160 matches
-
două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
de Stângăceni, ce să cheamă acmu Pohrebeni, pre Soloneț... și satul Movileni cu hălășteu, în ținutul Iașilor... și un hălășteu, în ținutul Iașilor... cumpărat,... de la Danco și de la surorile lui”... Pe deasupra - se înțelege, că a dat “pre mâna călugărilor” și uricele ce le-a avut pe moșii și de cumpărătură... ― Cam întortocheat acest zapis, fiule, dar cuprinde o avere ce nu e de lepădat. ― Din câte îmi amintesc, părinte, am întâlnit destule mărturii date pentru te miri ce și de către cine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hramul Ierarhului și făcătorului de minuni Nicolai”. Apoi, în 1594, când a fost zidită Mănăstirea din Țarină (Aroneanu), Petru Șchiopu voievod plecase de pe tronul Moldovei încă din 1591. Însuși Ieremia Moghila voievod spune că: “Și despre toate au arătat,... și uricul de la Petru (Șchiopu) voievod,... adeverind cele cunoscute,... și la aceasta și domnia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domnia sa (Petru Șchiopu voievod) unul dintre cei dintâi sfetnici”. Mai departe, aflăm cum a fost zidită Mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domnia sa (Petru Șchiopu voievod) unul dintre cei dintâi sfetnici”. Mai departe, aflăm cum a fost zidită Mănăstirea din Țarină: “Pentru aceasta, domnia mea, cum am văzut marea lor jalobă și uricul drept și, fiindcă și noi am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Șchiopu) voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă acolo la Sfântul Munte, la sfântul Zugraf, și părinții egumeni care vin de acolo să aibă a face toate întocmirile înscrise în uricul lui Petru voievod”... “A scris la Iași, Dimitruț”. ― Dacă o să mergem mai departe, ai să vezi că Mănăstirii din Țarină nu i-a fost dat să aibă liniște. ― Pentru confirmarea spuselor sfinției tale, părinte, să vedem ce scrie “Io Radul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mei cuconi mănăstirea de la Hlincea a mea pomană și a soțului mieu, a Zotii răpăusatului,... datuo-am, de bunăvoia mea,... cu satul de-acole și cu moara de-acole, și cu o vie în deal la Urșulea, și cu tot ce scrie în uricul svintii mănăstiri... văzând pustiindu-se pomana mea și de unii, și de alții, călugări ce să cheamă c-au ședzut într-acel svânt loc a lui Dumnedzău ș-a lui marelui mucenic Gheorghie, eu m-am milostivit... de o am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
tot ce mai are mănăstirea Dealu Mare: “moșiile ei, și locurile de vii, și morile și locurile de moară, și pivnițele, și dughenile, și locurile ce are aici la Iași,... să fie afierosite Sfântului Sava; pentru care și hrisoavele, și uricele , și zapisele, și alte hârtii ale mănăstirii Dealu Mare le-am dat la Sfântul Sava”. Și mai hotărăște “patrierșia sa” ca egumenul de la Sfântul Sava să “meremetisească și s-o păzească,... și toate locurile mănăstirii... să nu poată cel de pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
găsit blestemând? ― Pe “M(i)l(o)stiiu B(o)jiiu, Ghedeon, arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia”, care, la 6 aprilie 1717, scrie: “Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii, care m(ănă)stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii, care m(ănă)stire iaste închinată la Xiropotam, la Sfânta Gura... Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din vlădici, din egumeni, din boieri, din preoți sau orice fel de om ar fi și n-ar mărturisi dreptu, cu frica lui Dumnedzău, sau nu le-ar da, la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
lipsiți de metohul și mănăstirea lor, Sfântul Nicolae, care este în țarina târgului Iași, care înainte de acești ani a fost dată de sfântrăposatul domn Petru voievod ca metoh sfintei mănăstiri Zograf...Și despre toate au arătat,înaintea domniei mele, și uricul de la Petru voiavod...și la aceasta și domnia mea m-am aflat... fiind noi atunci pe lângă domnia sa unul dintre cei dintâi sfetnici...fiindcă și noi am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
frica aceluiași padișah, care s-ar fi răzbunat pentru moartea lui Skimni-Aga, trimis asupra Iașilor tocmai să-l prindă pe el, trădătorul care se aliase cu leșii.” De ce ai amintit de acest domn, părinte? „Citește cu luare aminte suretul de pe uricul lui Gașpar Grațiani din 12 aprilie 7128 (1620), tradus de „Pisah Grigoraș sin Vasile uricariul de pe sârbie românește, let 7235 (1727), februarie 28.” și te vei dumiri.” Așa am să fac, părinte. Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Ieremiei, care vii au fost măriei sale cumpărătură...de la Vasilie pitariul...” Poate pentru că a văzut că m-am aprins prea mult cu viile lui Duca Vodă, bătrânul a ținut să mi atragă luarea aminte: „Ia seama, fiule, la hrisoavele, ispisoacele și uricele pe care le tot muți dintr-un loc în altul. Ia seama, să nu treci cu vederea tocmai peste unul care ne-ar interesa.” „Cum se vede treaba, nu numai eu vreau să aflu ce scrie în cele hârțoage, ci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Am luat aminte, părinte, la toate și iată ce spune vodă despre cei trimiși să hotărnicească ocina mănăstirii Socola: „...au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, pecum scrie uricul de la Petru vodă, de au ales locul și au stâlpit și mai bine...” „Eu cred că așa e firesc, fiule. Să cercetezi întâi cele scrise și nescrise și apoi să iei o hotărâre. Asta-i adevărat, sfinția ta. Eu am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a întrebat părintește: Ce-i cu tine, fiule? Ce gânduri te muncesc de n ai hodină? Toată noaptea te-ai zvârcolit în pat ca șarpele pe jeratic și vorbeai, vorbeai mereu. Vorbeai chiar cu mine despre niște hrisoave, ispisoace și urice domnești. Mă întrebai mereu ba de una ba de alta. Te simțeam când bucuros, când trist și spuneai vorbe aspre către unii voievozi sau chiar fețe bisericești. De fiecare dată, însă, mă luai martor, întrebându-mă: „Ce crezi despre asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
capitală a Moldovei au petiționat la Dietă (camera provincială) a Bucovinei ca în liceul din acel oraș să se introducă limba românească ca limbă de proponiment fiindcă nu numai locuitorii Sucevei și a împrejurimilor sunt în majoritate români, dar și uricul de întemeiere al acelui liceu prevede asemenea această măsură. Dieta au decis ca, din anul școlar viitor 1876 - 1877 începînd, limba de proponiment să fie cea românească, aceasta fără nici o împrotivire, căci și contrarii au votat pentru această dispoziție, a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației”, înzestrate prin hrisoave și urice vechi, urmare ale unor merite deosebite, altfel spus, urmași ai vechii boierimi moldovene. Ultima teză vine în contradicție cu punctul de vedere exprimat de istoricul P. P. Panaitescu, dar și cu realitatea istorică, care prin hrisov vede „un privilegiu de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adică moșie de la părinți, și dedină, moșie din străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Racova prin târgul Bârladului...?” „Trei sunt documentele de cancelarie, din cele 499 ce se cunosc din timpul lungii sale 273 domnii, care menționează prezența lui Ștefan ce l Mare, împreună cu marii boieri din sfatul Moldovei, în capitala Țării de Jos...” „Uricul din 5 decembrie 1460 a fost publicat pe ntru prima dată de prof. Gheorghe Ghibănescu în 1904, când s‐au împlinit 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, i ar ultima dată în 1976 în Editura Academiei. Din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
78 mm în diametru) atârnată cu șnur roșu de mătase. Este cea mai veche pecete mare din timp ul domniei lui Ștefan cel Mare care se mai păstrează, ceea ce îi conferă o mare valoare din punct de vedere sfragistic.” I ...”Uricul a fost scris de Isaiia al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ul domniei lui Ștefan cel Mare care se mai păstrează, ceea ce îi conferă o mare valoare din punct de vedere sfragistic.” I ...”Uricul a fost scris de Isaiia al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost scris de Isaiia al lui Șișman, iar mare 274 logofăt a fost Dobrul. La redactarea uricului a participat însuși Ștefan cel Mare, mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bălăbănești, din fostul județ Tutova, astăzi situat în nordul județului Galați. Satul Românești era pe atunci ... „hotar în hotar cu târgul Bârladului...Litigiul a fost soluționat în favoarea lui Ivașco comisul, rămas singur stăpânitor pe ambele sate”... ...” Pentru importanța pe care uricul lui Ștefan cel Mare din 5 decembrie 1460 o prezintă pentru satul Bălăbănești, nu poate mira pe nimeni, că două fotocopii în mări me naturală ale acestui document se găsesc la primăria și la școala din sat. Cu acest document
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
primăria și la școala din sat. Cu acest document, păstrat nealterat, timp de peste 520 de ani, se pot mândri atât locuitorii din Bârlad, cât și cei din satul vecin Bălăbănești, pentru acesta din urmă constituind și prima atestare documentară.” II. „Uricul din 30 iunie 1467 este de asemenea redactat la Bârlad în prezența lui Ștefan cel Mare și a 23 mari boieri din sfatul țării nominalizați, la care se adaugă „ș i toți ceilalți boieri ai noștri și cu megieșii”. Este
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai alipit, prin cumpărare, satul Cuciurul-Mic, apoi a treia parte din Românești, de pe Horaiț (Suceava), și mai multe părți din Pomîrla. În timpul lui Aron Vodă, copiii lui Iurașco pîrcălab și-au căpătat întărire pe moștenirea de la mama lor, Tudora. Cu uricul de întărire de la Eremia Movilă (1602, iunie 11) moștenitorii au primit, pe această cale: o treime din Tureatca (partea din mijloc), o treime din satul Stănești (partea din sus) și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]