134 matches
-
Const. Rădulescu- Motru, precum și al altora, de la care a învățat multă, foarte multă carte, I. D. Ștefănescu a manifestat un adevărat cult pentru valorile artistice și estetice create de imaginația unui popor romanic așa de izolat și, evident, așa de urgisit de marea istorie. Încă din adolescență s-a aflat, permanent, în preajma lui Alexandru Vlahuță, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, I. L. Caragiale, Nicolae Grigorescu, Paul Bujor, Spiru Haret și a altora care i-au stimulat interesul și pasiunea pentru grafică, pictură, sculptură și arta
Întregiri la biografia lui I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5001_a_6326]
-
vibrant și adevărat la iconostasul unei doc trine religioase. Poezia, Ridică-te, iubire, este relevantă în acest sens, din care extrag ultima strofă: Ridică-te, iubire, peste moarte! / Pentru trecut, prezent și viitor! / Să îngro păm tristețile deșarte / Ce-au urgisit mereu acest popor. Patru ani mai târziu, tot la editura respectivă, vede lumina tiparului volumul, Chemarea mea. Cea de-a patra apariție editorială demonstrează o față nouă a poetului, prezentând cititorului avizat versuri de tandră confesiune, cu o disciplină bine
Un poet total, cu operă de Altar. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
Fratele fiului risipitor și Dăltuiri de Radu Stanca. Sunt cărți proaspăt editate, care au făcut neașteptate piruete prin lumea românească din țară și din America. O șansă de a scoate din conul de umbră două personalități ale peisajului cultural transilvănean, urgisite de istorie, condamnate la uitare. Aurel Cioran, fratele avocat al gânditorului de la Paris Emil Cioran, „fiul risipitor” În parabola biblică. Două destine paralele, dar și complementare prin felul cum s-au Îngemănat În spirit fratern, deși au avut traiecte existențiale
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
colorate în vârf de bețe; Ilie voi să-și ia rămas bun; școala era mai departe, la vale. - Tot vorbeai de apă rece, finule, vino de bea un pahar cu o dulceață, după atâta zăduf, că pe noi ne-a urgisit Domnul să umblăm pe la fânețe, pe la pruni, nu să stăm la umbră în parcul stabilimentului de băi... Ilie era și el însetat. - Bucuros, nașule. Intrară, scoborâră de pe cai, pe care îi dădură în grija lui Tonea, omul de la grajd (părintele
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
vremurilor de altădată ne transmit nouă de cele mai multe ori, chinuit, orbește, cu un alfabet parcă abia închegat, evenimentele.... Iar noi, urmașii, căzând pe gânduri, putem să ne zicem după cumplita lectură: Rar mândrie mai mare la un popor atât de urgisit de istorie; rar înțelegere, mai mică...
Urgii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11005_a_12330]
-
lucid ca toți, Pamfil Șeicaru încetează curând a mai nutri vreo iluzie. Condamnat la moarte în contumacie la 27 mai 1945, el afirmă îndurerat că autoritățile comuniste îi reneagă pe cei ce „îndrăznesc să spună că poporul român este batjocorit, urgisit de ticăloasa prezență a rușilor”. Veștile sunt din ce în ce mai rele. În 1947, vor fi desființate Școlile de la Roma și Fontenay-aux-Roses. Victor Buescu îi relata lui Busuioceanu despre „comprimările” masive din învățământul superior de la București. În același an, filosoful Constantin Antoniade îi
Un roman epistolar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13257_a_14582]
-
După ravagiile din vest, inundațiile au trecut Carpații l Din „Banaton”, Timișul devine unul din cele mai uscate județe ale țării Dintr-o zonă urgisită de furia naturii, Timișul a devenit unul din cele mai uscate județe din țară căci, după ce au creat un adevărat lac bănățean, inundațiile au cuprins restul României, nu mai puțin de 515 de localități din 31 de județe, 101 277
Agenda2005-29-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283947_a_285276]
-
atunci când ai cioplit În lemnul crucii Tale sfânt, Când Tu ai pus aluatul la dospit, Ce n-a ieșit după cuvânt? Când după chipul Tău ne-ai zămislit Și ne-ai lăsat liberi să fim, De ce pe unii Tu ai urgisit Și-ai mutilat chipu-ți sublim? A Ta voință nu ți-am împlinit Precum în toate Tu ai vrut, Dar dacă pentru noi ai pătimit, De ce să vrei acum tribut?! Referință Bibliografică: De ce?! Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DE CE?! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383943_a_385272]
