95 matches
-
dea de două ori pe an adică: jumătate la Sf. Gheorghe și jumătate la Sf. Dumitru, după izvoadele ce se vor face de vistierie cu pecetea Domniei mele de stările fiște căror vornici cu banii ce vor fi să dea."( Uricarul,vol.V,lll, p.8). Adunați la umbra unui copac, în zilele de sărbătoare, la sfârșitul slujbei bisericești, locuitorii se sfătuiau și hotărau cine să le fie „slujnicul care să le adune mila," cel mai bătrân dintre răzeșii prezenți la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iași „adevărate birouri de traducere" a documentelor din limba slavonă în limba română. Golăescu Ardavievici Procopie din secolul al XVIII-lea, fiul lui Ardare Golăescu, a fost și el dascăl la școala domnească din Iași din iunie 1761, dar și uricar domnesc, funcții pe care le îndeplinește concomitent timp de 22 de ani, adică din 1761 până în 1783, traducând din slavonă în limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lumină celor dornici de învățătură. Îmbunătățirile făcute în țară în perioada celor 7 ani de Domnie a lui Gr. A. Ghica erau confirmate și de către Divanul care le ascultase (publicate și în ziarul Zimbrul din 1856, dar redate și în „Uricarul", volumul XII, p. 405 - 426). Cu toate îmbunătățirile pe care le simt orașele în momentul de tranziție de la târgul feudal la urbea modernă, trebuie spus că, chiar până la 1864, Eforiile au rămas niște instituții cu bugete mereu deficitare, iar instituțiile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndatoririle dascălilor și plata acestora, era menită să răspândească învățământul în limba greacă, ea având să-și înceteze existența la 1821, odată cu înăbușirea de către turci a Eteriei. Din „Albina românească" nr. 62 din 7 august 1832, Teodor Codrescu realizează în „Uricarul", tom XI, p. 56 - 58, că la institutul de educație de la Miroslava, care funcționa sub direcția Lincurt, Sefno și Bagar, duminică, 31 iulie s-a făcut examinarea școlarilor care, înaintea cinstitei Epitropii și a unei numeroase adunări, s-au arătat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primară de băieți nr. 1, școală care avea ca prim dascăl pe Ion Zaharescu, căruia i-a urmat C. Nanu, iar și mai târziu Ion Popescu, venit la Bârlad din Ardeal. Printre hârtiile lui Th. Codrescu s-au păstrat, iar „Uricarul", volumul VII, p. 234 - 239, redă un tablou al școlilor publice în Moldova anului 1847. Potrivit lui erau prevăzute a funcționa școli începătoare în Capitală (Iași) la Sfinții Trei Ierarhi, în Târgușor, Păcurari, Sărărie și Tătărași, unde se învățau sfintele rugăciuni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
, Scânteia, j. Iași - c. 1733), cronicar. De condiție socială modestă, la început vătaf de sat, A.U. ajunge în 1702 pisar de cancelarie, iar în 1707, uricar la Logofeție, primind după un an și diferite însărcinări de hotărnicii. Și-a spus Uricariul după funcția pe care a îndeplinit-o. Cunoștea limbile slavonă, greacă, latină și, probabil, turcă. Din 1710, la porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat, A.U. transcrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Hudești și alt sat. Sate cu vechime mare ce aparțin și au aparținut de comuna Hudești sunt Mlenăuți și Bobești care a fost desființat. Un document din iulie 22 cca 1643 arată că: „turcul fost stolnic din Cuzlău și Borileanu uricar primind porunca lui Vasile V.V. să aleagă hotarul satului Mlenăuți, dăruit de Miron Barnovschi V.V. mânăstirii Solca și jumătate din Siliștea Licina, cumpărătura lui Evloghie episcop din Rădăuți de la Moișanu cum și cu Petrică, ginerele Tolocicoaei cu frații lui, strângând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bețișor ascuțit la ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lăudabile preocupări arheologice, mai întâi ca însoțitor și ghid ai unor cunoscuți arheologi pe teritoriul comunei și împrejurimi, apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii locale, descoperind noi situri arheologice pe teritoriul satelor Voinești, Obârșeni, Avrămești, Uricari ș.a. Cu obiectele ceramice și metalice adunate, meticulos descrise și inventariate, profesorul a organizat două instructive colțuri muzeistice, unul în interiorul școlii din satul Voinești și altul în școala din satul vecin Avrămești (cu ocazia sărbătoririi a 500 ani de la prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
