regina albinelor: "Din urdiniș zburînd ea scrie-o dunga,/ Un fulger de beteala în senin" (Alesul); drumul unei sepii în suita triumfala a Semiramidei își înseamnă "splendoarea c-o dunga de cerneală" (Visul sepiei); șarpele e "că o dunga de întuneric ori că o
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
ventilația și a se evita asfixierea albinelor. Tot în acest scop se vor evita transporturile în timpul zilelor călduroase, preferandu-se transporturile pe timpul nopții. Dacă totuși, din cauza distantelor mari, transportul trebuie efectuat și ziua, este interzis popasul, debarcarea stupilor și deschiderea urdinișurilor în locuri sau drumuri aglomerate. ... Articolul 31 Deținătorii familiilor de albine sunt obligați să pregătească stupii și să organizeze transportul astfel încât să evite pierderile prin asfixierea albinelor, ruperea fagurilor, strivirea albinelor, moartea lor din lipsă de hrană sau prin îngheț
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR din 3 februarie 2005 privind masurile generale pentru prevenirea şi combaterea bolilor infectocontagioase şi parazitare la animale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166426_a_167755]
-
ca la acarapioză. │2. Probele pentru examenele de laborator se │din circumscripția sanitară │2. Supravegherea prin diagnostic de │constituie din 10 g/probă albine vii și/sau │veterinară de asistență și │laborator, iar în caz de necesitate │moarte, recoltate de la urdiniș. │medicul veterinar oficial │diagnostic complet de laborator. 1. Supravegherea clinică și │ │medicul veterinar oficial │2. 5% din coloniile stupinelor de producție: │1. Notificarea bolii se face în conformitate │din cadrul DSVSA și/sau │a) primăvara după iernat și toamna după │cu
PROGRAMUL din 31 ianuarie 2008 acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195770_a_197099]
-
Din această categorie fac parte: speciile de albine melifere, bondarii polenizatori, viermii de mătase și specii de brachicere pentru pescuit, inclusiv stadiile de dezvoltare ale acestora, precum ouăle, larvele, nimfele; ... d) oglinda stupului - suprafața de teren de 1 mp din fața urdinișului stupului; ... e) planșeul stupului - partea inferioară a stupului; ... f) prelevare - activitatea de recoltare de probe; ... g) probă - o cantitate definită de material biologic, necesară și suficientă pentru efectuarea unui diagnostic de laborator; ... h) zonă de cules - zona cu o rază
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 19 martie 2008 privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi tranSport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
BOALA (iii) pentru prelevarea probelor de albine se poartă în mod obligatoriu echipament de protecție specific; (iv) probele de albine vii se prelevă prin măturare cu peria apicolă ori acestea se aspiră cu un dispozitiv special de pe rame și de la urdiniș; (v) fragmentele de fagure se prelevă prin decupare între zonele de inserție metalică ale ramei, cu ajutorul unui bisturiu, după îndepărtarea albinelor de acoperire; (vi) ramele întregi cu conținut se extrag din stup și se scutură albinele de pe fagure deasupra stupului
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 19 martie 2008 privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi tranSport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
a celor parazitare. b) Probele prelevate trebuie să fie într-o cantitate reprezentativă de material biologic din aceeași specie, astfel: ... (i) pentru boli bacteriene ale albinelor sau ale puietului se prelevă o probă de 25 g albine vii, prelevate de la urdiniș, sau un fragment de 20 cmp de fagure cu puiet căpăcit ori necăpăcit, cu modificări, sau o ramă întreagă cu puiet și rezervă de hrană ori miere căpăcită; (îi) pentru boli parazitare ale albinelor sau ale puietului se procedează astfel
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 19 martie 2008 privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi tranSport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
puietului se procedează astfel: 1. pentru acarapioză se prelevă o probă de 15 g de albine vii din stup; 2. pentru nosemoză, amibiază și alte endoparazitoze digestive se prelevă o probă de 10 g de albine vii sau moarte de la urdiniș; 3. pentru varrooză se prelevă o probă de 25 g de albine vii din stup ori 25 g de albine moarte de pe planșeul stupului ori un fragment de 10/15 cm fagure cu puiet căpăcit de trântor sau de albină