-
-a noastră plimbare, de-al iubirii blestem Ce răceala absurdă a adus între noi Și în suflet durere ne-a turnat - suntem goi. Am ajuns doi străini - cât de mult ne-am iubit! Timp nebun, numai tu soarta ne-ai urgisit Și din trupul ce-am fost - astăzi doi singurateci, Despărțiți, suferim precum caii zănateci Ce-au scăpat dintr-un țarc - al iubirii ocol, Și se-nvârt lângă dânsul făr’ să aibă potol; Libertatea e grea fără gram de iubire... Timp
TIMP NEBUN... de NELU PREDA în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382880_a_384209]
-
consemneze un păgîn, „de limba lor ascuțită și de blestemele lor“. Tare se mai pricepeau să-i amăgească pe neîncrezători cu vorbe mieroase, cu făgăduieli ori Înfricoșări; de cum și-au răsfirat puterea atrăgînd mulțimea credincioșilor, s-au pomenit tare semeți. Urgiseau familii, vîrÎndu-le dihonia În suflet, urzind clevetiri, și asta numai ca să provoace Îndoială În Învățătura altora. Aveau provocatorii lor și sfaturile lor tainice unde-i afuriseau pe necredincioși, unde dădeau foc scrierilor potrivnicilor și aruncau blesteme pe capul Îndărătnicilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
tu cinste? Eu veneam să te văd, fiindcă ardea sufletu-n mine de dor. Te iubeam ca pe măicuța mea care m-a părăsit când aveam doi ani. Of... Leana, Dumnezeu nu s-a gândit la mine că o să fiu urgisit de mic. Am rămas în grija lui neica Mitru, să-i fie țărâna ușoară, că mâine îi e ziua. A simțit cum i se umezesc genele. Bietul tata Nicolae se prăpădise la Mărășești, iar eu nu mai aveam părinți cărora
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
Aceasta din urmă este batjocorită de narator, care ne oferă astfel indiciul “sterpăturii”: “se alintă ca cioara-n laț”, iar la sărbători merge “împopoțonată și netezită pe cap de parc-au lins-o vițeii”. În plus, este rea și o urgisește în fel și chip pe fata moșneagului, care este “frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă”. Fata cea frumoasă nu naște în timpul relatat în poveste, dar în final se mărită cu un om bun și harnic și, firește, va procrea
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și nici destinul celui urgisit! Iubirea ce durează-n veșnicie N-acceptă plânsete și lamentări Nici marea-nvolburată, pe-o tipsie, Nu te va duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu
FRĂMÂNTĂRI AMARE de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362329_a_363658]
-
în: Ediția nr. 2177 din 16 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului De-aș fi doar iarnă te-aș răni cu gerul nepăsării! Atrage-voi spâldării de fulgi ce-n timp se vor căni. De-aș fi doar vânt te-ar urgisi păgâna despuiere! Arara adiere mult, mult mai rău te-ar învrăjbi. De-aș fi doar strop și-aș nimeri printre ai ploii picuri m-ai scrie-ntre nimicuri doar lacrima te-ar nineri. Nici iarnă-ți sunt, nici vânt, nici
DE-AŞ FI DOAR ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362497_a_363826]
-
Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința ... ” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme
TESTAMENT ÎN ALFABETUL TĂCERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364091_a_365420]
-
viermi, care au ros încetul cu încetul poporul nostru de „blajini” ! Cine știe, poate că tocmai aici stă secretul longevității noastre istorice și încă vom dăinui până la sfârșitul veacurilor. Unii sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă, scos afară din țară, într-o epurare etnică totală și de proporții, cu efecte dezastruoase pentru națiune, va avea o continuitate geo-istorică, pe pământul dăruit de strămoșii noștri, pelasgo-geto-dacii. Alții, cred că etnicul român va dispărea in
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
Autorului • Venirea lui Mesia de secole ne ține în alertă. Dar sosirea lui este încă incertă. • Cînd Thota spunea: „Crede și nu cerceta!”, poliția încă nu era. Acum că ea există, Thota tace, nu mai insistă. • În Diaspora, evreii erau urgisiți că n-aveau un petec de țară. Acum sînt dușmăniți că au. • Odată L-am întrebat pe Dumnezeu dacă este și El evreu? Domnul a tăcut vinovat. Știa de ce; nu era împrejur tăiat. • Doi evrei au trei păreri contrare. La
