1,132 matches
-
Toate Articolele Autorului Simt inima în două cum se rupe Când un vulcan în pripă mai erupe Lava mă arde strașnic pan' la os Întorsă-i viața, straiele-s pe dos... Strig și alerg... cărările-s de toamnă, Iar cerul cu urgie tot mai toarnă Cuvintele nespuse mă rănesc Atâtea frunze veștede privesc... Dar cine poate oare să-nțeleagă Când în imagine apar totuși întreagă?... Eu duc povara muntelui de sare... Și lacrima tăcerii rău mă doare! Un înger îmi șoptește că
SIMT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477116704.html [Corola-blog/BlogPost/354946_a_356275]
-
mare în glas, îi zise: - Ehei dragă vornice, s-ar ridica și alții care să-l înfrunte pe sultan, așa cum George Castrioto Svinomed l-a înfruntat pe desfrânatul Padișah Ahmed al II lea, cuceritorul Constantinopolului. Dar încă mulți vor cădea urgiei acestuia până când națiunile Europei se vor uni împotriva semilunei. Am venit, atunci când a fost să vin, din Mahalaua Fanarului și ... drept să-ți spun, m-am atașat de acest popor. Se apropie de noi atât prin credință cât și prin
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
ei printre morminte, Chiar dacă vorbele-i sunt mute, A stat...și-a început să cânte. GÂNDITORUL ,,Ce gânduri te frământă, sărmane chip de lut, Ai hrană pentru tine și pentru-ai tăi copii, Ai adăpost de fiare, de ploaie și urgii Sau pentru ce necazuri pe gânduri ai căzut ?’’ ,,Eu știu acum în viață ce trebuie să știi, Străine, să nu crezi că-s trist și abătut, Doar că m-apasă greu al lumii început: Azi poți să fii chiar soare
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427375344.html [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
cuvântarea ținută la București în 16 mai 1912, cel care avea să fie proclamat Apostolul Unirii tuturor Românilor se socotea îndreptățit să dea asigurări în privința “secolului pierdut” în urma raptului Basarabiei: “Ne-am simțit un popor, un singur popor. Și furia urgiei din urmă ne mână pe toți iute către limanul dreptului îndeplinit, al dreptății săvârșite”. *** Marea Unire din 1918 a reprezentat incontestabil cel mai seamă act din întreaga existență a poporului român. S-au pronunțat în această privință Nicolae Iorga, Gh.
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
sau i-au aruncat în Temnița Troienelor. Toți au început să-și pună în ascunzători bunurile, să fie mai atenți, să se ferească din calea urgisitorilor. Se adunau în locuri ascunse, discutau aprins, chibzuind ce să facă să scape de urgia blestematei. Dar unii ziceau că împărăteasa nu e de vină, că nu știe nimic, că ea este blândă și bună, că... uite, câte frumuseți le-a adus! Că numai nemernicii de slujitori sunt vinovați. Astfel au început oamenii să murmure
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
peste tot ca turbații: - Să vină la Măria Sa toți slujitorii! Toți slujitorii! Toți slujitorii! La auzul cârâiturilor alarmante, toate namilele împrăștiate prin împărăție alergară într-un suflet la palat, măturând totul în calea lor, așa cum le era felul. Capitolul IV Urgia Împărătesei Iarna I n sala tronului, frumoasa Iarnă, îmbrăcată într-o rochie de briliante, având pe umeri o mantie de hermină pudrată cu cristale de zăpadă, cu fața palidă și mânioasă, cu privirea de gheață, ședea într-un jilț de
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
ori din palme Iarna) iute și degrabă, toată lumea la treabă! N-apucă să termine vorba Împărăteasa că namilele se buluciră afară din sală, călcându-se una pe alta, dându-și pumni, țipând, suflând, urlând și chiuind agitat, ca turbatele. Începu urgia... Ce iad!... Ce vijelie!... Ce furtună!... Ce dezastru!... Ce distrugere!... Ce urlete, torturi și schingiuiri!... Ce plânsete, ce jale, ce durere!... Câmpul era plin de cioturi, de oase și hoituri, croncănitorii nu mai pridideau cu prada, umplând cămările palatului. Supușii
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421103679.html [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
existența lui permanentă pe aceste plaiuri, poate deslega taina aceasta și altele care ne privesc. Țăranul e începutul și sfârșitul. Numai pentrucă am fost neam pașnic de țărani, am putut să ne păstrăm ființa și pământul... Când se abat marile urgii, oamenii bogați, posedanții de toate felurile, sunt imediat gata de ducă. Ei n’au legături organice cu pământul țării și se despart ușor de orașele sau de castelele în care locuesc, siguri că vor găsi, cu aurul lor, în alte
