466 matches
-
sunt luate de fapt dintr-o strofă semnată de Czeslaw Milosz: „De-ar fi s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza pe-un fotoliu seara la teatru/ și-ndesîndu-mi urechea spre botul lor umed/ aș asculta ce spun despre lumina rampei,/ despre sunetul muzicii, despre balet”. Cam așa se întâmplă în mica „simfonie” a Veronicăi D. Niculescu, în care se trece de la exterioritate, de la perspectiva exterioară asupra lumii (o perspectivă
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
ființei umane, văzută ca „lumină lăuntrică” și „sunet al ființei”): „De-ar fi s-arăt ce-i pentru mine lumea,/ aș lua un hârciog, un arici sau un sobol,/ i-aș așeza pe fiecare din ei într-un om/ și-ndesîndu-mi urechea spre botul lor umed/ aș asculta ce spun despre lumina lăuntrică,/ despre sunetul ființei, despre durere și dor”. Acesta este și „finalul poveștii”, când cei trei prieteni închid cercul retractilității, tăcând și dispărând, dar nu înainte ca naratoarea să introducă
O simfonie animalieră by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2374_a_3699]
-
cu greu își abținea hohotele de râs. Vasăzică...așa ? mi-am zis. I-am șuierat lui Gogu : - Gata, mârlanule! Scoate abecedarul! Și i-am aplicat preventiv o urecheală zdravănă. Mă încadrasem în sistem. Cu toată răutatea răbufnită din mine, îl urecheam sârguincios, îi trăgeam palme și pumni în cap, iar el mă înjura șoptit, fapt care mă înfuria și mai mult. De învățat împreună, nici vorbă. Ce puteam eu să-l învăț și ce putea el să învețe în condiții de
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
3. Nicolae Bălcescu „Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul”, București, Editura Cartea Românească, 1937; 4. E. D. Tappe „Documents Concerning Romanian History” (1427-1601), London, s.n.1964; 5. N. Stan „Reflectări istorico-literare ale rezistenței românești”, București, Editura Politică, 1979; 6. Marian Ureche „Servicii secrete”, București, Editura Fundației România de Mâine, 1995. 7.C. Neagu, D.Marinescu, R. Georgescu, Fapte din Umbră , vol I , Editura Politică, București, 1975. 8. Ambasador George Cristian Maior Spionajul în vremea lui Constantin Brâncoveanu http://www.sri.ro
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Gheorghe Grigurcu Azi, dar cîte nu se întîmplă azi? În zona gri, în care nuanțele amestecului dintre factorii ante și postdecembrism sunt practic infinite, în care, "așa de aproape de Europa" aflîndu-ne, nu ne rămîne decît să ne decidem "pe ce ureche să ne culcăm - pe cea stîngă, firește", putem înregistra o categorie prejudiciată, cea a ... hoților: "Cunoaștem un primar de sector bucureștean , ni se reamintește, printre primii situat în cel mai mare partid de opoziție și a cărui mînie se îndreaptă
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
Hesse e plicticos; Cioran e minunat, dar previzibil că îți taie și mai mult pofta de mîncare". în prezența acestei sumbre frivolități, rămînem siderați. Drept care sîntem puși în situația a ne întreba cum de mai poate autorul Tragicului să-i urecheze, așa cum obișnuiește, pe nefericiții noștri contemporani care se întîmplă a nu avea altă vină decît cea de-a se distanța de una sau alta din opiniile d-sale, a nu-i accepta retorica apodictică de mentor? Cum mai poate să
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
a zidit din nou pe vechea temelie... și s-a sfințit astăzi 14 noiembrie 1925 de către P. C. Protoereu Ec. Gh. Niculea...”. Biserica Aroneanu, Comuna Aroneanu Biserica este zidită ̀în 1594 de Aron Vodă cel Rău, despre care Grigore Ureche spune: „După atâtea răotăți ce făcu... s-au apucat ... de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor". Locașul a fost ̀închinat pe rând mai multor mănăstiri grecești ̀încât, din proastă gospodărire, pe la 1743 a ajuns „în mare lipsă
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
eschimoșilor care nu ni se pot alătura, întrucât toate interjecțiile și alte cuvinte din limba lor sunt compuse numai din consoane. Ca să nu lase gerul să le intre în gură... Cum să strige ei "UAU"?... Așa că îl lăsăm pe vornicul Ureche să ofteze și pentru ei: "Uau!Uau!Uau! Săracă țară a Moldovei..."