timpurile moderne și, mai ales, actuale, aceste condiții devin obstacole ce frânează pătrunderea emancipării infrastructurale și suprastructurale pe teritoriul comunei noastre. Problema se pune îndeosebi pentru satele mai îndepărtate de centrul comunal și de căile modernizate, precum Stâncășeni, Obârșeni, Rugăria, Uricari, spre a li se asigura condiții de acces la lumea civilizată. Cum? În primul rând prin drumuri (cât de cât modernizate) de legătură cu satul reședință comunală și cu orașele de la periferia Colinelor (Bârlad, Vaslui, Bacău), iar în al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni; 11.Uricari. Precizez că pe actualul teritoriu al comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au dispărut în timp ca neviabile sau au fost incorporate de altele mai prospere. Între acestea merită nominalizate cele depistate de harnicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
oficiale din sec.18 (în sensul că aveau o populație și un potențial economic nesemnificative la nivel de comună, județ, stat). 3. Celelalte așezări: Fundătura, Cârțibași, Obârșeni-clăcași (deja înglobate în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem domniia mea la boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au cumpărat niște dughene aicea în târgu în Iași.” Am mai vorbit noi, omule, despre nestatornicia hotarelor între moșiile mănăstirești. Așa a pățit și mănăstirea Bârnova. Nicolae Alexandru Mavrocordat, la 1 nov. 1714 (7223), scrie: „La sluga mării sale Axintie uricar ca să margă cu egumenii de la mănăstirile ce sânt suptu ascultare Sfântului Ierusalim și să hotărască locul Ciurbeștilor, moșie mănăstirii Bârnovii de cătră satul Cărnești (Cornești) ce-au cumpărat Beldiman vtori visternic de la fericit chir Hrisantu patriarhul de Ierusalim ca să nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la sat și va videa moșia, îmi va face plata deplin trecît va fi prețul. i cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
va videa moșia, îmi va face plata deplin trecît va fi prețul. i cîndu am făcut zapisul acesta, s-au prilejit vornici de poartă dumnealui Dumitrașco Bocșa vornicul și Enachie și Scorîi și Chirilă jitnicerul și Poian uricarul și Ioca uricarul și mulți oameni buni. i pentru credință, am pus degitul și acești boieri au iscălit ca să se știe. * Fșrș dat Cîrstina Platoneasa și cei trei feciori ai ei vînd lui Pătrașcu al treilea logofăt partea lor din moșia Filipeni pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mare a adus din țara Românească, după campania din 1471, 17.000 de sălașe de igani robi. Precizăm că, în timp, robii țigani s-au amestecat cu robii tătari (8% din total), documente vorbind numai de robii țigani. 18 Theodor Codrescu, Uricarul, Vol. IX, Iași, 1889, p.273 „..O împărțeală pe dou coale cusute în chip de izvod între frații Ilie Ruset, Dracachi Roset, căminarul, Vasile Roset, spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset, vorniceasa, de moșii, țigani, case părintești din anul 1812, 11
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Londra, 1983, pp. 93-98. 136. Vezi Scarlett Beauvalet-Boutouyrie, Être veuve sous l’Ancien Régime, Belia, Paris, 2000, cap. „Concluzii”; Șarolta Solcan, Văduvele..., p. 221. 137. Pe Antemia, văduva logofătului Cârstian, o reclama, prin 1635, Tofana, cumnata ei, soția lui Constantin uricar, cu fii ei, pentru un sat din preajma Sucevei. Vodă va întări proprietatea Antemiei (DRH. A. Moldova, vol. XXIII, București, 1996, pp. 144-145, actul nr. 106; Șarolta Solcan, op. cit., p. 227). 138. D.R.H. B. țara Românească, vol. XXI, pp. 285-288, actul nr.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au luat cu japca pămîntul, plugul, caii și bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi aprod i
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi aprod i Lupul diac ot Vlos? Dorohoi și alți oameni buni și bătrâni mărturisim cu această scrisoare a noastră cum a venit Svinție sa părintele Vl(ă)d(i)ca Mitrofan cu cinstită
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
până în obrâșia Văii Răcii în dreptul locului preste dial până în Vlăștineasa, unde să împreună cu hotarul Chirițeștilor. Noi așa am hotărât ca să hie de credință pânăș va faci Sfinție sa și ispisoc d(oămnesc ca să să știe Pis u Huș(iă Dumitru Uricar <7138> nov. 29 Ionașco Cehan, mare pitar și alții hotărnicesc sat Broșteni Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale (D.A.N.I.C), Fond Manuscrise, nr. 545, f. 1v; Mențiune în Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. II, 1621-1652, București
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]