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Și crucea să își ude Cu sângele-I din răni adânci Prins de-a durerii gheară Și pe Golgota printre stânci Urcând cu grea povară, Mânat sub izbituri mușcând Din trupu-I carne vie, Abia suflând, abia gemând Spre locul de urgie Unde să fie răstignit Spre--a lumii izbăvire Pentru păcate ce-a greșit Abjecta omenire, Piciorul i s-a-mpiedicat Pe-un dâmb numai cocoașe De-un vrej de plantă ridicat Pe pietrele golașe. Ci semăna cu iedera, Ori poate cu sulfina, Întregul
FLOAREA PATIMILOR (PASSIFLORA) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Floarea_patimilor_passiflora_romeo_tarhon_1367085882.html [Corola-blog/BlogPost/366046_a_367375]
-
fericire și-atâta nenoroc, fărădelegi și multe fapte bune le cântărește bine și hotărâtă spune ce să reziste până la soroc. Nu are nicio milă față de cei ce rău fac semenilor lor cu bucurie. Pedeapsa ce-o trimite e-aproape o urgie și numai foc și smoală-i biciul său. Fiică a nopții, n-are nimic cu ea comun, nu e ca dânsa rece, fără zare. Ea pedepsește aspru, pe loc, orice eroare și răsplătește orice suflet bun . Anatol Covali Referință Bibliografică
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427650240.html [Corola-blog/BlogPost/377165_a_378494]
-
Afară trona o hărmălaie de nedescris. Vecinii auziră zarva și văzând iureșul necuraților își luară inima în dinți și înarmați cu cruci, icoane, lumânări, agheasmă și tămâie năvăliră în ajutorul tinerei familii. Ca la un semn pintenatul din coteț simți urgia de afară și încălcă legea orei la care trebuia să cânte. Din gâtlejul său ieși un „cucuriguuu” destul de răgușit de parcă cineva îl strângea de beregată. La al doilea cântat frații săi din cotețele vecine îi ținură isonul și duhurile necurate
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani; și lucrul cu care se mândrește omul în timpul lor nu este decât trudă și durere, căci trece iute, și noi zburăm. Dar cine ia seama la tăria mâniei Tale și la urgia Ta, așa cum se cuvine să se teamă de Tine? Învață-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!" (Psalmii 90:10-12) Prea repede ni se duc anii și ne trezim deodat' bătrâni, Ne dumirim privind oglinda, doi
ANII VIEȚII de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1473754682.html [Corola-blog/BlogPost/373944_a_375273]
-
de datoria ta să descurci ce au încurcat urmașii tăi la tron că nici diavolii nu mai pot descâlci! - Totuși, românii sunt un popor credincios, trimite-le, te rog, în ajutor sfinți și îngeri protectori care să-i salveze de urgia politicienilor demonizați. - Așa m-am gândit și eu! Tu și Lenuța sunteți sfinți în comparație cu conducătorii de acolo! Ia-ți consoarta că vă reîntrupez ca în anii tinereții, iar peste trei zile să-mi sosiți cu ultimele vești de pe acel tărâm
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
peisajele de coșmar ale lui Panait Istrate, cu acei nori fantastici de ciulini, purtați de vânturi nemiloase. Vremurile comuniste au făcut și ele popas pe Bărăgan cu adversari politici în surghiun și familii strămutate de nemți bănățeni, obligați să înfrunte urgiile traiului pe aceste meleaguri. Tot în vremurile comuniste, Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1438201163.html [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
și pâine, ca unui menestrel hoinar. Eu doar trăiesc de azi pe mâine, de griji și soartă n-am habar. Am fost odată om cu stare, aveam nevastă și copii, dar m-au gonit în lumea mare, războaie crude și urgii. Am fost în lupte, printre leșuri privind la câmpul plin de sânge, am dobândit noi înțelesuri și am pornit pe strune-a plânge. Eu am văzut putreziciunea nenorocirii și durere și-am înțeles deșertăciunea vieții fără mângâiere! A povestit întreaga
MENESTRELUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1419663506.html [Corola-blog/BlogPost/366543_a_367872]
-
restriște, Ce în țară urme au lăsat. Dar creștea grâul pe miriște, Și nu sta nimeni nemâncat. Din acel septembrie patruzeci, România avea un rege. Chiar și-n timpuri de restriște,reci, Se respecta a țării lege. Însă a-nceput urgia grea, Când în război și noi am intrat. Pe front moartea, oameni ucidea, Și toată țara a-ndoliat. Cu credință în gând și suflet, Războiul regele a oprit. Mii de mame prin al lor plânset, Și în rugăciuni l-au
ANIVERSARE 10 MAI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1431267004.html [Corola-blog/BlogPost/368036_a_369365]
-