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 19 martie 2008 privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi tranSport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
de fagure cu puiet căpăcit de 10/15 cmp sau o ramă întreagă cu puiet căpăcit ori detritusul de pe planșeul stupului; (iii) pentru boli micotice ale albinelor și puietului se prelevă o probă de 10 g de albine moarte de la urdiniș, de pe planșeul și de pe oglinda stupului, sau un fragment de fagure cu puiet căpăcit de 10x15 cmp; (iv) pentru boli virale ale albinelor și puietului se prelevă o probă de 15 g de albine vii din stup sau un fragment
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 19 martie 2008 privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi tranSport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
de fagure cu puiet căpăcit cu modificări, de 20 cmp ori 10-15 botci cu modificări, din fiecare stupină; (v) pentru examenul toxicologic se prelevă o probă de: 1. minimum 150 g de albine muribunde sau moarte de pe oglinda stupului, de la urdiniș și din stup; sau 2. o ramă întreagă de fagure cu rezervă de hrană (nectar, miere căpăcită, păstură); sau 3. minimum 50 g de flori sau minimum 150 g de plante melifere întregi din zona de cules a familiei; sau
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 19 martie 2008 privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi tranSport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
clinică și │Probele pentru examenele de laborator se │1. Medicul veterinar de liberă practică │ │anatomopatologică a albinelor lucrătoare, │constituie din 10 g/probă albine vii │împuternicit și/sau medicul veterinar │ │la fel ca la acarapioză. │și/sau moarte, recoltate de la urdiniș. │oficial din cadrul DSVSA și/sau IDSA. 2. Supravegherea prin diagnostic de │ │2. Examenele se efectuează la LSVSA și/sau│ │laborator, iar în caz de necesitate │ │după caz, la LNR din cadrul IDSA. 1. Supravegherea clinică și │1. Supravegherea clinică și │1
NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010 (**actualizate**) de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 (anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219971_a_221300]
-
ouălor de către matcă. ii verticali au ramele suprapuse în două sau mai multe rânduri, în interiorul aceleiași cutii sau în corpuri etajate, pot avea deschiderea deasupra sau lateral iar ramele din interior pot fi așezate în pat rece (perpendiculare pe peretele urdinișului) sau în pat cald (paralele cu peretele urdinișului). Stupul vertical se compune in special din următoarele componente: Fundul stupului care poate fi fund plin sau fund antivarroa in funcîie de construcîia lui, de asemenea acestea pot fi funduri fixe sau
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
în două sau mai multe rânduri, în interiorul aceleiași cutii sau în corpuri etajate, pot avea deschiderea deasupra sau lateral iar ramele din interior pot fi așezate în pat rece (perpendiculare pe peretele urdinișului) sau în pat cald (paralele cu peretele urdinișului). Stupul vertical se compune in special din următoarele componente: Fundul stupului care poate fi fund plin sau fund antivarroa in funcîie de construcîia lui, de asemenea acestea pot fi funduri fixe sau mobile. Fundul plin este format dintr-o tăblie
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
grosimea de 20 mm încheiate în falț și montate într-o ramă pe care se așază laturile corpului. Dimensiunile fundului sunt e 550 x 420 x 60 mm. Prin așezarea corpului pe fund se formează în partea din față un urdiniș lung de 380 mm și înalt de 20 mm. Fundul fiind cu 60 mm mai lung decât corpul creează în partea din față o suprafață neacoperită care are rol de scândură de zbor. Corpul este format din 4 pereți de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
5 mm. Prin așezarea podișorului pe corp cu adâncitura deasupra ramelor se formează un spațiu gol de 13 mm în care se pot introduce plăci de zahăr sau turte de hrană. Pe una din laturi rama podișorului are un mic urdiniș prin care se elimină iarna vaporii de apă. ● Podișorul separator are o construcție asemănătoare cu podișorul propriu-zis, deosebirea constând în faptul că tăblia are grosimea de 10 mm și în centru are o fereastră dreptunghiulară acoperită cu plasă de sârmă
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]