95 matches
-
de odoare, socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis.” La sfârșitul lecturii, bătrânul, care m-a ascultat cu atenție, a întrebat: „Cine a scris acest zapis dintre dieci?” „Vasile Neagu uricar a scris” - am răspuns eu, citind din zapis. „Văd că îți umblă ochii destul de repede, dar, să te văd dacă ai fost atent la tot ce spune Doamna Nastasia.” Păi cum să nu iau aminte la ce a spus Doamna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
carte a fost la noi redus o prea îndelungată vreme, prevalând cel al neștiutorilor de carte. Am în vedere întreg evul mediu și o lungă perioadă din epoca modernă. Învățau carte copiii preoților, ai dascălilor de biserică, ai diecilor și uricarilor și ai unor dregători, dar nu dintre cei mici, ci ai marilor demnitari. Numeroși deținători ai funcțiilor de stat ținutale și sătești „iscăleau” prin amprentă digitală ori sigilii inelare. Trei asemenea inele găsite la Umbrărești, precum și numeroase acte stau mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și 2 martie 1875; București, 31 ianuarie și 3 mai 1874 și 16 iunie 1876; “Le Journal de Bucarest”, București 18 ianuarie 1872, “Corespondenția provinciala” Piatra 30 mai 1876. Autorii citați nu se refereau nici la ceea ce scrisese despre “Semănătorul”, Uricarul de la Iași. * Înființarea societății culturale UNIREA în anul 1870 a avut ca scop principal instalarea în Bârlad a u nei tipografii și de a scoate un ziar local care să servească Moldovei de Jos în perioada de consolidare a României
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost reprodusă în ziarul „Unirea" și apoi în „Tribuna română" de la lași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constanrinopol, 168 principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX) p.478-481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit să-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de înaltă bunăvoință ce animează pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că ni se pare interesant capitolul cărții ʺEtnografia-cultura populară” (p.226-262), dar accesul la ziarul ʺCorespondență Provincială” nr.350 și 353 din mai și iunie 1886 de la Piatra, județul Neamț, cons ulta rea materialului ʺSuperstițiiʺ ca bibliografie, republicat și în Uricarul, vol. XII, p.433 445, folosit cu meșteșug, el ar fi deschis calea nu numai a cititorului către seiful cu nestemate, unde ʺperleleʺ de acolo i-ar fi dat înțelegere și lui Ilie Dan, că totuși folc loristica românească trebuie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în muzeul de la Drezda” și o publică în „Uricarul”, 1886, vol.VII, p.240, lăsând o eternității, e sem n că și presa de la Bârlad și-a făcut datoria. Că așa este, mărturie rămân și spusele unui G . Că linescu care, deși zgârcit în aprecieri, cu privire la G. Tutoveanu, n-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1978, avea ascendență intelectuală strălucită. În 1904 învățătorul Constantin Solomon (nici întrun caz autorul de care ne ocupăm) la Imprimeriile statului București publicase Monografia comunei rurale Avrămești, plasa și județul Tutova. „Satul Avrămești formează astăzi o comună împreună cu satele Mărișesci, Uricari și Corobănești” - scria învățătorul și detalia legenda despre originea satului. Se a răta că sub domnia lui Ștefan Vodă, un anume Avram Huiban, care locu ia în munți, fiind rânduit ca soldat dărăban, căuta nuiele de corn pentru coarde de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de pagini, cuprindea desc rierea fizică a locurilor, întinderea lor, făcea ref erir i la populație - care la 1904 număra 1433 de suflete în toată comun a, i ar pe localități 80 suflete în Avrămești, 412 în Mărișești, 144 în Uricari, 71 în Corobonești, ceea ce revenea cam 50 locuitori pe km.p. -, mișcarea populației - cu nașteri, morți, căsătorii, divorțuri, adopțiuni și imigrări -, situația economică - cu 4 proprietari mari, 5 de mijloc și 335 mici, din care 311 r ăzeș i și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