GÂNDURI REBELE (3) – EVREII ŞI ŢARA LOR de HARRY ROSS în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367686_a_369015]
-
iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David: "Jertfa lui Dumnezeu: duh zdrobit, inima umilită și smerită Dumnezeu nu o va urgisi"(Psalm. 50,18). Dacă-I aducem lui Dumnezeu aceste jertfe, chiar dacă avem unele scăderi omenești, putem să ne apropiem de Sfintele Taine cu frică și cu cutremur, cu străpungere și mărturisire, ca femeia care avea scurgere de sânge care s-
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
pedepsit. Istoria doare, prezentul vorbește în grai apăsat, lămurit, Ierusalimul încă dormitează, dar în pustie smochinu-a-nfrunzit, Noi te-am văzut. Urările noastre de bine, cetate a Marelui Împărat Pace-ntre zidurile tale, Shalom, cetate ce zaci încă-n păcat ! Te urgisește încă mânia ce cuprinde în horă rabini și preoți, Relicvele tale ce lumea o pune-n uimire ne atrag astăzi pe toți; Rămas fără de Templu... Ne-ai primit doar la Zidu-ți cu Plâns, Iar prin biserici?! Doar igrasie, scorojeli și
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
fost furată, În care tot mai greu poți cumpăra mormânt. Sunt obidit de legea cea nedreaptă Ce libertăți și drepturi false a creat, Dar a urcat pe cea mai de sus treaptă Doar nonvalori ce viața mi-au înveninat. Sunt urgisit în țara mea clădită Prin muncă grea de multe generații Și văd cum cinic e disprețuită Și sufocată prin desele inflații. Sunt nevoit să trec peste hotare În căutarea demnității ce-am pierdut În țara mea, călcată în picioare De
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
ce dădea cu fereastra într-o grădină cu vișini. Era tare bucuroasă că unul din nepoții ei scrie poezii și-l amenință pe Gheorghieș, când află de la Mihai ce-i cu el acum în toiul noții, cu un blestem pentru că urgisea copiii prin străini, chinuindu-i. Rămas singur în camera lui, Mihai începu să scârme prin lădoaiele lui și să citească manuscripte. Avea o groază de poezii începute șI neterminate., acum era prilejul să le pieptene și să aleagă câteva pentru
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
spui unui supus de-al meu că eu voi fi înlăturată de la conducerea țării de vrăjitoarea Primăvara? - Nu i-aș fi spus dacă n-ar fi venit la mine cu disperarea tuturor supușilor tăi pe care îi chinuiești și-i urgisești. Când valul disperării i-a luat pe toți, când se tânguie și se jelesc, când umbrele-ntristării îi orbesc, de piatră să fi fost și tot le-aș fi aprins un licăr de speranță. - Speranța, deci! Asta era! spuse rânjind
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
la asigurarea păpicii. Nici ei nu ar fi tras împreună greul cărucior dacă nu se vedeau pe el gustoasele banane. Dacă am avea în sate cimpanzei ei s-ar asocia și ar obține mari recolte chiar dacă Sfântul Dumnezeu i-ar urgisi cu toate belelele. Din păcate nu-i avem. Pământul este suficient de rodnic ca să permită chiar 200 sfinți în calendar în care „ți se usucă mâna dacă o pui pe un ac”. Cu atât mai mult pe un plug dau
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
de minciună Nu mai știm să zâmbim dar în noi o dorință se zbate Vrem liniște-n suflet, visăm la o viață mai bună. Copiii ne pleacă, batrânii ne mor de durere Pe străzi felinare murdare și gemete surde Săraci urgisiți de tristeți așteptând mângâiere... Cei ”mari” sunt hiene și sfâșie suflete crude. Convoaie de gânduri pierdute în râuri de lacrimi Ne zbuciumă fruntea, mocnim în tăceri prizonieri Suntem biet popor ce-i sortit să trăiască în patimi Noi n-avem
SĂTUI DE MINCIUNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351794_a_353123]
-
regulă ei se mulțumesc cu mai puțin față de “cretinii satului” ce vor “musai” luna de pe cer. - Și capra vecinului? - Asta chiar că nu o înțeleg. Poate-mi povestești și tu un basm? - Ar trebui s-o știi Creatorule. Nea Ion, urgisit de tine pentru păcatele sale, a cerut Sfântului Petru care dorea să-l aline “să moară și capra vecinului!”. Asta era mai important decât iertarea păcatelor sale. - Cum este posibil un asemenea orgoliu? - La asta m-am și referit. Nu
MILENIULM 4 ALT JOB de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350533_a_351862]