scene muzicale din lume. În zilele noastre însă, pe scenele vieții, se extinde totodată și aria... cercului calomniei. Cu nimic deosebită de ceea ce exprimam, în „Bărbierul din Sevilla”, cuvintele lui Don Basilio despre calomnie: „Și se-ndinde ca un val/ Ca urgia ce produce/Un dezastru infernal”. În această arie se înscrie și „libretul” inspirat din întâmplările de la Drăgășani. Un libret scris în două versiuni. Deosebirile (de detalii, nu de fond) țin de scenariști și de regizori. Din prima versiune, nefinisată, am
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... by https://republica.ro/capra-vecinului-de-la-dragasani-din-dealul-viilor [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
e prins copacul stelei urmat etern de-al lor alai, Vechimi se-ntind catarg în ere, trecut născut cu gându-n rai, Bătrâne timp ești mit nescris și nou născut de nu mai știi, Închis în marile dureri, matroane nasc urgii să fii, Cu barbă lungă în anotimpuri îți fluturi lesne a ta coamă, Îți lepezi cursul de păcate în strigăte de lună-n iarnă, O, umbră vreme albă-n ani, eternă renăscută viață, Cu tulburări limpezi în graiuri, cu nostalgii
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_auras_1451496163.html [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
mormânt, Iar visul de tihnă se scurge-n pământ. Când groaznicul trăznet le clatină firea, Prin geamuri în grabă-și aruncă privirea Spre șura din curte, sau chiar la vecin Și cruce închină să scape de chin. Târziu când puterea urgiei slăbește, Iar toată corvoada-n tării se oprește, Se strâng gospodarii la poartă în grabă Și numai din ochi megieșii întreabă: E liniște-n casă? Îi pace pe-afară? Răspuns nu așteaptă și-ntorc o țigară. Tac crâncen și doar
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
un Doamne ferește! Aproape de ziuă când tihna sporește, Se-ntorc pe la case, se bagă în pat, Pe haturi muiate nu-i loc de arat. Abia mai târziu vor ieși prin ogradă, Cătând pe la grajduri și șură să vadă, De-n timpul urgiei ceva s-a stricat, Sau fân și nutrețuri la vite s-a dat. *** Ciclul "Primăvara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Din norii cei mari ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare Să fiu cât trăiesc pe-astă glie, Să spun de Golgota, s-aduc consolare Acelor ce trec prin urgie. Să vadă în mine puterea ce crește, Mai mult și mai mult, prin credință, Să știe că Domnul Isus ne iubește, Prin El, vom avea biruință! 25/09/15, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Ceas de seară / Lucica Boltasu : Confluențe Literare
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1443385021.html [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
am crezut minciuna, Că ești unică și una Mai curată decât luna, Când, de fapt, mă amăgeai, Cum de nu te-a durut, oare, Când călcai nepăsătoare Viața-mi pusă la picioare?!... Oare, ce inimă aveai?!...” Greu mi-am stâmpărat urgia, După ce-a trecut magia... Compunându-mi elegia, Azi scriu despre noi: „ a fost”... Lacrimile mi-s uscate, Zâmbetele noastre, toate, Îmi par stări pietrificate Iar iubirea-i... fără rost. Referință Bibliografică: CLIPA FĂRĂ ROST / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN
CLIPA FĂRĂ ROST de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1448651975.html [Corola-blog/BlogPost/383001_a_384330]
-
feonixului sacru căzând împrejurul meu iar cerul ca un fum negru de ceanură era presărat ici-colo de artifici albastre și crâmpeie de tunete. Planul a căzut! Ulița se preschimbase-n Marea Neagră;cu malurile umflate de apă făcea imposibilă ieșirea din urgie. Reîntorși în casă mama ne-a ordonat să fim cuminți după care dispăru pe ușă în neant. și iată cum - singuri - eu și sora mea rescriam istoria neînfricatului Noe. Din fericire mama s-a întors - dar nu pot să omit
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
seci Și-un singur amănunt mai zăbovește-n dungă. Se-adună laolaltă zburlite crengi golașe: (Au mare adunare, la sediul lor central) Și-au apretat în grabă, cămăși și gulerașe Și ce alarmă falsă și ce anunț banal! Se-apropie urgia, ''copaci fără pădure''; Ascundeți-vă ramuri și frunze ruginii! Și acareturi alte ce-aveți să nu vă fure Furtunile și ploaia și toamna ce-o veni! Și se tot miră ele, de teama generală Ce-a împânzit natura de când a
O TOAMNĂ-A EVADAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/O_toamna_a_evadat_violetta_petre_1361537383.html [Corola-blog/BlogPost/341284_a_342613]