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
extrem de contrariată: "Cum, mă, chiar așa v-a spus profesoru'?". "Chiar așa, sora mea, chiar așa. Citez din memorie: Băi, flăcăiași și flăcăițe..." Da, așa face. Are el marota asta rurală..." Celălalt continuă imperturbabil: "Deci: "Băi, flăcăiași și flăcăițe, ciuliți urechea bine! Dacă vi se dă, luați orice. Că-i o ciocolată, că-i un dres, o pungă de cafea, un pix, orice, bibicilor! Că al'fel ați îmbulinat-o. Află bizonu' că sunteți oameni cu principii și oha șpagă. Dacă vreți
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Dar în loc de răspuns a simțit cum mâinile lui Hliboceanu au devenit moi. Fără vlagă. „Ce-i cu tine, băiete? Ai leșinat din nou? Mai ai oleacă de răbdare, că ajungem la căldurică - a pornit să vorbească Cotman, lipindu-i involuntar urechea de piept. Tocmai când i-a dibuit slabele bătăi ale inimii s-a auzit glasul lui Mitruță, din capul șirului de sănii: Se zărește lumina felinarului din poarta Crâșmei din drum! Cotman a răsuflat ușurat, rugându-se în gând: „Ține
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
piticii lui Dinamo era timp, nu glumă; g) timpul era puțin într-a cincea, fiindcă intram la școală la prânz, iar dimineața era scurtă; h) dimineața, nu știu de ce, urechelile controlorilor I.T.B. usturau cel mai tare; i) ca să nu fiu urecheat, trebuia să iau bilet; j) un bilet I.T.B. era ieftin, șase erau scumpe; k) ce era scump însemna bani; l) n-aveam bani; m) n-aveam nici voie, ca băiețel într-a cincea, să merg zilnic în oraș; n) zilnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
semne disperate să spunem că nu-i acasă. Când timpul plantării copacilor s-a dus și când s-a ales praful de sorocul multor bulbi, răsaduri și semințe de flori, cu alte cuvinte când se apropia vara, Naghy m-a urecheat fiindcă o făcusem pe fii-sa umflată, Florea a încercat să-mi tragă o scatoalcă când m-am șters pe preșul lui (după ce călcasem într-un caca de câine), Constantineasca, care stătea la parter, și-a reluat țipetele și amenințările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
părea să treacă vreodată, aș fi rămas acolo o veșnicie, dacă Filip nu mi-ar fi zâmbit, nu m-ar fi chemat la el, ca să ieșim, apoi, tăcuți dintre blocurile alea fantomatice. A doua zi, tovarășa Cană Jeana m-a urecheat destul de rău fiindcă nu-mi făcusem tema. Puțin îmi păsa mie. Auzisem că venea vacanța cu trenul din Franța. Ceea ce nu aflasem încă era că în vacanța aia trebuia să traversez definitiv Valea Ialomiței, să ajung pe Lunca Siretului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
să dea socoteală altora. Întreaga colină e locuită și, alergând, trec pe lângă case de lemn cu două etaje, cu grădină, diferite și totuși la fel; din când în când aud sunând un telefon. Asta mă enervează; involuntar încetinesc pasul; ciulesc urechea să aud dacă cineva răspunde și-mi pierd răbdarea dacă țârâitul continuă. Alergând mai departe trec prin fața altei case în care sună un telefon și mă gândesc: „E un apel care mă urmărește, cineva caută în cartea de telefon toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
amanta sau soacra, mâine se sinucide, poimâine îl calcă metroul? Fratello, eu scrisei ca-n transă, douăzeci de pagini pe zi, când e El, când e Ea... n-are decât să le așeze cei de la editură. E treaba lor! Ciulește-aci urechea la bunica: șpilu’ e că poți citi cum te taie mintea. Eu dădui marfa, e-a-ntâia, are scene hard, înjurături, homo, perversiuni... E pe val, n-au decât s-o ambaleze ei! - Pro... - E-o carte ca un poem-fluviu-urlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
decât suma părților. Atâtea culori, toate într-un singur loc. Cu excepția curcubeului ăluia de produse, n-ai la ce altceva să te uiți. Când mă uit la oameni, le văd doar cefele. Chiar dacă mă întorc super-rapid, tot ce văd e urechea cuiva care se întoarce cu spatele. Și oamenii vorbesc cu Dumnezeu. — O, Doamne, zic ei. Ai văzut-o pe aia? Și: — Era o mască? Christoase, e puțin cam devreme pentru Halloween. Toți sunt foarte ocupați să citească etichetele de pe French
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lor mărunte în prezența ei, ca și cum nici nu s-ar fi aflat acolo cu adevărat. Tatăl continua să citească și să memoreze cifre, mama se ocupa cu tricotatul. Într-o zi o observă, era așezată în fața ferestrei, își masa visătoare urechea, apoi introduse degetul în ureche, îl roti de câteva ori, îl scutură, cu ochii lăsați, cu figura pătrunsă de plăcere, scoase din buzunar o clamă, ținută cu siguranță special acolo și începu să-și scormonească urechea din ce în ce mai excitată, o plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