reprodusă în ziaru l „U nirea” și apoi în „Tribuna română” de la Iași, la 21 iulie 1861 (Uricarul, vol.IX, p.488-492). În octombrie 1866, prin Firman de la Constantinopol, principele Carol de Hohenzollern era investit ca principe al Principatelor Unite (Uricarul IX, p.478 481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers” care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul” nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul”, spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul”, vol. X, p.364 367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul” de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit s ă-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de î naltă bunăvoință
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
în aceasta publicul recunoscător.” Din partea Sfatului Municipal Iași, scrisoare a er a semnată de N. Istrati, prezident, N. Tacu, Hristache Ioan, Iacov Gatovnin, iar secretar - Ivanovici. Șeful Secției I care o redactase semna cu numele Pilatov. Solicitarea era publicată în „Uricarul”, vol. IX, 1887, p.105106, urmată de următorul comentariu despre „Marca Moldovei”, semnat Th. Codrescu (p.106-107): „Nestatornica politică și arbitrariul, la care erau supuse dregerile din lăuntru ale Moldovei, de când puterea Domniei încăpuse în mâni străine, au desnaturat caracterul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
simbolul, adaptând o drept stemă a Capit alei și prin urmare ca sigil al Municipalității sale. G. Asaki Acesta de mai sus era textul scrisorii de răspuns al lui Gh. Asachi la cererea municipalității din 20 ianuarie 1851, publicată în „Uricarul, vol. IX, 1887, p.271 272. Articolul de mai sus era reprodus de Calendar ul A lbinei Românești pe anul 1853, la care Th. Codrescu scria: „Până la dovada contrară, susținem opiniunea emisă mai sus. Lesne este a critica numai după
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
p. 162. 57. URICARUL, vol. VII, lași, 1886, pag. 244. 58. IOAN BOGDAN, Documentele lui Ștefan cel Mare, vol. I, București, 1913, pag. 378. 59. URICARUL, vol. XI, pag. 324-333. 60. AUGUSTIN Z. N. POP, Noi contribuții, pag. 49. 61 URICARUL, vol. VII, pag. 200, la nr. 10, din catalogul clasei. 62. MUZEUL JUDEȚEAN SUCEAVA, Fondul de documente, documentul nr. 1935. 63. ICONOM STRAVOFOR, AL. H. SIMIONESCU, Mănăstirea Agafton, Botoșani, 1929, pag. 8. 64. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții doc., pag
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ați dat o groază de bani, iar noi, aici, îi credem, observă caustic pasagerul cel oacheș. — Ăsta-i adevărul gol-goluț! se insinuă în discuție un domn de alături, prost îmbrăcat, care părea a fi un funcționar încărunțit în rangul de uricar, de vreo patruzeci de ani, solid, cu nasul roșu și fața coșuroasă. Ăsta-i adevărul, rogu-vă, ăștia nu fac decât să-și bage în buzunar banii rușilor, câștigați cu atâta trudă! — O, dacă ați ști cum vă înșelați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că și eu sunt de aceeași părere despre hoția-escrocherie a ghinionistei noastre afaceri. Dimpotrivă, a existat o convingere deplină de ambele părți și, deși, poate, Cebarov este un mare potlogar, în această chestiune nu apare decât ca un chițibușar, un uricar, un cârpaci. A sperat să facă avere în calitate de avocat și calculul lui n-a fost doar fin și dibaci, dar și foarte sigur: se baza pe ușurința prințului de a da bani, pe sentimentul lui de recunoștință respectuoasă față de răposatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Șaraga și Samoil (Regina) Șaraga : sfințirea Mitropoliei din Iași,1887, un sfert de veac de domnie a regelui Carol I, 1891, în memoria lui Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1904, reedificarea bisericilor Trei Ierarhi și Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, 1904, în amintirea dezvelirii statuii lui Vasile Alecsandri din Iași, 1905-1906 (cinci medalii și încă patru variante ale acestora, expoziția
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala sa lucrare Uricarul, realizată în 25 de volume, în care publică un impresionant număr de documente istorice. Medalia pe care o vom prezenta este realizată de Kissing în 1894 prin mijlocirea firmei Frații Șaraga și a fost folosită drept recompensă pentru cei care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș ti, ținutul Vasluiu, în Fundu, cu vatră de sat, loc de heleșteu, vad de moară, pământuri în țarină, fânaț, locuri de prisăci, din câmp și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Saraga și Samoil (Regina) Saraga : sfințirea Mitropoliei din Iași,1887, un sfert de veac de domnie a regelui Carol I, 1891, în memoria lui Theodor Codrescu, 1894 pentru sprijinitorii tipăririi, sub îngrijirea profesorului Gheorghe Ghibănescu, a ultimelor trei volume din Uricarul), patru sute de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, 1904, reedificarea bisericilor Trei Ierarhi și Sfanțul Nicolae Domnesc din Iași, 1904, în amintirea dezvelirii statuii lui Vasile Alecsandri din Iași, 1905-1906 (cinci medalii și încă patru variante ale acestora, expoziția
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și militantul pentru Unirea Principatelor Theodor Codrescu a văzut lumina zilei la Iași în anul 1819. Fostul elev al Școlii de la Trei Ierarhi și apoi profesorul de istorie de la Academia Mihăileană va rămâne în conștiința publică cu monumentala să lucrare Uricarul, realizată în 25 de volume, în care publică un impresionant număr de documente istorice. Medalia pe care o vom prezenta este realizată de Kissing în 1894 prin mijlocirea firmei Frații Saraga și a fost folosită drept recompensă pentru cei care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pricini ale călugărițelor de la Socola cu megieșii sare în ochi porunca lui Constandin Mihail Cehan Racoviță voievod către slujbașii domnești, din 5 dec. 1751 (7260): „Scriem domniia mea la boiarii noștri Tănasă Meleghe vornicul de poartă și la Simion Cheșco uricarul. Vă facem știre că aice, la domniia mea, au datu jalobă rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au cumpărat niște dughene aicea în târgu în Iași.” Am mai vorbit noi, omule, despre nestatornicia hotarelor între moșiile mănăstirești. Așa a pățit și mănăstirea Bârnova. Nicolae Alexandru Mavrocordat, la 1 nov. 1714 (7223), scrie: „La sluga mării sale Axintie uricar ca să margă cu egumenii de la mănăstirile ce sânt suptu ascultare Sfântului Ierusalim și să hotărască locul Ciurbeștilor, moșie mănăstirii Bârnovii de cătră satul Cărnești (Cornești) ce-au cumpărat Beldiman vtori visternic de la fericit chir Hrisantu patriarhul de Ierusalim ca să nu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
regret pentru că acceptase propunerea acelor trepăduși suspuși, din subordinea lui Panaiotache că se cățărase și urcase încet-încet unde nici nu visase?... Ce-a fost?... N-am putut încă descâlci! Destul că, într-o zi, când eram cufundat în lectura revistei "Uricarul", a lui Teodor Codrescu, urmărind un șir de informații despre războiul ruso-turc din anii 1768-1774, un coleg de la muzeu intră în sala de lectură și, cum eram singur, spuse cu glas tare: ... S-a spânzurat astă-noapte, Elvira lui Miu Gheorghiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Hudești și alt sat. Sate cu vechime mare ce aparțin și au aparținut de comuna Hudești sunt Mlenăuți și Bobești care a fost desființat. Un document din iulie 22 cca 1643 arată că: „turcul fost stolnic din Cuzlău și Borileanu uricar primind porunca lui Vasile V.V. să aleagă hotarul satului Mlenăuți, dăruit de Miron Barnovschi V.V. mânăstirii Solca și jumătate din Siliștea Licina, cumpărătura lui Evloghie episcop din Rădăuți de la Moișanu cum și cu Petrică, ginerele Tolocicoaei cu frații lui, strângând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]