căști în urechi și dă din cap ritmic. Din când în când, intonează în surdină aceeași și aceeași melodie: I don't buy my love, Don't buy it... Don't need to... Pe alocuri își mai dezgolește câte-o ureche să audă mai bine ce se petrece în curte. Conglomeratul Philip stă pe o bancă lungă așezată în primul rând, în dreapta scenei. De data aceasta, fiecare poartă un corn ce iese din centrul frunții ca la unicorni și, bineînțeles, invariabilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
chiaburii români au săvârșit stricăciuni criminale pe teritoriile ocupate, iar noi tragem ponoasele... Să aveți în vedere ca toate obligațiile să fie îndeplinite fără crâcnire!.. De azi înainte nicio frunză nu mai mișcă!.. Că dacă aud ceva, și eu am urechea lungă, că te strâng cumva gumacii, ori te bat opincile, apoi ai de lucru cu mine, măi Gheo și măi Văsâi! De azi înainte eu răspund de satul Arini! Eu sînt tata vostru!! Urechea lui nu-i lungă... Îi numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
îl vedeam destul de rar. Era extrem de ocupat. Interacțiunea am avut-o în copilărie cu bunica din partea mamei sau cu mama. Și nici mama nu avea atât de mult timp liber. Am fost genul de om liniștit, așa că nu am fost urecheat" de ai mei. Nu am avut gardă de corp decât o scurtă perioadă. Prin 1976, când i-am și detectat. Au pus o mașină după mine, ca protecție. Dar după jumătate de an i-am rugat să o scoată că
Ce i-a spus Valentin Ceaușescu tatălui său în 21 decembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78671_a_79996]
-
consolezi, fără să știi că te plac,/ a fost bine, ca și cum m-ai fi atins atunci -/ Când aveam nevoie, la muzeu dar, de fapt, în vară, e greu de explicat/ și data viitoare, poate chiar mâine,/ când îți vei lipi urechea de brațul meu/ o să fie ca și cum ai face-o acum." O dată cu Nevoi speciale, sensurile difuze ale fragmentului acestuia se unifică. Întregul roman rezultă din alipirea laborioasă a unor întâmplări nu numai terne, dar lipsite de conștiință cronologică proprie. Puse cap
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
critica estetică și cea „îndrumătoare", studiul arată că autorul deprinsese modul „corect" de a folosi clișeele. Tonul adoptat seamănă, în câteva rânduri, cu acela consacrat de Mihail Novicov sau Traian Șelmaru. Cronicarul dramatic se comportă ca un magistru care îl urechează pe învățăcelul neatent la cerințele ideologice. Titlul și paragraful inițial indică neindulgența cu care poetul va privi spectacolul: „Să fie adevărat că fiecare text dramatic își află regia artistică pe care o merită? Există, oare, între piesă și concepția regizorală
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
medicale, dar trebuie să se înțeleaga foarte bine ca informațiile cu adevărat știintifice, bine documentate prin studii și analize complexe, de care dispun medicii astăzi sunt prezentate numai în revistele de specialitate recunoscute. De aceea sfătuiesc părinții să nu plece urechea la orice informație nefondată științific, lansată pe piață și să se gândească dacă informațiile nu au cumva un scop rău intenționat. Aș vrea să le mai spun părinților că vaccinurile sunt sigure, cu reacții adverse minime, iar protecția împotriva îmbolnăvirilor
Jumătate din copiii de grădiniță sunt infectați cu pneumococ. Risc de otite, meningite, pneumonii () [Corola-journal/Journalistic/65305_a_66630]
-
schimbarea? Chiar dacă e vorba de altă etimologie (batere- n poartă, sau abatere pe la tine), metafora gândită de Herta Müller declanșează un lanț întreg de sugestii. „Și când mă miram că pantoful are o limbă, mărul o inimă, gura un cer, urechea o trompă, genunchiul un ou - așadar când din pricina numelui lucrurilor mă cutreiera conținutul cuvintelor, așadar obrăznicia cu care cele vii și obiectele moarte se întrajutorează...” Nu e vorba doar de o lume a bilingvismului, ci de una în care se
„Cuvintele dictează ce trebuie să se întâmple“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4992_a_6317]
-
multe feluri de-a fi naiv”. O reflecție de altfel deloc naivă asupra rolului statului astăzi („Dacă pierderile companiilor private tot sunt transferate la nivelul unor comunităț i care și-așa se zbat să supraviețuiască, am putea măcar să ne plecăm urechea când oamenii ne spun ce loc ocupă între nevoile lor lucruri precum spațiul public, accesul la cultură și conservarea mediului înconjură tor”) și asupra calității de cetățean, care pare să desemneze, din ce în ce mai mult, simpla calitate de membru al unei comunități
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4594_a_5919]